REVISTA PRESEI 5.06.2018

Mihaela Dan
Revista Presei / 5 iunie 2018

REVISTA PRESEI 5.06.2018

ADEVĂRUL

Cum se pregătesc de miting membrii PSD. Vor fi împărţiţi pe grupuri, grupe şi detaşamente

Organizaţiile judeţene ale PSD au primit de la centru o listă de indicaţii pentru buna desfăşurare a mitingului de sâmbătă, 9 iunie, din Bucureşti.

Conform unei adrese plecată de la organizaţia centrală a PSD, care circulă pe reţelele sociale, social-democraţii din teritoriu trebuie să respecte câteva reguli stricte, plecând de la respectarea sectoarelor din zona Pieţei Victoriei şi ajungând la îmbrăcămintea de culoare albă a participanţilor (de la brâu în sus). Informaţia a fost distribuită şi pe pagina oficială de Facebook a PSD Constanţa. De asemenea, la fiecare 10 oameni trebuie să fie un steag tricolor, iar la 50 de oameni trebuie să fie o pancartă cu numele judeţului.

Toţi participanţii la miting trebuie să sosească în capitală până la ora 18.00, manifestaţia urmând să înceapă la ora 20.00. PSD se va organiza pe grupe formate din 10 oameni şi un şef, iar 40 de oameni vor forma un grup care va avea şi el un lider. Urmează detaşamentul alcătuit din 100 de oameni cu un şef de detaşament în frunte. Numele oamenilor şi telefoanele acestora trebuie trimise la organizaţia centrală din timp. Toţi şefii de organizaţii judeţene PSD trebuie să fie prezenţi vineri, la Bucureşti.

BANCHERUL

Efectele GDPR asupra Biroului de Credit: raportarea rău-platnicilor la banci şi IFN-uri se face automat, fără acordul clienţilor, care nici nu mai trebuie informaţi în prealabil

Regulamentul european privind protecţia datelor personale (GDPR) schimbă două elemente esenţiale în cazul raportării clienţilor băncilor şi IFN-urilor la Biroul de Credit:

1. Raportarea la Biroul de Credit se face automat, fără a mai fi nevoie de consimţământul clienţilor

Cei care obţin împrumuturi de la bănci şi IFN-uri sunt acum raportaţi automat la Biroul de Credit, fără a mai fi nevoie de acordul (consimţământul) lor, cum s-a procedat până acum, în baza interesului legitim. Asta pentru că GDPR pune pe picior de egalitate consimţământul cu interesul legitim, acesta din urmă fiind doar o excepţie de la fosta lege românească de protecţie a datelor personale, care obligă băncile să obţînă consimţământul clienţilor pentru raportare. Biroul de Credit a obţinut de la Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) dreptul de a aplică principiul interesului legitim în privinţa raportării celor care obţin împrumuturi de la bănci şi IFN-uri.

De ce a ales Biroul de Credit varianta interesului legitim, adică raportarea automată a clienţilor? Şerban Epure, directorul general al Biroului de Credit, a explicat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă:

"Din 25 mai 2018, Biroul de Credit nu mai lucreză în baza consimtamântului persoanei vizate, ci în baza interesului legitim, drept recunoscut de ANSPDCP. De ce nu mai putem lucra la fel că până acum? Legea 677 din 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal prevedea consimţământul, iar interesul legitim era excepţie de la lege. Acum, în Regulament consimtamanul şi interesul legitim sunt sunt opţiuni egale. Numai că, potrivit Regulamentului, consimţământul trebuie să fie liber exprimat, ori cadrul legal impune că băncile şi IFN-urile să consulte Biroul de Credit în vederea încheierii contractelor de credit, cu scopul verificării bonitatii şi gradului de îndatorare al clienţilor, în vederea administrării riscurilor. Tot Regulamentul spune că persoanele îşi pot retrage consimţământul şi implicit şi datele înregistrate la Biroul de Credit. Ceea ce înseamnă că practic nu am mai putea lucra, pentru că, de exemplu, orice restantier şi-ar putea şterge datele de la Biroul de Credit, iar apoi să se prezinte curat la o banca pentru a obţine un nou împrumut, cu consecinţele de rigoare: supraindatorare, creşterea riscului de credit şi a costului creditului, limitarea accesului la creditare."

În concluzie, ceea ce s-a schimbat, de fapt, este simplificarea birocraţiei în privinţa raportării la Biroul de Credit, întrucât şi până acum clienţii băncilor şi IFN-urilor erau obligaţi de fapt, să accepte raportarea la Biroul de Credit, dacă voiau să obţînă un credit, prin semnarea unui acord (consimţământ), pe când acum nici nu mai e nevoie de acea semnătură, raportarea făcându-se automat.

COTIDIANUL

Casa Albă, ANUNŢ oficial cu data şi ora întâlniri Trump-Kim

Casa Albă a anunţat luni că întâlnirea preşedintelui Statelor Unite, Donald Trump, cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, va avea loc în Singapore pe 12 iunie, la ora locală 09.00 (n. red. - 01.00 GMT, 04.00 ora României), informează Reuters.

Sancţiunile Washingtonului împotriva regimului de la Phenian rămân însă în vigoare. "Politica noastră nu s-a schimbat şi nu vom înceta presiunea până nu observăm denuclearizarea", a precizat purtătoarea de cuvânt a preşedinţiei americane, Sarah Sanders, citată de Yonhap.

CURENTUL

Judecătorul Danileţ justifică de ce mandatul lui Petre Lăzăroiu la CCR este ilegal argumentând cu 8 situaţii similare la CSM

După cum am arătat în articolul Dorneanu s-a răzbunat pe şefa DNA pentru învinuirea ginerelui său luând câţiva judecători în toaleta CCR unde i-a convins să voteze cu el, preşedintele CCR ar fi trebuit să se abţină de la a judeca în acest caz, fiind deosebit de subiectiv faţă de Laura Codruţa Kovesi care i-a întrerupr cariera politică ginerelui fostului procuror comunist.

Dar nu numai votul lui Dorneanu este îndoielnic, ci şi cel al unuia dintre judecătorii luaţi în toaletă de Valer Dorneanu pentru a decide soarta şefei DNA şi care a votat pentru revocarea acesteia, Petre Lăzăroiu, pe care l-a chemat până în 1989 Petre Ceauşescu.

Petre Ceauşescu a lucrat începând din anul 1978 şi până în 1993 ca jurisconsult la o fabrică din Bucureşti, după care s-a angajat la Curtea de Conturi unde a lucrat până în 2003 când a devenit avocat. Pentru că atunci când lucra la Curtea de Conturi l-a scăpat pe primarul Traian Băsescu de plata unui prejudiciu de 1.1 milioane de EURO, preşedintele Traian Băsescu l-a numit în 2008 judecător la CCR pe locul rămas liber prin decesul lui Petre Ninosu. Lăzăroiu a fost reinvestit în 2010 ca judecător al CCR pentru încă un mandat complet de 9 ani. Astfel Lăzăroiu este în funcţie de 10 ani deşi CCR a decis recent printr-o decizie că e "neconstituţional mecanismul prin care se tinde la depăşirea termenului constituţional de 9 ani", după cum a explicat Bogdan Mateescu, membru CSM, pe Facebook. Dar se vede treaba că deciziile CCR nu sunt obligatorii decât dacă servesc PSD-ALDE.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader a replicat că "Decizia nr.136 din din 20 martie 2018, prin care Curtea a stabilit că «dispoziţiile legale criticate, care reglementează posibilitatea înnoirii în funcţie, cu un mandat de 9 ani, a judecătorului care a deţinut deja un mandat corespunzător restului de mandat al unui alt judecător, constituie o încălcare a dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art.142 alin. (2) referitoare la interdicţia înnoirii mandatului şi în art.1 alin.(5) din Constituţie. (...). Nu este admis ca, pe calea unei norme infraconstituţionale, legiuitorul să eludeze o interdicţie de natură constituţională. Mai mult, acesta are obligaţia de a elimina din dreptul pozitiv soluţia legislativă constatată ca fiind neconstituţională, precum cea care se regăseşte în actualul art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, republicată» a fost pronunţată în controlul de constituţionalitate a priori, preventiv, înainte de promulgare. Efectele deciziei - legea nu a fost promulgată, nu a fost publicată în Monitorul Oficial al României, nu a intrat în vigoare, iar Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.", susţine Toader completând că "Decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs!"

Judecătorul Danileţ, fost membru CSM îl contrazice punctual:

"1. Constituţia (art. 142 alin. 2) spune că un membru CCR are un mandat de 9 ani.

2. Legea 47/1992 (art. 68 alin. 3) prevede că un membru CCR care ocupă un rest de mandat de maxim 3 ani de la un alt judecător poate să fie renumit pentru un mandat propriu de 9 ani.

3. O decizie CCR (nr. 136/2018) din anul acesta publicată în Monitorul Oficial pe 4 mai spune că acest articol este neconstituţional: Constituţia vorbeşte de 9 ani şi basta! Decizia e obligatorie şi de la data publicării articolul respectiv este suspendat automat. Se pune problema dacă asta afectează mandatul unui judecător CCR care în prezent ar deţine un mandat mai mare de 9 ani (ironia sorţii, cel în cauză a votat şi el că mandatul nu poate fi mai mare de 9 ani).

4. "Decizia Curţii produce efecte numai pentru viitor, de la data publicării acesteia în Monitorul Oficial, fără să afecteze mandatele în curs" spune ministrul justiţiei.

5. Eu am altă părere decât ministrul şi aduc trei argumente:

- dacă pe actul de numire acelui judecător CCR apare indicat articolul declarat neconstituţional, acel act este suspendat - si exista decizii ale CCR care spun că suspendarea unui articol afecteaza actele subsecvente;

- există două decizii ale CCR care spun că se produc "efecte viitoare pentru situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate încă", dar cum ideea nu îmi aparţine, îl las pe autor să le indice, înţeleg că o va face luni;

- o decizie similară s-a dat pentru membrii CSM: în mandatul 2011-2017 din care am făcut şi eu parte un număr de 8 membri din cei 16 aleşi au venit pe un rest de mandat al unor membri plecati in acea perioada. Or, pentru ei CCR a spus că nu au un mandat întreg de 6 ani. Acea decizie CCR s-a aplicat imediat, afectând mandatele in curs. Ca urmare, toti cei 8 veniti pe parcurs au plecat acasa odata cu noi, ceilalti 8 care ne-am inceput mandatul in 2011.", îşi încheie judecătorul Danileţ postarea sa pe Facebook.

CURIERUL NAŢIONAL

Ministrul Transporturilor a declarat că Tarom ar putea intra din acest an pe profit

"Conform declaraţiilor pe care le face managerul Tarom (Werner-Wilhelm Wolff, n.r.), va fi un an cu profit, chiar dacă acesta va fi simbolic. Avem deja indicatorii pe primele trei luni şi, deşi au fost luni dificile, acestea arată o îmbunătăţire a veniturilor. Dincolo de creşterea numărului de pasageri transportaţi, s-a înregistrat şi o creştere a veniturilor de natură să fim încrezători cu privire la ţinta de a încheia anul financiar cu profit. Eu sper ca anul 2018 să fie anul în care declinul Tarom va fi stopat", a afirmat oficialul, pentru News.ro.

Tarom estimează pentru acest an un profit brut de 27.470 lei, la venituri totale de 1,5 miliarde lei.

În plus, pentru anul 2018, Tarom a prevăzut o sumă de 440,25 milioane lei pentru investiţii, potrivit bugetului aprobat la finalul lunii martie de Guvern.

"Din această sumă, peste 10% sunt fonduri destinate investiţiilor pe sectorul IT. Creşterea totală la capitolul investiţii este de 64,4%, faţă de bugetul companiei pentru anul 2017", arată datele societăţii.

În 2016, Tarom a raportat pierderi de 46,97 milioane lei (11,1 milioane euro), iar societatea nu a mai înregistrat profit din 2007.

Principalii competitori ai companiei sunt Wizz Air, Blue Air şi Ryanair.

Jurnalul Naţional

Genocidul servit zilnic la farfurie românilor. Câtă carne conţine un kilogram de carne

ndustria alimentară a ajuns una dominată de falsuri, o industria în care consumatorul este înşelat zilnic. Găsim salam de Sibiu cu mucegai fals, făcut la repezeală din făină şi orez, celebrii cârnaţi de Ploşcoi făcuţi pe te miri unde, dar numai la Pleşcoi nu, salam de vară după reţete făcute după ureche de producători şi multe altele. Câtă carne mai conţin preparatele din carne este o întrebare la care etichetele produselor se încăpăţânează încă să nu spună nimic. Ascunderea calităţii scăzute a unui produs sau a unui ingredient alimentar se numeşte ştiinţific "disimulare", iar etichetarea incorectă este inclusă în categoria fraudelor alimentare.

Pentru toatea aceste nereguli există, cel puţin teoretic, şi sancţiuni, dar cu toate acestea, industrie alimentară s-a transformat într-un laborator al experimentelor chimice, iar produsele tradiţionale sunt înlocuite de cele mai multe ori cu falsuri. Pentru a înţelege cum a ajuns industria alimentară aici, ar trebui să ne întoarcem în timp, în anul 1995 când la presiunile procesatorilor de carne, Ministerul Agriculturii a acceptat să se renunţe la standardele naţionale de calitate. Locul lor a fost luat de standardele de firmă, iar mai departe situaţia a scăpat de sub control.

ZIARUL NAŢIONAL

Heil, Merkel! Se vrea stăpâna Europei

Emmanuel Macron tot bate darabana pe tema procesului de reformare a Uniunii Europene post-Brexit, numai că vocea tânărului preşedinte francez contează prea puţîn când vine vorba de schimbări majore pe continent. Pentru asta, e nevoie de o poziţie fermă a Germaniei, iar Angela Merkel tocmai ce a prezentat viziunea să referitoare la ce-i de făcut după ieşirea Angliei din blocul comunitar.

Cere înfiinţarea unui Fond Monetar European

În primul rând, Merkel vizează reforma zonei euro şi insistă pentru înfiinţarea unui Fond Monetar European! Chiar dacă a promis că va face concesii în privinţa investiţiilor şi va sprijini statele din zona euro care se confruntă cu probleme, cancelarul Germaniei crede că este necesară o împărţire mai uniformă a riscurilor între statele care folosesc moneda euro. "Cum putem realiza asta?", a întrebat Merkel înainte că tot ea să ofere răspunsul: prin crearea unui buget comun al zonei euro (atenţie, din nou se vorbeşte despre o Europa cu două viteze!), dar şi al unui Fond Monetar European!

Într-un interviu acordat publicaţiei Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, Angela Merkel anunţă că Germania este pregătită să sprijine un buget de investiţii la nivelul UE, "dar care nu poate fi mai mic de 10 miliarde de euro. Pentru asta, avem nevoie de o convergenţă economică mai rapidă între statele membre. Trebuie să întărim capacitatea de investiţii cu ajutorul politicilor structurale suplimentare"

Îndatorare pe 30 de ani

Evident, cea mai puternică economiei din Europa va fi şi principalul "cămătar" din FME. Dovadă că Angela Merkel s-a gândit deja la cum să ia faţă FMI şi BM stă planul expus în interviul din acest weekend: "Dacă întreagă zona euro este în pericol, FME ar trebui să furnizeze credite pe termen lung pentru a ajută statele nevoiaşe. Astfel de împrumuturi ar putea avea scadenţă la 30 de ani şi ar fi condiţionate de implementarea unor reforme structurale cuprinzătoare. În plus, îmi pot imagina posibilitatea unei linii de credit pe termen scurt, de exemplu pe cinci ani, pentru a ajută ţările care se confruntă cu dificultăţi din cauza circumstanţelor extraordinare".

Primul pas ar urmă să fie înfiinţarea unui post de ministru de Finanţe şi al unui Parlament pentru zona euro! De altfel, s-a avansat şi o dată certă: anul 2019!

Din nou, U.E. vrea armata comună

Hotărâtă să pună punct dependenţei de SUA, Angela Merkel visează la o armata comună a Uniunii Europene. Ideea este una nu tocmai nouă, însă până acum n-a fost susţinută cu fervoare de Germania, de aceea n-a avut niciun succes. Iată că nemţii sunt pregătiţi să sprijine formarea unei forţe de intervenţie a U.E. Ar fi, evident, şi un pas important pentru revenirea Germaniei pe harta militară.

În plus, statele care refuză să primească imigranţi vor fi obligate să contribuie suplimentar în alte sectoare pentru dezvoltarea Uniunii, a completat Angela Merkel.

Macron vrea să fie luat în braţe

Că un bebeluş încântat de jucăria primită, Emmanuel Macron s-a şi grăbit să aplaude poziţia Angelei Merkel. Preşedintele Franţei se gudură pe lângă liderul Germaniei de parcă ar vrea să fie luat în braţe şi mângâiat pe creştet. "Este o mişcare pozitivă, o dovadă a angajamentului european al cancelarului Angela Merkel şi al guvernului sau. Germania împărtăşeşte obiectivele Franţei în toate chestiunile privind suveranitatea europeană", a transmis musafirul de la Elysee.

ZIARUL FINANCIAR

Afacerile Ford România au revenit în 2017 la peste 1 miliard de euro. Uzina de la Craiova şi-a triplat profitul

Americanii de la Ford România au punctat în 2017 o creştere a cifrei de afaceri de 27% faţă de anul anterior, la aproape 1,06 miliarde de euro, revenind peste pragul de 1 miliard de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.

Ultima oară când Ford a realizat un busi­ness peste acest nivel a fost în 2013, primul an în­treg pentru B-Max la acea vreme. Pe de altă parte, anul 2017 a fost ultimul an de producţie pentru B-Max, scos din producţie în octombrie, odată cu lansarea în uzină a SUV-ului mic Ecosport. Pe de altă parte, Ecosport a ajuns la o producţie de peste 10.000 de unităţi abia în 2018, astfel încât rezultatul de anul trecut poate fi pus numai pe seama vânzărilor lui B-Max şi mai ales pe motorul Ecoboost, produs tot la Craiova.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Apanova
BTPay
Electromagnetica
arsc.ro

Curs valutar BNR

30 Sep. 2022
Euro (EUR)Euro4.9490
Dolar SUA (USD)Dolar SUA5.0469
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.1652
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6367
Gram de aur (XAU)Gram de aur270.7253

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

ccib.ro
Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
cnipmmr.ro
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro