ICT

REVISTA PRESEI 08.03.2018

D.I.
Revista Presei / 08 martie 2018

REVISTA PRESEI 08.03.2018

ADEVĂRUL

PSD Bucureşti o susţine pe Viorica Dăncilă pentru funcţia de preşedinte executiv. Firea şi Negoiţă, propuşi pentru funcţiile de vicepreşedinte

PSD Bucureşti a anunţat, miercuri seară, că a votat în cadrul Biroului Permanent al organizaţiei susţinerea Vioricăi Dăncilă pentru funcţia de preşedinte. Pentru funcţiile de vicepreşedinţi ai regiunii Bucureşti-Ilfov sunt propuşi Gabriela Firea şi Robert Negoiţă.

Social-democraţii din regiunea Ilfov şi din Capitală au anunţat pe cine vor susţine la Congresul extraordinar al PSD din 10 martie. "Organizaţia regională PSD Bucureşti-Ilfov a votat în această seară, în cadrul Biroului Permanent comun al organizaţiei, o serie de rezoluţii în vederea Congresului Extraordinar al PSD din 10 martie 2018.

Astfel, Regiunea Bucuresti-Ilfov a votat pentru:

- Susţinerea continuării Programului de guvernare al PSD, pentru a duce până la capăt măsurile cu care PSD a câstigat, cu o largă majoritate, încrederea românilor şi scrutinul electoral din 2016.

- Susţinerea doamnei prim-ministru Viorica Dăncila pentru funcţia de preşedinte executiv al PSD.

- Sustinerea domnului Marian Neacşu, secretar general al PSD, pentru aceeaşi functie, de secretar general.

-Sustinerea candidaturilor doamnei Gabriela Firea şi a domnului Robert Negoiţă pentru functiile de vicepreşedinti regionali Bucuresti-Ilfov ai PSD", precizează un comunicat de presă al PSD Bucureşti.

De asemenea, organizaţia şi reafirrmă sprijinul pentru Liviu Dragnea, lider pe care îlş vrea în continuare în fruntea formaţiunii social-democrate.

BANCHERUL

Băncile profită de dărnicia BNR, care le achita dobânzi de 20 de ori mai mari decât plătesc ele deponenţilor

Băncile au făcut depozite la Banca Naţională a României (BNR) în valoare de 20 de miliarde de lei în luna februarie, în creştere de la 15 miliarde lei în luna precedentă, pentru care încasează dobânzi chiar şi de 20 de ori mai mari decât plătesc ele pentru economiile populaţiei.

BNR a majorat, la începutul lunii februarie, cu un sfert de punct, dobânda la facilitatea de depozit, la 1,25%, odată cu creşterea dobânzii de referinţă la 2,25%, de la 2% cât era în ianuarie.

Dobânda plătită acum băncilor de BNR, de 1,25%, este chiar şi de peste 20 de ori mai ridicată decât cea achitată de unele bănci pentru economiile populaţiei.

De exemplu, BCR, cea mare banca din România, plăteşte clienţilor persoane fizice o dobândă de doar 0,05% pentru depozitele la termen de o lună, de peste 24 de ori mai mică decât cea pe care o încasează pentru depozitele plasate la BNR.

BCR nu a modificat nivelul dobânzilor la depozite din 1 iunie 2017, cu toate că între timp dobânzile au crescut semnificativ faţă de nivelul din vara anului trecut.

Banca Transilvania, a doua mare bancă după valoarea activelor, plăteşte o dobândă mult mai mare decât BCR pentru un depozit la o lună: 0,5%, care însă rămâne de 2,5 ori mai mică decât dobânda BNR pentru facilitatea de depozit.

Nivelul foarte ridicat al volumului de depozite plasate de bănci la BNR este un indicator pentru excesul de lichiditate din sistemul bancar.

Excesul de lichiditate a revenit în luna ianuarie, când depozitele băncilor la BNR s-au ridicat la 15 miliarde lei, peste nivelul din ianuarie 2017, de 14 miliarde lei, după ce în ultimele patru luni ale anului precedent s-a înregistrat un deficit de lichiditate care a condus la majorarea dobânzilor ROBOR şi a determinat BNR să injecteze bani în piaţă, prin operaţiuni repo.

