Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”

Realitatea economică nu poate fi suspendată prin decizia Curţii de Justiţie a UE

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Realitatea economică nu poate fi suspendată prin decizia Curţii de Justiţie a UE
Călin Rechea

Oricâte argumente s-ar aduce în favoarea tiparniţei pornite de BCE şi indiferent cât de "contorsionate" sunt acestea, nu poate fi negată grava distorsionare a pieţelor şi acutizarea conflictelor sociale determinate de crearea puterii artificiale de cumpărare, prin alocarea discreţionară a "banilor" tipăriţi.

Aici nu este vorba doar despre programul de cumpărare a obligaţiunilor guvernamentale, în cadrul Public Sector Purchase Programme (PSPP) şi Pandemic Emergency Purchase Programme (PEPP), ci şi de achiziţiile de obligaţiuni ale companiilor din cadrul Corporate Sector Purchase Programme (CSPP).

Ultima situaţie a obligaţiunilor corporate cumpărate de BCE prin tipărire arată beneficiarii costurilor de finanţare mai reduse sunt din Franţa (31%), Germania (24%), Italia (11%) şi Spania (10%). Restul o reprezintă beneficiari din Ţările de Jos (6%), Belgia (4%), Elveţia (3%), alte ţări din zona euro (6%) şi alte ţări din afara zonei euro (5%).

Din puncte de vedere al sectoarelor economice, principalii beneficiari ai tiparniţei BCE sunt companiile de utilităţi (16%), infrastructură şi transport (11%), auto (9%), telecomunicaţii (9%), dar şi din sectorul imobiliar (6%).

Pe lista publicată de Banca Centrală Europeană apar numele unor corporaţii europene şi internaţionale cum ar fi Shell, Novartis, ABB, Airbus, Holcim, ArcelorMittal, Unilever, Daimler AG, BASF, SAP, Deutsche Telekom, Metro, Volkswagen sau BMW, dar şi Deutsche Wohnen, cel mai mare deţinător de proprietăţi imobiliare rezidenţiale din Germania.

Cazul companiei Deutsche Wohnen este emblematic pentru dezechilibrele grave introduse pe pieţe de politica monetară a BCE.

Pe fondul costurilor reduse de finanţare "susţinute" de achiziţia obligaţiunilor de către BCE, atât pe piaţa secundară cât şi pe cea primară, compania Deutsche Wohnen şi-a mărit puternic portofoliul de proprietăţi rezidenţiale pe care le închiriază.

Bineînţeles că persoanele fizice, care depun banii la bănci cu dobândă zero, nu pot concura pe piaţă cu o entitate finanţată, practic, de Banca Centrală Europeană.

Tensiunile nu au întârziat să apară. Încă din primăvara anului trecut au apărut iniţiative pentru naţionalizarea proprietăţilor Deutsche Wohnen din Berlin şi au fost introduse norme municipale privind plafonarea chiriilor (n.a. vezi articolul "Tiparniţa BCE a deschis porţile pentru revenirea barbariei în Europa", BURSA, 15 aprilie 2019).

Acesta este un cerc vicios amorsat de politica monetară a BCE, ale cărui efecte negative nu pot fi anulate prin decizii politice populiste, iar plafonarea chiriilor nu va face locuinţele mai accesibile.

Mai sunt, apoi, gravele distorsiuni introduse pe celelalte pieţe prin favorizarea corporaţiilor în detrimentul companiilor mici şi mijlocii, deşi acestea sunt principalii creatori ai locurilor de muncă. Ce şanse au IMM-urile în faţa unor companii care vin să le cumpere cu bani proaspăt tipăriţi, odată ce au fost slăbite printr-o evidentă concurenţă neloială?

Oare aici ce ar însemna respectarea principiului proporţionalităţii, a cărui verificare a fost cerută de Curtea Constituţională a Germaniei (n.a. vezi articolul "Ultimatum pentru BCE de la Curtea Constituţională a Germaniei", BURSA, 6 mai 2020)?

Nimic din toate acestea nu a contat şi nu contează pentru BCE, cel puţin după cum se observă din reacţiile oficiale la adresa deciziei instanţei supreme din Germania.

"Consiliul guvernatorilor rămâne pe deplin angajat să facă tot ceea ce este necesar, în limitele mandatului său, pentru a se asigura că inflaţia va creşte până la un nivel consistent cu obiectivul său pe termen mediu, iar că acţiunile de politică monetară întreprinse în vederea atingerii obiectivului de menţinere a stabilităţii preţurilor sunt transmise tuturor părţilor din economie şi în toate jurisdicţiile zonei euro", se arată în scurtul comunicat de pe site-ul BCE, unde se mai subliniază că "decizia Curţii de Justiţie a UE din decembrie 2018 arată că BCE acţionează în cadrul mandatului său pentru asigurarea stabilităţii preţurilor".

Dar nu sunt contradictorii afirmaţiile din comunicatul de presă, în condiţiile în care BCE spune că doreşte creşterea inflaţiei până la un nivel consistent cu obiectivul său, acela al stabilităţii preţurilor? Nu şi dacă stabilitatea este definită printr-o creştere anuală a preţurilor de consum de 2%, care asigură dublarea nivelului mediu al preţurilor într-un interval de circa 35 de ani, respectiv înjumătăţirea puterii de cumpărare.

Oare cine a acordat acest mandat BCE şi în ce condiţii poate fi considerată stabilite a preţurilor creşterea exponenţială a acestora, chiar dacă populaţia ajunge să creadă inepţia promovată de "experţii" băncilor centrale prin propagandă necontenită?

După comunicatul de presă au venit declaraţiile reprezentanţilor BCE. În cadrul unei videoconferinţe cu oficiali ai FMI, preşedintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că "banca este de neabătut în misiunea sa de a stimula inflaţia din zona euro şi totodată economia în conformitate cu mandatul său", după cum scrie Bloomberg.

Cum adică să stimuleze inflaţia? Adică preşedintele BCE promite că va fi erodată puterea de cumpărare a cetăţenilor, deoarece deflaţia înseamnă prăbuşirea sigură a unei economii financializate supraîndatorate?

Şi vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos, a precizat că instituţia este mai hotărâtă ca niciodată să susţină economia zonei euro şi este gata să extindă programul de stimulare monetară.

Apoi, în cadrul conferinţei online "Starea Uniunii", organizate de European University Institute, preşedintele BCE a subliniat că "vom face tot ceea ce este necesar, în cadrul mandatului nostru, pentru susţinerea redresării economice şi rămânem neabătuţi în realizarea obiectivului nostru privind stabilitatea preţurilor".

Mai mult, doamna Lagarde a afirmat că "trebuie se ne asigurăm că nu există restricţii nejustificate asupra măsurilor noastre de politică monetară".

Este sigur că aceste restricţii nu vor veni de la CJUE. Instanţa supremă europeană şi-a prezentat opinia faţă de decizia Curţii de la Karlsruhe într-un comunicat de presă, unde se arată că "numai Curtea de Justiţie, creată în acest scop de statele membre, este competentă să constate că un act al unei instituţii a Uniunii este contrar dreptului Uniunii", în caz contrar "divergenţele dintre instanţele statelor membre cu privire la validitatea unor asemenea acte ar fi de natură să compromită unitatea ordinii juridice a Uniunii şi să aducă atingere securităţii juridice".

Decizia judecătorilor de la Curtea Constituţională a Germaniei a fost ridiculizată în presă sau pe site-urile de socializare pornind de la lipsa lor de expertiză economică.

De ce nu se spune acest lucru şi despre judecătorii de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE)? Au beneficiat aceştia de asistenţă de specialitate din partea BCE sau a altor economişti de prestigiu?

Dar ce se poate spune despre expertiza economică de la nivelul BCE, în condiţiile în care nu s-au materializat promisiunile de redresare sustenabilă din ultima decadă şi a fost nevoie de repornirea tiparniţei înainte de extinderea pandemiei de coronavirus la nivel continental? Este suficient a considera că amânarea imploziei zonei euro este "succesul" care justifică pornirea tiparniţei?

Iar apoi, cum poţi fi considerat "expert economic" când priveşti dobânda negativă nu ca pe o aberaţie, ci drept un instrument legitim de politică monetară, chiar dacă unul "neortodox"?

Corul criticilor lansate în direcţia Curţii Constituţionale a Germaniei a lăsat să se audă, deşi aproape imperceptibil şi pentru foarte scut timp, şi o notă discordantă.

Aceasta a fost reprezentată de un articol al lui Andreas Kluth, "Germany's Supreme Court Deserves Our Thanks", de la Bloomberg.

Acolo se arată că deciziile BCE sunt executate de băncile naţionale din zona euro şi este oferit exemplul achiziţiilor de obligaţiuni guvernamentale de către Bundesbank.

"Dacă acestea vor pierde din valoare, guvernul german trebuie să acopere pierderile din bugetul federal, însă Bundestagul, care are datoria constituţională de a aproba bugetul, nu a participat la luarea deciziei de cumpărare a obligaţiunilor", explică jurnalistul german, care înainte de Bloomberg a scris pentru The Economist şi Handelsblatt Global.

Astfel, "politica BCE erodează suveranitatea bugetară a statelor membre şi se insinuează dincolo de funcţiile prevăzute în tratatele europene", după cum mai scrie Kluth, iar decizia Curţii de la Karlsruhe transmite, de fapt, mesajul că "toată această subminare imperceptibilă, dar continuă, a tratatelor europene trebuie să înceteze".

În opinia editorialistului de la Bloomberg, acesta este motivul pentru care trebuie mulţumit judecătorilor constituţionali din Germania.

Dar cine mai are timp să iniţieze dezbateri şi să explice cetăţenilor necesitatea modificării şi clarificării tratatelor europene, când criza "oferită" de pandemie reprezintă o incredibilă "oportunitate" pentru extinderea controlului centralizat şi consolidarea puterii discreţionare a autorităţilor europene?

Din păcate pentru autorităţile "europene", oricâte argumente juridice în favoarea tiparniţei va găsi CJUE, instituţia nu poate emite o decizie de suspendare a realităţii economice.

Nici extinderea programelor de stimulare monetară nu va fi suficientă pentru guvernele care nu îşi adaptează bugetele în funcţie de criza COVID-19.

"Acestea menţin cheltuieli care nu sunt necesare şi bugete umflate, adăugând noi cheltuieli în loc să stabilească priorităţile", a scris recent economistul spaniol Daniel Lacalle pe contul său de Twitter.

În opinia sa, rezultatul nu poate fi decât generalizarea unor deficite structurale tot mai mari, care implică o redresare economică slabă, pe fondul creşterii taxelor.

Chiar dacă sunt declarate legale, tiparniţele băncilor centrale nu fac decât să prelungească agonia, mai ales că reducerea artificială a costurilor de finanţare constituie o motivaţie deosebit de puternică pentru amânarea la nesfârşit a reformelor structurale.

"Decizia Curţii Constituţionale a Germaniei transmite mesajul că toată această subminare imperceptibilă, dar continuă, a tratatelor europene trebuie să înceteze."

Andreas Kluth, Bloomberg

Opinia Cititorului ( 4 )

  1. E o lovitura de stat a băncilor centrale, asupra statelor foste democratice. Bancile centrale vor produce datorie în formă pură, anulând suveranitatea statelor. Aceasta datorie va fi "injectata" cetățenilor pe un cip biometric și va trebui achitata prioritar fata de celelalte taxe.

    Nu e o problema de bani, e una de control, tiparnița fiind folosita în scop de a prelua controlul și puterea la nivel de stat. 

    Iar inflația e cat vrei sa fie în funcție de ce pui in cos. Daca nu o calculezi, n-ai inflație. De aici joaca cu afirmațiile. Daca o banca centrală își propune o inflație anuală de 2%, atât va ieși, nici mai mult nici mai puțin, chiar daca preturile vor creste cu 10%. 

    Monetizarea permanenta exclude noțiunea de deficit bugetar. Acesta nu va mai exista, pentru că guvernele vor fi conectate direct la tiparnița deci vor regla deficitul strict contabil să iasă pe zero.

    Datoria publica creata de tiparnița va fi injectata direct "în sânge" cetățenilor pe un cip biometric și va trebui plătită de toți. 

    90% din banii din economie, produși de tiparnița, vor circula strict pe filiera banci centrale - guvern - corporații, restul de 10% vor fi la populație, cat sa nu moara de foame. În schimb populatia va avea în cârcă, individualizat pe persoană fizica, datoria publica de plata, fara sa aibă vreo posibilitate obiectivă de a alege sau a decide în privința acestei datorii. Bancile-guvernele- corporațiile vor funcționa într-un circuit de bani virtuali, creați din nimic, populația însă va plăti cota de datorie publică din bani reali, produși prin munca, așa cum se întâmplă în prezent cu dobândă la un credit creat scriptural, din nimic. 

    Se schimbă practic paradigma îndatorării. Omul nu mai face credit, face statul un credit în contul lui, omul doar plătește înapoi, cu dobândă. E o economie de suma negativă în care oamenii se nasc direct datori vânduți la sistem (bănca, guvern, corporații) și anihilează luna de lună care o cota de datorie publică înainte de a putea cumpăra mâncare. 

    Niciun economist nu a reusit sa explice (Daniel Daianu si acum se scarpina in cap) cum se va inchide cercul monetar in economie daca Bancile Centrale vor arunca bani cu nemiluita spre guverne. Un astfel de circuit este greu de explicat pentru ca el NU face parte din modelele de finantare neo-liberale asa cum sunt cunoscute ele in literatura economica de la Keynes incoace.

    Un astfel de circuit financiar in care piata se inunda cu bani produsi de imprimanta care, mai apoi, sunt imputati cetatenilor ca datorie publica individuala, alocata pe un cip biometric, este specific unui sistem de monopol oligarhic, gestionat de un stat totalitar in care lumea nu paseste in viata cu drepturi si libertati fundamentale ci cu datorii si obligatii (distopie). Asta e diferenta fundamentala de paradigma care ii face pe unii sa se frece la ochi ca nu inteleg ce vad.  

    Foarte pertinent explicat in articol ceea ce se poate intimpla in cazul continuarii functionarii tiparnitei BCE., japonizarea europei.

    Asta de fapt este telul final, psihozarea populatiei si sinucideri zilnice ca in japonia. Obiectivul final de micsorare a populatiei va fi atins oricum. Solutiile vor veni asa cum sint programate acum.... 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

29 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8747
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1588
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5641
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4016
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.2556

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie