Elveţia este pregătită să facă o „ofertă mai atractivă” în negocierile comerciale cu Washingtonul, a anunţat guvernul său luni, după o şedinţă de criză convocată pentru a evita impunerea unui tarif de 39% la importurile americane de bunuri elveţiene, măsură ce ar putea lovi dur economia axată pe exporturi a ţării, potrivit Reuters, de la care menţionăm următoarele.
Consiliul Federal - cabinetul de conducere al Elveţiei - a declarat că este hotărât să continue discuţiile cu Statele Unite, dacă va fi necesar chiar şi după termenul-limită de 7 august, stabilit de preşedintele Donald Trump pentru aplicarea tarifelor.
„Elveţia intră în această nouă fază pregătită să prezinte o ofertă mai atractivă, ţinând cont de preocupările SUA şi urmărind detensionarea situaţiei tarifare actuale”, se arată în declaraţia guvernului.
Declaraţia mai menţionează că Elveţia doreşte un tratament echitabil comparativ cu principalii săi concurenţi comerciali, dar nu oferă detalii despre ce ar putea include noua ofertă. De asemenea, precizează că nu are în vedere contramăsuri în acest moment.
Elveţia a fost luată prin surprindere vineri, când Trump a impus unul dintre cele mai mari tarife din resetarea sa comercială globală, iar asociaţiile industriale au avertizat că zeci de mii de locuri de muncă sunt în pericol.
Tarifele urmează să intre în vigoare joi, oferind Elveţiei - care consideră SUA principala sa piaţă de export pentru medicamente, ceasuri, utilaje şi ciocolată - un scurt interval pentru a obţine un acord mai bun.
Guvernul a refuzat să comenteze dacă preşedinta Elveţiei, Karin Keller-Sutter, va merge la Washington pentru noi discuţii, deşi acest lucru a fost solicitat de unii, inclusiv de Nick Hayek, CEO al producătorului de ceasuri Swatch.
Casa Albă a declarat vineri că a impus tariful de 39% din cauza refuzului Elveţiei de a face „concesii semnificative” şi de a elimina barierele comerciale, catalogând relaţia comercială actuală dintre cele două ţări drept „dezechilibrată”.
Liderii industriali şi politicienii elveţieni au afirmat că nu înţeleg de ce Elveţia a fost ţinta acestei măsuri.
Declaraţia de luni subliniază că schimburile comerciale bilaterale s-au cvadruplat în ultimele două decenii, iar Elveţia este al şaselea cel mai mare investitor în SUA.
„Elveţia a eliminat unilateral toate tarifele pentru bunurile industriale începând cu 1 ianuarie 2024, ceea ce înseamnă că peste 99% dintre bunurile americane intră în Elveţia fără taxe vamale”, se mai arată în comunicat.
Trump a declarat că doreşte să reechilibreze comerţul global, susţinând că relaţiile comerciale actuale sunt în dezavantajul SUA şi au dus la un deficit comercial de 1.200 miliarde de dolari.
Elveţia a avut un excedent comercial de 38,5 miliarde de franci elveţieni (48 miliarde USD) cu SUA anul trecut.
„Preşedintele (Trump) este foarte concentrat pe deficitul comercial, pentru că el consideră că acest lucru reprezintă o pierdere pentru SUA”, a spus Keller-Sutter pentru Reuters, vineri.
Declaraţia guvernului precizează că noul tarif de 39% ar afecta aproape 60% din exporturile elveţiene către SUA şi ar pune Elveţia într-un dezavantaj clar comparativ cu alţi parteneri comerciali cu profil economic similar.
Uniunea Europeană, Japonia şi Coreea de Sud - care au negociat tarife de doar 15% cu SUA - au, de asemenea, excedente comerciale semnificative cu Washingtonul (235 mld. $ UE, 70 mld. $ Japonia, 56 mld. $ Coreea de Sud).
Ministrul elveţian al economiei, Guy Parmelin, a spus că guvernul este deschis revizuirii ofertei. Opţiunile luate în calcul includ importul de gaze naturale lichefiate din SUA sau creşterea investiţiilor elveţiene în Statele Unite.
Deşi guvernul pare să se concentreze pe o ofertă mai atractivă, unii politicieni elveţieni cer măsuri de retorsiune, inclusiv anularea achiziţiei de avioane F-35A Lightning II, în valoare de 6 miliarde de franci, din SUA.
Noul tarif - majorat de la 31% la 39% - ar lovi puternic economia elveţiană.
Hans Gersbach, economist la Universitatea ETH din Zurich, estimează că PIB-ul Elveţiei ar putea scădea cu 0,3% până la 0,6% dacă tarifele sunt aplicate. Impactul ar putea trece de 0,7% dacă vor fi incluse şi produsele farmaceutice.
Disfuncţiile prelungite ar putea reduce PIB-ul cu peste 1%.
Potrivit băncii Nomura, tarifele ar putea determina Banca Naţională a Elveţiei să reducă dobânda de politică monetară în septembrie.
Indicele bursier SSMI al celor mai importante companii elveţiene a scăzut cu 0,4% luni, subperformând faţă de indicele european STOXX 600, care a crescut cu 0,8%.
Acţiunile producătorilor de ceasuri de lux, precum Richemont şi Swatch, au înregistrat pierderi semnificative. Richemont a scăzut cu până la 3,5%, Swatch cu până la 5%.
Francul elveţian a fost cea mai slabă monedă majoră faţă de dolar luni, pierzând 0,4%, aproape de maximele ultimelor 30 de zile atinse vineri.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.08.2025, 08:34)
Nu va mai ploconiti in fata Americanilor. Concurenta produce castigatori si pierzatori. Mai bine v-ati coaliza impotriva lui Trump. Mai bine free trade across the board, cu toate inechitatile lui, decat un protectionism arbitrar, volatil si haotic.