Deficitul de lichiditate din septembrie 2017 a determinat BNR să înceapă ciclul de majorare a ratelor de referinţă, prin creşterea dobânzii la facilitatea de depozit de la 0,25% la 0,5%, în timp ce rata facilităţii de creditare Lombard a scăzut la 3%, iar rata de referinţă a rămas neschimbată, la 1,75%.

În noiembrie, BNR a majorat din nou dobânda la facilitatea de depozit la 0,75%, iar rata Lombard a fost diminuată la 2,75%, dobânda de referinţă fiind menţinută la acelaşi nivel.

În acelaşi timp, s-a trecut la o nouă strategie de politică monetară: gestionarea strictă a lichidităţii, faţă de una adecvată până atunci, în paralel cu un curs de schimb valutar mai flexibil.

În noiembrie, lichiditatea din sistemul bancar a scăzut însă substanţial: depozitele băncilor la BNR au fost de doar 0,2 miliarde lei. Consecinţă: ROBOR la 3 luni a crescut de la 1,88% la 2,20%, deşi banca centrală a continuat să furnizeze băncilor lichidităţi prin repo.

Lichiditatea băncilor a revenit însă la 2,3 miliarde în decembrie, astfel că ROBOR la 3 luni a mai scăzut la 2% pe an, iar BNR a întrerupt furnizarea de lichidităţi prin repo.

COTIDIANUL

Inspecţia Judiciară: Poporul se plânge de procurori

Inspecţia Judiciară arată în raportul său de activitate pe 2017 că s-a remarcat o creştere numerică a sesizărilor ce vizează procurorii din structura centrală a DNA.

"Inspectorii direcţiei s-au confruntat cu o avalanşă de sesizări privind diverse aspecte ale activităţii şi conduitei procurorilor, pretins neconforme cu standardele prevăzute de legislaţia în vigoare. S-a evidenţiat, în legătură cu împrejurările la care ne referim, existenţa a două fenomene: creşterea numerică a sesizărilor privind procurori din Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, pe de o parte, precum şi, pe de altă parte, creşterea incidenţei reflectării negative în mass media privind diverse aspecte ale activităţii şi conduitei unor procurori, subliniindu-se caracterul repetitiv şi frecvenţa ridicată a unor manifestări comportamentale ce fac parte din această categorie. Inspectorii direcţiei au verificat cu atenţie fiecare sesizare, inclusiv din această categorie, şi acolo unde, pe baza probelor, s-a apreciat că faptele sunt de natură să atragă răspunderea disciplinară nu au ezitat să cerceteze riguros aspectele semnalate şi să exercite acţiuni disciplinare corespunzătoare", arată raportul.

Anul trecut inspectorii judiciari au înregistrat în total aproape 6.000 de sesizări noi.

"În 2017 au fost înregistrate 6.365 sesizări privind activitatea şi conduita judecătorilor şi procurorilor, 5.921 fiind sesizări noi, iar 444 reveniri la sesizări anterioare; întrucât această ultimă categorie de sesizări le include şi pe acelea privind unele aspecte noi, au fost efectuate verificări suplimentare faţă de lucrările iniţiale. Un număr consistent de sesizări au avut, şi în 2017, încălcarea normelor de procedură, modul de instrumentare şi soluţionare a cauzelor, tergiversarea soluţionării acestora, precum şi redactarea cu întârziere a hotărârilor judecătoreşti", se arată în raportul pe anul trecut al instituţiei.

Defalcat, cifrele arată că au fost înregistrate 1.860 de sesizări privind procurorii, un număr mai mare decât cel de anul precedent (1.814), în vreme ce numărul sesizărilor privind conduita judecătorilor a scăzut, 4.061 în 2017, faţă de 4.315 în 2016.

Totodată, în 2017, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în 105 cazuri, ceea ce reprezintă o scădere cu mai mult de jumătate faţă de anul 2016.

"În 2017, întrucât s-a constatat, ca urmare a efectuării verificărilor prealabile, că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, au fost clasate, prin rezoluţie, 4.947 de sesizări, dintre care 3.434 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi 1513 la Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori. 163 rezoluţii de clasare au fost atacate în contencios administrativ după cum urmează: 127 rezoluţii de clasare emise de Direcţia de inspecţie judiciară pentru judecători şi 36 rezoluţii de clasare emise de Direcţia de inspecţie judiciară pentru procurori. Instanţele competente au admis în totalitate sau doar în parte 4 dintre contestaţiile formulate", se arată în documentul cu bilanţul Inspecţiei Judiciare.

