
Am o senzaţie distinctă că ţara aceasta nu mai este guvernată. Există ceva, un fel de pilot automat, care conduce, din inerţie, administraţia publică. Se iau împrumuturi, se plătesc salarii şi pensii, se semnează hârtii, se aprind luminile pe stradă, se sting dimineaţa. Însă nu este nimeni "acolo sus” care coordonează totul, care supervizează, care guvernează. Aceia au alte treburi.
Cum ar fi să dea o lovitură de stat. Cu alte cuvinte, un puci. Credeţi că exagerez? Iată faptele. A fost demis guvernul Bolojan. Până acum asta e, "pohta ce-au pohtit”, Nicuşor Dan, socialiştii şi rusofilii din Parlament. Într-o ţară normală, însă, ar fi urmat negocieri între partidele politice, o nominalizare din partea Preşedintelui şi un vot în Parlament.
Dar România nu mai este o democraţie, ci o "democratură”. Adică are elemente democratice - cum ar fi editorialele din presa care a mai rămas liberă. Însă restul sistemului este autoritar. Aşa că Preşedintele României contactează un serviciu secret. Acela trimite o maşină după un individ dispus să colaboreze. Respectivul nici măcar nu este parlamentar. Individul acceptă, în ciuda unei rezoluţii a partidului său care îi obligă pe membrii săi să nu colaboreze cu socialiştii. Au urmat negocieri inclusiv cu extremiştii pro-Rusia. Ceea ce a încercat Nicuşor Dan este - nu există alt termen - un puci. A încercat să decapiteze politic conducerea PNL şi să instaleze, prin manevre de culise, o marionetă PSD.
Dar iată-l că nu se potoleşte. Chiar în timp ce scriu acest editorial, omul pregăteşte un al doilea puci. Este clar, din toate acţiunile sale, din toate declaraţiile sale, că încearcă să ţină PSD-ul la putere. Aici sunt două variante. Prima este să pună un pesedist vopsit în "independent” precum Nazare. (Ştiu că formal Nazare este în PNL, însă putea foarte bine, la cum gândeşte şi la cum vorbeşte, să îşi ia carnet la PSD). A doua variantă este să îl pună pe Grindeanu şi să se roage că nu va scoate un milion de români în stradă în două săptămâni. În ambele cazuri, grosul guvernului ar fi asigurat de "miniştri politici”, de la PSD.
În ambele cazuri, intenţia este anti-democratică. PSD are, pe sondajele de opinie, circa 15 la sută din voturi. Iar Nicuşor Dan se dă peste cap, se compromite grav, pentru a aduce la guvernare acest partid, detestat de 85 la sută dintre români.
Dacă acesta nu este un puci, atunci înseamnă că nu mai am proprietatea termenilor. În alegerile din luna mai 1921, partidul fascist al lui Mussolini a primit 35 de mandate dintr-un total de 535 de mandate în Camera Deputaţilor. (Lista Blocului Naţional, pe care candidau fasciştii, a primit 19 la sută din voturi, însă candidaţii fascişti au primit echivalentul a 7 la sută). În Octombrie 1922, la data Marşului asupra Romei, fasciştii aveau mai mult, greu de spus cât, din cauza faptului că sondarea opiniei publice era abia la începuturi, dar este probabil că aveau în jur de 15 sau 20 la sută. Aşa că preluarea guvernării de către Mussolini, care nu avea susţinerea unei majorităţi, a fost un puci. Cel care a avut decizia, dezastruoasă, de a-l numi pe Mussolini Prim-ministru a fost regele de atunci al Italiei, Victor Emmanuel al III-lea.
În România, Nicuşor Dan îi calcă pe urme lui Carol al II-lea. După tentativa de puci din PNL, acum se pregăteşte să îşi lanseze un partid prezidenţial, un fel de Frontul Renaşterii Naţionale. Este clar că Nicuşor Dan nu are nici o apetenţă spre nici un tip de ideologie. Liberal nu este, socialist nu prea. Conservator, cum cred unii, sigur nu este, nu a dat nici un semn. Este interesat de simpla sa supravieţuire politică.
Şi modul său de acţiune este unul care ocoleşte instituţiile democratice. El a avut la îndemână, ca Preşedinte, posibilitatea dizolvării Parlamentului. A respins-o. Acum şi dacă ar încerca să dizolve Parlamentul, nu îl mai crede nimeni.
Nici presa nu pare să îl mai tulbure la El Presidente. A citit un articol şi a stabilit că "nu corespunde titlul cu conţinutul”. Ciudat. Eu am citit acelaşi articol, iar conţinutul corespundea foarte bine cu titlul.
Fără ca lumea să bage de seamă, Nicuşor Dan a mai dat o lovitură la baza regimului politic din România, cu ocazia "afacerii Pahonţu”. Până la el, toţi şefii statului au derivat legitimitatea democraţiei din România din revoluţia din Decembrie 1989. Şi practic toţi politicienii, indiferent de culoarea politică. Chiar şi Ion Iliescu. Acesta se ducea în fiecare an şi depunea o coroană de flori şi vorbea frumos despre Revoluţia din Decembrie. Desigur, unii (inclusiv subsemnatul) pot califica atitudinea lui Ion Iliescu drept ipocrită. Dar, cel puţin la nivelul aparenţelor, şi Ion Iliescu respecta Revoluţia din 1989.
Nicuşor Dan este primul care dă cu piciorul la Revoluţia din 1989. "Oricum nu mai putem afla adevărul după atâta vreme” - a spus el, plictisit, la Chişinău. Curios. Eu credeam că adevărul despre Revoluţie este cunoscut de mult timp. În orice caz, un securist care a fost în dispozitivul de la Inter este bun de şef astăzi pentru domnul Nicuşor Dan.














































Opinia Cititorului