Reuniune a Consiliului European după discuţiile liderilor europeni cu Donald Trump

Preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, a convocat pentru 19 august 2025 o reuniune prin videoconferinţă a membrilor Consiliului European, având în vedere ultimele evoluţii privind Ucraina şi din perspectiva mai multor întâlniri recente la nivel înalt. Întâlnirea are loc, potrivit https://www.consilium.europa.eu/, începând cu ora 14:00 (ora României).

"Împreună cu SUA, UE va continua să acţioneze în direcţia unei păci durabile care să protejeze interesele vitale de securitate ale Ucrainei şi ale Europei", a subliniat Antonio Costa în mesajul de convocare a reuniunii informale.

Şi ministrul român al Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, a anunţat, în 18 august, pe pagina sa de X, după o discuţie cu Înaltul reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, Kaja Kallas, că la 19 august 2025 va avea loc o întâlnire virtuală a liderilor Consiliului European. "Mâine va avea loc o întâlnire virtuală a liderilor Consiliului European, la ora 14:00, ora României. Am discutat acum cu Kaja Kallas, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi Înalt reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, pentru a alinia eforturile pentru pace, precum şi următorii paşi la nivel european. Pentru România asigurarea unei păci de lungă durată, şi nu doar a unei pauze nedefinite în război, precum şi implicaţiile pentru Marea Neagră sunt esenţiale în acest proces. Susţinem o voce puternică, comună, a Coaliţiei de voinţă", a precizat şefa diplomaţiei române, pe pagina sa de X.

Reuniunea informală a liderilor europeni în cadrul Consiliului European are loc în contextul întâlnirii din 18 august 2025 dintre preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pe de o parte şi cea dintre Donald Trump şi 7 lideri europeni pe de altă parte. "Acest război se va încheia", a declarat preşedintele american, în timp ce îl primea pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, şi pe mai mulţi lideri europeni, care şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora pentru pacea şi securitatea viitoare a Ucrainei, conform AFP.

La întrevederea bilaterală de la Casa Albă dintre Donald Trump şi Volodimir Zelenski, din 18 august, au participat şi vicepreşedintele american, J. D. Vance şi secretarul de stat Marco Rubio. Preşedintele american a declarat, în cadrul întâlnirii cu Zelenski, că vrea să organizeze o reuniune în trei cu liderul ucrainean şi preşedintele rus Vladimir Putin "dacă totul merge bine". La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat că este gata pentru o întâlnire trilaterală cu liderul de la Kremlin. Donald Trump a mai declarat că nu este necesară o încetare a focului pentru a pune capăt conflictului din Ucraina (AFP şi Reuters). La rândul său, preşedintele ucrainean a declarat, la Casa Albă, că a avut "cea mai bună" dintre discuţiile lor de până acum în încercarea de a găsi o ieşire din războiul din ţara sa (AFP).

Întrevederea bilaterală Trump-Zelenski din 18 august a fost urmată de o întâlnire în format extins la care s-au alăturat mai mulţi lideri europeni susţinători ai Ucrainei, veniţi la Washington să îl sprijine pe preşedintele ucrainean: preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Friedrich Merz, premierul britanic, Keir Starmer, premierul italian, Giorgia Meloni, preşedintele finlandez, Alexander Stubb, şi secretarul general al NATO, Mark Rutte.

Poziţiile liderilor europeni în cadrul discuţiilor de la Casa Albă, din 18 august cu Donald Trump (surse: dpa, AFP şi EFE; https://www.whitehouse.gov/articles/2025/08/american-leadership-is-back-under-president-trump/):

• Cancelarul german, Friedrich Merz, a insistat asupra necesităţii unui armistiţiu ca o condiţie prealabilă pentru negocierile privind un acord de pace în Ucraina. Acesta a mai spus că Ucraina nu ar trebui să fie constrânsă la concesii teritoriale în cadrul unui posibil acord de pace. "Cererea rusă ca Kievul să renunţe la părţile libere din Donbas corespunde, ca să fiu sincer, unei propuneri ca Statele Unite să renunţe la Florida", a declarat el.

• Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a pledat pentru ca Europa să fie prezentă la o posibilă întâlnire cu liderii Statelor Unite, Ucrainei şi Rusiei pentru ''a monitoriza" negocierile de pace. Acesta a cerut "amplificarea sancţiunilor" împotriva Rusiei, dacă viitoarele discuţii eşuează, precizând că chestiunea eventualelor concesii teritoriale, fără îndoială cea mai dificilă, nu a fost abordată în 18 august.

• Prim-ministrul britanic, Keir Starmer, şi-a exprimat încrederea că se poate face un "pas istoric" pentru securitatea Ucrainei şi a Europei şi şi-a exprimat optimismul că s-ar putea realiza "progrese reale către un rezultat echitabil şi durabil" în conflictul ucrainean.

• La rândul său, prim-ministrul italian, Giorgia Meloni, a declarat, la Washington, că garanţiile de securitate pentru Ucraina, negociate de Statele Unite şi partenerii săi europeni, vor avea ca model Articolul 5 al NATO, care stabileşte principiul apărării reciproce între membrii alianţei.

• Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că "toţi copiii ucraineni trebuie returnaţi", referindu-se la minorii separaţi de părinţii şi bunicii lor în timpul războiului din Ucraina şi pe care Rusia doreşte să-i dea spre adopţie, fără a permite familiilor lor să-i recupereze.

• Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, i-a cerut omologului său american, Donald Trump, să participe la întâlnirea trilaterală pe care cei doi doresc să o organizeze cu liderul rus Vladimir Putin.

• Preşedintele finlandez, Alexander Stubb, a declarat că, în ultimele două săptămâni, s-au făcut probabil mai multe progrese în încheierea acestui război decât în ultimii trei ani şi jumătate.

• Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a mulţumit preşedintelui Trump că a "rupt impasul cu preşedintele Putin prin iniţierea dialogului". Ulterior, într-un interviu la emisiunea "The Ingraham Angle" de la postul de televiziune american Fox News, Mark Rutte a declarat că în discuţie nu este aderarea Ucrainei la NATO, ci garanţii de securitate de tip Articolul 5 pentru această ţară pe care Rusia a invadat-o în februarie 2022.

*•

Întâlnirile dintre liderii europeni, Volodimir Zelenski şi Donald Trump din 18 august 2025, de la Casa Albă, au avut loc după summitul desfăşurat în Alaska, la 15 august, între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi cel american. Conform mai multor surse, citate de agenţiile AFP şi Reuters, preşedintele Putin ar fi cerut la summitul cu Trump ca Ucraina să se retragă complet din regiunea Donbas (formată din provinciile Doneţk şi Lugansk) şi în schimb Rusia să îngheţe restul liniei frontului, însă liderul de la Kremlin ar fi devenit mai flexibil faţă de ideea unor garanţii de securitate oferite Ucrainei de state occidentale, inclusiv de SUA, dar în afara NATO. Zelenski respinge însă cedarea oricărui teritoriu şi insistă pe un armistiţiu şi pe garanţiile de securitate. "Va fi imposibil să cedăm teritorii Rusiei", a susţinut el, la 18 august, la postul Fox News, înaintea întâlnirii cu Trump.

După întâlnirea Putin-Trump din Alaska, mai mulţi lideri europeni - Emmanuel Macron (preşedintele Franţei), Giorgia Meloni (prim-ministrul Italiei), Friedrich Merz (cancelarul german), Keir Starmer (premierul britanic), Donald Tusk (premierul polonez), Antonio Costa (preşedintele Consiliului European), Ursula von der Leyen (preşedinta Comisiei Europene) - au salutat, într-o declaraţie comună, din 16 august 2025, eforturile preşedintelui Trump de a opri masacrele din Ucraina, de a pune capăt războiului de agresiune al Rusiei şi de a realiza o pace justă şi durabilă. Au precizat, de asemenea, că sunt pregătiţi să colaboreze cu preşedintele Trump şi preşedintele Zelenski în vederea unui summit trilateral cu sprijin european. "Ucraina va fi cea care va trebui să decidă cu privire la teritoriul său. Graniţele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă", au mai subliniat liderii în declaraţia lor din 16 august 2025, conform https://www.consilium.europa.eu/.