În 2017, Inspecţia Judiciară a dispus cercetarea disciplinară faţă de opt procurori DNA, faţă de 3 de la Galaţi, unul de la Bucureşti (Judecătoria Sectorului 4), unul de la Câmpina, unul de la Cornetu, unul de la Huşi, unul de la Timişoara, doi de la Timiş şi doi de la Braşov.

CURENTUL

Surse: directorul general al ADP Sector 1 inculpat pentru luare de mită. "Iubi" şi încă 4 subalterni sunt suspecţi

Metehnele vechi ale funcţionarilor români de a cere procent din contractele pe care le semnează sau avizează par că nu pot fi eliminate. Deşi Direcţia Naţională Anticorupţie anchetează şi trimite în judecată tot mai mulţi corupţi e degeaba: fără frică se încasează în continuare comision după comision din orice contract se încheie.

Este şi cazul de la ADP Sector 1 unde recent şase persoane au fost chemate la DNA să dea cu subsemnatul pentru mai multe infracţiuni de luare de mită reprezentând comision lunar din contractele încheiate de instituţie cu diverşi agenţi economici. Astfel, faţă de Alin Vieru s-a pus în mişcare deja acţiunea penală, ceilalţi fiind deocamdată doar suspecţi.

Surse bine informate ne-au declarat că dintre suspecţi fac parte şeful de la Achiziţii, Alin Stoian şi Anca Maria Gagu, şefa serviciului juridic, zisă Iubi.

Funcţionarii de la Sectorul 1 spun că Gagu e pupila lui Tudorache, că de la începutul anilor 2000 îi tot găseşte diverse funcţii publice şi din acest motiv nimic nu se mişcă în ADP Sector 1 fără ştirea ei. Citeşte cum a declarat Gagu că a împrumutat cu bani cele mai mari bănci: BCR, BT şi CRedit Europe Bank.

În faţa procurorilor şi Stoian şi Gagu şi-ar fi recunoscut faptele, iar Iubi cică ar fi leşinat imediat după semnarea declaraţiei. Procurorii anchetează dacă o parte din bani ajungeau la Tudorache.

Deocamdată nimeni nu a fost reţinut, ceea ce e un semn că oamenii sunt dispuşi să colaboreze cu autorităţile. Semn rău pentru Primarul Sectorului 1.

JURNALUL NAŢIONAL

Politicieni, "paradiţi" de DNA pentru fapte care nu există sau care nu sunt prevăzute de legea penală

"Fapta nu este prevăzută de legea penală" sau "fapta nu există" - acestea sunt motivele pentru care instanţele au achitat personaje politice cu greutate, trimise în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la momente de mare însemnătate electorală sau cu miză politică importantă. Exonerarea, de căte Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de toate acuzaţiile aduse de procurorii lui Kovesi la adresa lui Ludovic Orban, preşedinte al PNL, nu este o situaţie singulară. Colegul de partid al lui Orban, Dan Radu Ruşanu, a fost achitat tot pentru că fapta reţinută de DNA în sarcina lui nu există. Iar acuzaţiile au fost aceleaşi, anume că şi-a folosit autoritatea sau influenţa, în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Acelaşi gen de "fapte" s-au reţinut şi în cazul fostului primar al Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, rechizitoriul fiind pur şi simplu făcut praf de către judecători. Şi în ceea ce-l priveşte pe preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Vasile Silvian Ciupercă, trimis în judecată tot pentru folosirea influenţei, magistraţii au dispus achitare, pe motiv că fapta nu există sau că fapta nu este prevăzută de legea penală.

Cu excepţia lui Ludovic Orban, toate celelalte persoane au fost reţinute sau chiar arestate preventiv, pe numele lor a fost constituită măsura controlului judiciar şi au fost supuse unei campanii mediatice agresive. Carierele politice au fost puse sub semnul întrebării. Mai mult, procurorii DNA au mai executat, ulterior, dosare privind acelaşi gen de "fapte" împotriva altor oameni politici.

azul "Ludovic Orban" reprezintă cea mai clară imagine a modului în care sunt instrumentate anumite dosare cu greutate la Direcţia Naţională Anticorupţie. În plină campanie electorală pentru alegerile locale de la Bucureşti, din vara anului 2016, DNA a decis să îl scoată pe candidatul desemnat de PNL din cursa pentru Primăria Capitalei. Cu un dosar constituit în baza unui denunţ formulat de un client de serviciu al procurorilor, în persoana afaceristului Tiberiu Urdăreanu, patronul UTI. Însă nu speţa în sine este importantă, în acest caz, ci infracţiunea reţinută de anchetatorii lui Kovesi în dosarul Orban şi nu numai. Este vorba despre articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv de folosirea influenţei, în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Influenţă politică, evident.

Concret, Orban a fost "turnat" de către Urdăreanu că, la începutul lunii martie a anului 2016, i-ar fi solicitat sprijin financiar pentru campania electorală, fiind mandatat de PNL să candideze la Primăria Municipiului Bucureşti. În rechizitoriul întocmit, DNA scrie că, la 20 martie 2016, Ludovic Orban i-a pretins lui Urdăreanu suma de 50.000 de euro cash, sumă care depăşeşte pragul stabilit de Legea Finanţării Partidelor Politice, cu precizarea că trebuie să remită banii unor persoane cu funcţii de decizie din cadrul a două posturi de televiziune. Este vorba despre posturile Realitatea TV şi B1 TV. Tot procurorii susţin că Urdăreanu a acceptat să plătească cei 50.000 de euro, "în considerarea funcţiei de conducere pe care Ludovic Orban o deţine în cadrul partidului politic şi a posibilităţii de intervenţie a acestuia în domenii de interes pentru afacerile controlate de acest om de afaceri".

Rezultatul acestei acţiuni a DNA a fost scoaterea lui Orban din cursa electorală, renunţarea acestuia la toate funcţiile politice deţinute în PNL şi neparticiparea acestuia la alegerile parlamentare din toamna anului 2017. Achitat, atât la fond, cât şi la recurs, Orban a devenit un susţinător al Laurei Codruţa Kovesi. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în complet de 5 judecători, a constatat că faptele de care Ludovic Orban a fost acuzat de DNA şi executat politic nu există sau nu sunt prevăzute de legea penală.

Să fie acest dosar o excepţie? Situaţia prin care a trecut un alt liberal, Dan Radu Ruşanu, ne arată că nu. Ruşanu a fost arestat, în 2013, la cererea DNA, chiar din funcţia de preşedinte al Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF), încarcerat patru luni de zile pe arestul preventiv şi alte trei luni în arest la domiciliu. Printre acuzaţii se numără şi "folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii de foloase necuvenite". Prima asemănare cu dosarul lui Orban, din punctul de vedere al încadrării juridice. Procurorul de caz, Marian Gherman, preciza în rechizitoriul întocmit, că "în perioada 11-17 decembrie 2013, Dan Radu Ruşanu (...) a exercitat presiuni asupra mai multor societăţi de asigurare, urmărind şi reuşind impunerea lui Radu Mustăţea, membru în Consiliul de Administraţie al Carpatica Asig SA, la conducerea Biroului Asiguratorilor de Autovehicule din România".

În data de 28 iulie 2017, Dan Radu Ruşanu a fost achitat, definitiv, de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, petru că "fapta nu există". Ruşanu a dat statul în judecată la CEDO.

La 1 iulie 2015, aceiaşi procurori DNA au decis să îl execute, într-un mod similar, şi pe preşedintele PSD al Consiliului Judeţean Ialomiţa, Vasile Silvian Ciupercă, pe care l-au trimis în judecată, printre alte infracţiuni de corupţie reţinute în sarcina sa, şi pentru două infracţiuni de "folosire a influenţei şi a autorităţii conferite de funcţia de conducere într-un partid politic, în scopul obţinerii, pentru altul, de foloase necuvenite. Mai exact, procurorii lui Kovesi îl acuzau pe Vasile Silvian Ciupercă de faptul că, în luna ianuarie a anului 2014, şi-a folosit această influenţă, în scopul asigurării pentru o anumită persoană a postului de manager al Spitalului Judeţean Ialomiţa.

Ca şi în cazul lui Dan Radu Ruşanu, Ciupercă a fost arestat preventiv. 66 de zile şi-a petrecut acesta în spatele gratiilor, după care a suportat măsura controlului judiciar. Pentru ca, într-un final, magistraţii Tribunalului Bucureşti să îl achite, pe motiv că "fapta nu există" sau "fapta nu este prevăzută de legea penală".

Cauzele care îi vizează pe Ludovic Orban, Dan Radu Ruşanu şi Silvian Ciupercă sunt doar trei speţe demontate de instanţele de judecată. Dosare în care nu există probe, în care nu există fapte penale. Această realitate vine, însă, în conflict flagrant cu afirmaţiile procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, făcute chiar în debutul bilanţului privind activitatea DNA, susţinut, zilele trecute, în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis. "Nu ne alegem dosarele. Avem obligaţia să investigăm toate faptele de corupţie la nivel înalt despre care suntem sesizaţi şi asta facem. Procurorii nu au normă de rechizitorii, ei trebuie să stabilească adevărul judiciar pe bază de probe. Se dispune trimiterea în judecată atunci când aceste fapte penale sunt dovedite", a declarat şefa DNA.

Dovedite sau nu, faptele despre care vorbeşte Kovesi, cel puţin în cazurile despre care am făcut vorbire mai sus, fie nu există, fie nu sunt prevăzute de legea penală.

Reamintim faptul că, în raportul de bilanţ al activităţii DNA pentru anul 2017, Laura Codruţa Kovesi vorbea despre achitarea a 92 de persoane pe alte temeiuri decât dezincriminarea. Aceste "alte temeiuri" se referă şi la faptul că nu există fapta, dar Kovesi nu a intrat în amănunte. A ţinut, însă, să sublinieze că 29 de achitări au fost pronunţate "ca efect al deciziei Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu". "Desigur, suntem foarte preocupaţi în continuare de îmbunătăţirea standardelor de calitate ale investigaţiilor noastre. De aceea, referitor la soluţiile de achitare rămase definitive, am dispus prin ordin intern analizarea tuturor soluţiilor, pentru a se stabili dacă motivele achitării sunt sau nu imputabile procurorilor", a conchis Kovesi.

NAŢIONAL

Cea mai mare pensie specială, în magistratură

În afara României, doar Luxemburgul se mai clasifică în rândul ţărilor deosebit de generoase cu unii pensionari, cu o pensie de 7.000de euro. În restul ţărilor europene, venitul persoanelor ieşite la pensie nu depăşeşte suma de 2.500 euro. România nu excelează în materie de salarii, ba dimpotrivă. În schimb, este raiul pensiilor speciale - acordate unui număr surprinzător de mare de categorii: magistraţi, poliţişti, personal aeronautic, diplomaţi, parlamentari, personal auxiliar din instanţe şi parchete, consilieri şi auditori de la Curtea de Conturi. Iar dat fiind numărul mare al grupelor de "speciali" şi cuantumul mizerabil al majorităţii pensiilor obişnuite, se poate presupune că acestea din urmă sunt doar un moft - motiv pentru care nici nu se osteneşte nimeni să le aducă la nivelul impus de un trăi decent. Drept este şi că "specialii" stau acum cu frică-n sân, speriaţi de nouă lege a pensiilor. Care s-ar putea într-adevăr să impună recalcularea (diminuarea) pensiilor lor, dar cu amendamentul că acest pericol nu-i paşte şi pe magistraţi din moment ce CCR a decretat deja că pensiile judecătorilor şi procurorilor nu pot fi recalculate. Ceea ce înseamnă că şi România poate respira uşurată: rămâne cu locul întâi la categoria celor mai mari pensii speciale plătite în Europa.

ROMÂNIA LIBERĂ

Încă un dosar instrumentat de DNA a ajuns în faza prescripţiei

Tribunalul Dâmboviţa a decis miercuri încetarea procesului penal pornit împotriva fostului primar al municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Motivul: a intervenit prescripţia răspunderii penale, potrivit soluţiei publicate miercuri seara pe site-ului instituţiei.

Sentinţa nu este definitivă, ea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile, potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, instanţa "admite în parte acţiunea civilă formulată de către Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, şi, în consecinţă obligă, în solidar, pe inculpaţii Boşcodeală Constantin Octavian, Stana Viorica şi Nicolae Trandafir, la plata către aceasta a sumei de 5.352.864 lei, cu dobânda legală la data plăţii, reprezentând contravaloarea lipsei de folosinţă a terenului în suprafaţă de 33 ha, situat pe raza municipiului Buzău, care a făcut obiectul procesului-verbal nr.15625/19.11.2001 emis de O.C.A.O.T.A. Buzău (--) totodată admite în parte acţiunea civilă formulată de către Agenţia Domeniilor Statului, şi, în consecinţă, obligă, în solidar, pe inculpaţii Boşcodeală Constantin Octavian, Stana Viorica şi Nicolae Trandafir, la plata către aceasta a sumei de 531.062 lei, la care va fi adăugată dobânda legală pe timp de un an, calculată la nivelul anului 2001, reprezentând diferenţa dintre contravaloarea terenului în suprafaţă de 33 ha care a făcut obiectul procesului-verbal nr.15625/19.11.2001 emis de O.C.A.O.T.A. Buzău şi contravaloarea, la nivelul anului 2001, a terenului situat pe raza municipiului Buzău, în tarlalele 24 şi 25, identificat în procesul - verbal nr.16303/29.11.2001 emis de O.C.A.O.T.A. Buzău, în baza Ordinului Prefectului nr.146/24.07.2001".

Fostul primar al municipiului Buzău Constantin Boşcodeală a fost trimis în judecată de DNA la începutul lunii iunie 2014 pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, alături de Viorica Stana, fost director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Buzău, şi Nicolae Trandafir, fost director al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău.

Potrivit anchetatorilor, cei trei "au făcut posibilă trecerea unei suprafeţe de 33 ha teren arabil, din domeniul public al statului, în domeniul privat al municipiului Buzău, deşi terenul respectiv se afla în administrarea Staţiunii de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, fiind destinat exclusiv activităţii de cercetare şi producerii de seminţe şi material săditor din categorii biologice superioare şi, potrivit legii, nu putea face obiectul unei asemenea operaţiuni. Faptele inculpaţilor au avut ca rezultat prejudicierea statului român cu suma de 12.720.000 lei, reprezentând contravaloarea terenului de 33 ha preluat nelegal, aflat în domeniul public al statului, precum şi prejudicierea Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, prin lipsa de folosinţă a suprafeţei respective, cuantificată de reprezentanţii săi legali la valoarea de 11.528.760 lei".

Fostul primar al Buzăului a mai fost condamnat în luna martie 2016 de magistraţii Curţii de Apel Braşov, în dosarul "Gloria", la trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere şi un termen de încercare de cinci ani, precum şi la pedeapsa complementară a interzicerii ocupării funcţiei de primar pe o perioadă de cinci ani.

ZIARUL FINANCIAR

România are în continuare una dintre cele mai mici mese salariale din UE. Toţi angajatorii au plătit în 2017 salarii de 67 de miliarde de euro, reprezentând 37% din PIB. Masa salarială a crescut cu 10 miliarde de euro anul trecut, dar ca pondere în PIB este abia la nivelul din 2010

România are în continuare una dintre cele mai mici mase salariale din rândul statelor Uniunii Europene, în ciuda faptului că angajaţii români au avut parte de majorări salariale semnificative în ultimii ani.

În 2017, potrivit datelor publicate de Eurostat, masa salarială din România (formată din totalitatea salariilor din economie şi a taxelor şi contribuţiilor aferente acestora) a ajuns la 35,8% din PIB, în creştere uşoară faţă de nivelul de 34% din PIB din 2016, dar la un nivel mai redus decât în 2008, când a fost de 36,5% din PIB.

La nivelul statelor UE, masa salarială reprezintă 47% din PIB în 2017. Cum poate recupera România acest decalaj?

"O parte dintre măsurile care să conducă la creşterea masei salariale au început să fie luate, iar câtă vreme guvernul a lansat un plan de creştere a salariului minim cu un calendar bine stabilit, acest lucru nu dă nicio şansă opoziţiei de a alege altă cale. Salariile mici reprezintă un atu competitiv pentru ţările din Est, însă atâta vreme cât ele rămân mici, economia nu se poate ridica, iar un alt efect este plecarea oamenilor din ţară", a explicat Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, companie care controleză producătorul de materiale de construcţii Megaprofil din Buziaş (judeţul Timiş). El a adăugat că majorările de salarii pentru medici reprezintă un pas hotărât în acest sens.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Boromir

Curs valutar BNR

07 Mai. 2021
Euro (EUR)Euro4.9262
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0800
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4941
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6770
Gram de aur (XAU)Gram de aur238.7720

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Tohani
Cotaţii Emitenţi BVB
Concurs de idei de afaceri inovative ”Money is Funny” – ÎNSCRIERI
Cotaţii fonduri mutuale
Energy CEO forum awards
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro