Rata anuală a inflaţiei în zona euro a trecut pragul de 3% în luna august şi a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, pe fondul creşterii preţurilor la energie, ceea ce conferă un nou argument pentru o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE) la următoarea şedinţă de politică monetară, transmite Reuters.
Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Eurostat, inflaţia în cele 21 de naţiuni care împart euro a accelerat la 3,3% în august, de la 2,9% în iulie, influenţată aproape în întregime de creşterea preţurilor energie, pe măsură ce preţurile la petrol şi gazelor naturale au crescut, iar rafinăriile şi-au majorat marjele, informează Reuters.
Inflaţia de bază, care exclude preţurile volatile la alimente şi combustibili, a scăzut luna trecută până la 2,4%, de la 2,5% în luna iulie, pe măsură ce creşterea preţurilor serviciilor a încetinit până la 3,0%, de la 3,3%, precizează Reuters. Scăderea inflaţiei de bază oferă o asigurare decidenţilor că majorarea preţurilor la energie nu declanşează încă efectele de runda a doua care ar putea forţa BCE să ia măsuri mai agresive, potrivit sursei citate.
Cifrele de marţi sunt în general în concordanţă cu propriile aşteptări ale BCE şi sugerează că o majorare pe scară largă a ratei dobânzii la depozite la 2,50% pe 10 septembrie, a doua mişcare a băncii în acest an după o majorare din iunie, va fi o decizie relativ uşoară, aproape un eveniment neprevăzut pentru pieţe, relatează Reuters.
Investitorii financiari au anticipat deja această mişcare, sugerând că accentul lor se va concentra pe traiectoria ratei dobânzii pe termen lung, o problemă mai complicată, deoarece opiniile divergenţe cu privire la amploarea problemelor inflaţioniste din zona euro, precizează Reuters.
Factorii de decizie politică nu par să aibă, deocamdată, dorinţa de a semnala alte majorări ale ratelor dobânzilor, iar economiştii văd, de asemenea, o mare probabilitate ca BCE să oprească activitatea în septembrie, menţinând ratele la ceea ce mulţi consideră limita superioară a intervalului „neutru”, un nivel al ratei dobânzii care nici nu restricţionează, nici nu stimulează creşterea, potrivit sursei menţionate.
Acest lucru se datorează parţial faptului că piaţa muncii este relativ slabă, iar presiunile asupra preţurilor nu au declanşat nicio creştere vizibilă a salariilor, ceea ce întăreşte opiniile conform cărora doar o înăsprire uşoară a politicilor ar putea fi suficientă, conform sursei citate.
Creşterea economică de doar aproximativ 1% este, de asemenea, destul de slabă şi risca să încetinească şi mai mult dacă conflictul continua, însă pieţele financiare anticipează încă două majorări de rate în următorul an, pe premisa că preţurile mai mari la energie vor începe în cele din urmă să se infiltreze în procesul de stabilire a preţurilor în sens larg, mai ales că războiul din Iran nu dă semne de încetinire, menţinând inflaţia la un nivel ridicat, informează Reuters.
Preţurile gazelor naturale sunt, de asemenea, în creştere, în timp ce economia în general s-a dovedit a fi rezistentă la stresul economic cauzat de războaie, tarife şi rate mai mari, aşa că BCE ar putea fi nevoită să ia mai mult măsuri pentru a stopa presiunile asupra preţurilor, susţin unii, potrivit Reuters.
În plus, ţările cu acelaşi nivel la nivel global, inclusiv Rezerva Federală, ar putea fi, de asemenea, forţate să majoreze ratele dobânzii, ceea ce ar stimula pariurile pieţei pentru un ciclu global de majorări ale ratelor dobânzii, transmite sursa citată.
Totuşi, chiar dacă BCE este forţată să ia noi majorări de dobânzi, se pare că există puţină urgenţă în ceea ce priveşte acţiunile ulterioare, aşa că factorii de decizie politică ar putea sări peste reuniunea din octombrie şi să se concentreze pe următoarea rundă de proiecţii economice din decembrie, conform Reuters.




















































Opinia Cititorului