Rectificarea bugetară lasă Ministerul Energiei descoperit

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică / 19 august

Rectificarea bugetară lasă Ministerul Energiei descoperit

Ministerul Energiei a cerut 31 miliarde de lei şi a primit doar... 2,5 miliarde de lei

Prima rectificare bugetară din acest an, aprobată ieri de Guvern, deşi este pozitiviă conform declaraţiilor şi datelor prezentate de premierul Nicolae Ciucă şi ministrul de finanţe, Adrian Câciu, lasă descoperit bugetul Ministerului Energiei, în faţa sumelor solicitate de furnizorii din domeniu pentru compensarea şi plafonarea preţurilor de care au parte consumatorii casnici şi consumatorii industriali.

Deşi Ministerul Energiei a solicitat 31 miliarde lei pentru plata diferenţei din facturi către furnizori, Guvernul a decis să îi acorde doar 2,5 miliarde lei la prima rectificare din 2022.

"Creditele de angajament solicitate de Ministerul Energiei erau de 2,5 miliarde. Au fost o serie de erori în informările primite de la ANRE; am conciliat aceste rezultate - sunt 2,5 miliarde. (...) Realitatea este în felul următor: Ministerul Energiei are la decont, în acest moment când discutăm, 131 de milioane de lei. Nu sunt miliarde, nu sunt zeci de miliarde, da? Discutăm de deconturi la luna august aferente lunii aprilie. Deci trebuie să ne uităm pe paşi, aşa cum se face. Execuţia bugetară trebuie să fie pe paşi şi să fie ancorată în realitate. Mă întorc: creditele bugetare nu pot depăşi creditele de angajament. Creditele de angajament solicitate de Ministerul Energiei şi iniţial înaintea reconcilierii au fost de 2,5 miliarde de lei, de aceea am şi alocat 2,5 miliarde de lei. Dar alocarea pentru energie nu este de doar 2,5 miliarde, este în jur de 5 miliarde de lei, pentru că sunt şi sumele alocate Ministerului Muncii. După cum ştiţi, Ministerul Muncii achită deconturile pentru consumatorii casnici, Ministerul Energiei, pentru economie", a precizat ministrul Adrian Câciu, în briefingul de presă susţinut la finalul şedinţei de Guvern.

Ministrul Finanţelor a arătat că în domeniul energiei, în urma suprataxării în acest an a veniturilor suplimentare realizate de producătorii de energie electrică, la bugetul statului au fost colectate venituri de 3,5 miliarde lei.

Câciu cere ANRE un rol activ în piaţa de energie

Referitor la situaţia din energie, oficialul a spus că ANRE trebuie să joace un rol mai activ.

"Ordonanţa aceasta (n.red. - privind plafonarea şi compensarea de la 1 iulie a preţurilor din energie) iniţial a avut un impact estimat de 9 miliarde lei impact şi, dacă stăm să calculăm cele 5 miliarde puse acum cu ce vine la a doua rectificare, acolo ne ducem. 9 miliarde lei faţă de sumele pe care le-am văzut şi care, de fapt, creează o întreagă emoţie şi la cetăţeni, şi la economie, dar şi la cei care se uită de afară, nu mai înţelege nimeni, domnule, care este suma. Din păcate, eu cred că ANRE trebuie să joace un rol mai..., pentru că acolo se depun facturile. Până la urmă, analizează dacă sunt corect depuse deconturile, după care le trimite ANRE la Ministerul Energiei sau la Ministerul Muncii. S-a şi cerut, dacă nu mă înşel, luni, trebuie să vină ANRE să ne spună foarte clar cum vede lucrurile, pentru că nu poţi lăsa aşa lucrurile într-o zonă de genul acesta. (...) Nu este vorba că cineva nu vrea să plătească facturi. V-am spus, în lucru la Ministerul Energiei 131 de milioane lei sunt, nu sunt mai mult, nu sunt miliarde. Faceţi un calcul liniar pe cinci luni de zile, dacă ar fi 30 miliarde, cât s-a spus în presă, păi, 30 ar fi şase miliarde pe lună, păi, dar staţi un pic, facturile efectiv sunt de 131. (...) Statul nu are niciun gând şi nicio intenţie şi nici nu a fost vreodată în discuţie să amâne sau să nu-şi plătească datoriile. (...) Acum, pe piaţă se întâmplă lucruri. Foarte mulţi dintre dumneavoastră luaţi de bun, şi nu e un reproş, bune cifrele globale anunţate de unii sau de alţii, dar dacă v-aţi uita pe piaţa OPCOM aţi vedea că preţul la termen în 2022, în decembrie, este de 540 lei pe Megawatt şi la 2022, decembrie, la piaţa la termen este 840 lei, dar pe PZU preţul a ajuns 2.800 lei. Mai mult decât atât, piaţa de ziua următoare în România, deşi era de 10% la începutul acestui an, a ajuns de 50%. (...) Dacă laşi lucrurile aşa, de la 2.800 ajungi la 3.000 lei Megawattul. (...) Deci, ceea ce am prins în această rectificare este ceea ce este prevăzut a se cheltui până la luna noiembrie. La luna noiembrie, la începutul lunii noiembrie, noi avem a doua rectificare", a precizat Adrian Câciu.

Un plus de 3,4 miliarde de lei pentru investiţii

Conform ministrului Finanţelor, la prima rectificare bugetară din acest an veniturile bugetului general consolidat se majorează pe sold cu suma de 30,4 miliarde lei, din care din economia internă - 29,1 miliarde lei şi 1,3 miliarde lei din fonduri externe nerambursabile. Cheltuielile bugetului general consolidat se majorează per sold cu suma de 33 miliarde lei. Cheltuielile pentru investiţii cresc cu 3,4 miliarde lei, ajungând la 93,1 miliarde lei, în creştere cu 0,1 puncte procentuale de la 6,7% din PIB la 6,8% din PIB.

"Majorarea veniturilor bugetului de stat este influenţată în principal de evoluţia indicatorilor macroeconomici pe anul 2022, a încasărilor la bugetul de stat şi a ultimelor modificări legislative aprobate cu aplicare în anul curent, precum şi de măsurile de îmbunătăţire a colectării, ţinta fiind de 3,5 miliarde lei pe măsurile de îmbunătăţire a colectării. Se înregistrează plusuri la impozitul pe profit, plus 4 miliarde lei; la alte impozite, un plus de 126 milioane lei; la taxa pe valoare adăugată, un plus de 5,54 miliarde lei. La accize, o diminuare pe partea de primul semestru, pe care încercăm să o recuperăm în a doua parte a anului, având în vedere intrarea în vigoare şi a ajustării fiscale pe Codul fiscal privind accizele la tutun şi alcool; o creştere a veniturilor din alte impozite şi taxe generale pe bunuri şi servicii cu 11,3 milioane lei; o creştere a veniturilor din taxe pe utilizarea bunurilor de 920 milioane lei şi o creştere a veniturilor nefiscale de 2,5 miliarde lei", a spus Adrian Câciu.

Lucian Bode, unul dintre perdanţii rectificării bugetare

Potrivit rectificării bugetare, pe lângă Ministerul Energiei care primeşte 2,5 miliarde lei, mai cunosc majorări ale bugetului Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (+ 2,72 miliarde lei), Ministerul Sănătăţii (+ 2,52 miliarde lei), Ministerul Transporturilor (+ 2 miliarde lei), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (+3,28 miliarde lei), Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului (+1,15 miliarde lei), Ministerul Justiţiei (+ 864 de milioane lei), Ministerul Agriculturii(+716 milioane lei), Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării (+200 milioane lei), Ministerul Public (+200 de milioane lei), Ministerul Economiei (+125,6 milioane lei), Ministerul Educaţiei (+64 milioane de lei per sold şi creşterea cheltuielilor efectuate din venituri proprii cu 1,58 miliarde lei, pentru investiţii şi realizarea unor proiecte finanţate din fonduri europene, derulate de investiţiile de învăţământ superior), Ministerul Sporturilor (+33,7 milioane lei).

La rectificarea de ieri au pierdut bani Ministerul Afacerilor Interne, condus de liberalul Lucian Bode, (-560 milioane lei), Ministerul Mediului (- 434 milioane lei), Ministerul Culturii (-275 milioane lei), Ministerul Finanţelor (-147 milioane lei), Ministerul Afacerilor Externe (-67,1 milioane lei). În ceea ce priveşte Ministerul Finanţelor menţionăm că acesta iese totuşi pe plus, deoarece bugetul pentru capitolul Acţiuni Generale i-a fost majorat prin rectificare cu 8,69 miliarde lei.

"Deficitul bugetului general consolidat se menţine ca procent în PIB la acelaşi nivel ca la bugetul iniţial de 5,84% din PIB, iar ca valoare nominală creşte de la 76,9 miliarde lei la 81,1 miliarde lei în termen cash brut", a mai precizat Adrian Câciu.

Consiliul Fiscal estimează un deficit bugetar de 7% din PIB, mai mare decât cel trecut în rectificarea bugetară

Cu toate acestea, Consiliul Fiscal, în opinia publicată ieri, arată că amânarea unor plăţi - cum sunt cele la facturile de energie - pentru anul 2023 măreşte diferenţa între deficitul cash şi cel ESA în 2022.

"Dacă există o subdimensionare a impactului cheltuielilor privind schema de compensare în energie, ceea ce este probabil, deficitul ar creşte, inevitabil, în mod considerabil. Şi evoluţii de preţ nefavorabile pe pieţe vor pune presiune în plus pe buget. Această subdimensionare a cheltuielilor cu schema de compensare în energie creează un risc major pentru buget şi consolidarea fiscală", afirmă membrii Consiliului Fiscal.

Pe partea de venituri bugetare, Consiliul Fiscal apreciază drept probabilă manifestarea unui gol de venituri comparativ cu ţintele asumate în proiectul de rectificare bugetară de circa 9 miliarde lei, reprezentând circa 0,66% din PIB.

"Şi pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare de proporţii, comparativ cu parametrii aprobaţi prin proiectul de buget, determinată în principal de suplimentarea cheltuielilor cu asistenţa socială, alte transferuri şi dobânzi. Pe partea de cheltuieli bugetare Consiliul Fiscal vede o subdimensionare de 6,2 miliarde lei, adică 0,45% din PIB, în ipoteza în care datele trimise de Ministerul Finanţelor privind impactul măsurilor din sectorul energetic este cel estimat prin proiectul de rectificare. Analizând modificările operate de proiectul de rectificare bugetară la nivelul principalelor agregate de venituri şi cheltuieli, Consiliul Fiscal apreciază ca deficitul bugetar plauzibil de a fi atins, în metodologie cash, s-ar situa la circa 7% din PIB (faţă de 5,84% din PIB în proiecţia bugetară rectificată) trebuind spus însă că acest deficit consideră venituri obţinute din suprataxare de peste 12,8 miliarde lei şi cheltuieli totale către furnizorii de energie de aproximativ 7,4 miliarde lei (aşa cum sunt prevăzute în rectificare)", se arată în Opinia Consiliului Fiscal privind rectificarea bugetară.

Membrii Consiliului susţin că resursele europene din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă) şi CFM (Cadrul Financiar Multianual) reprezintă singura forţă contra-ciclică ce poate contracara efectele contracţioniste ale consolidării fiscale. Absorbţia într-o proporţie cât mai mare a acestor resurse financiare, atât nerambursabile, cât şi rambursabile, este vitală pentru România, având în vedere starea bugetului public şi vulnerabilităţile balanţei externe, mediul internaţional extrem de nefavorabil, mai notează membrii Consiliului Fiscal.

Rectificarea bugetară a fost criticată şi de USR, principalul partid de opoziţie a coaliţiei de guvernare PSD-PNL-UDMR.

Cătălin Drulă, preşedintele USR, a spus: "Epidemia de incompetenţă face ravagii în Guvernul României - investiţiile, în general, şi cele din infrastructură, în particular, sunt la pământ. Prim-plagiatorul ţării, Nicolae Ciucă, încearcă să se laude cu investiţiile, dar spune el însuşi că realizarea planului de investiţii pe 2022 era, în luna iulie, «undeva la 30%». Adjunctul său, «locotenentul» Grindeanu, încearcă să se laude cu licitaţii trimise la ANAP şi proiecte de infrastructură, dar ghinionul lui existeţţial e că există statistică oficială în România. (...) Stadiul jalnic al investiţiilor ne arată încă o dată că PNL şi PSD nu ştiu să guverneze. O administraţie eficientă nu poate exista atunci când aparatul de stat e populat cu rubedenii şi pile de partid. Banii din taxele românilor se duc pe apa sâmbetei, în loc să fie puşi în slujba celor care îi plătesc".

La rândul său, fostul premier liberal, actualul senator Florin Cîţu a scris pe pagina oficială de Facebook: "Fapte, nu vorbe! PSD a crescut taxele de la 1 august iar pentru investiţii nu a alocat 7% din PIB nici după această rectificare".

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Sigur ca sunt si vor mai apare complicatii, dar trebuie sa fie aparat p d v guvern si in presa. Goana dupa rating si incompetenta sau dezinformarea unor comentatori tv autointitulati jurnalisti produce panica in public.

    Are multe , multe vulnerabilități la CAP.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “România - Strategia dezvoltarii”
BTPay
csalb.ro
Electromagnetica
marmomac.com
arsc.ro

Curs valutar BNR

23 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9437
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0679
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1569
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6284
Gram de aur (XAU)Gram de aur269.8092

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro