Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
Videoconferinţa “FONDURI EUROPENE”

Revoluţia din 1989 - în Parlamentul de la Bucureşti, dar şi în cel european

Emilia Olescu
Ziarul BURSA #Politică /

Revoluţia noastră din decembrie 1989 a fost subiect de dezbatere, ieri, în Parlamentul European, eurodeputaţii adoptând o rezoluţie despre Revoluţia din Româ­nia de acum 30 de ani.

Revoluţia noastră din decembrie 1989 a fost subiect de dezbatere, ieri, în Parlamentul European, eurodeputaţii adoptând o rezoluţie despre Revoluţia din Româ­nia de acum 30 de ani.


Iohannis: "Comunismul a reprezentat chintesenţa răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989"

Debutul Revoluţiei din 1989, la Timişoara, a fost marcat, ieri, atât la nivelul parlamentului nostru, în cadrul unei şedinţe solemne, cât şi în Parlamentul European, prin adoptarea unei rezoluţii.

Printre altele, preşedintele Iohannis a respins, ieri, cu fermitate, orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste în decembrie 1989.

Klaus Iohannis a declarat, ieri, la şedinţa solemnă a Parlamentului consacrată împlinirii a 30 de ani de la Revoluţie, citat de Agerpres: "Comunismul a reprezentat chintesenţa răului absolut, iar eliberarea din ghearele unei conduceri criminale a fost posibilă doar prin revolta din Decembrie 1989. Toţi acei români care s-au ridicat la luptă, începând cu 16 decembrie "89, mai întâi în Timişoara şi apoi în celelalte oraşe din ţară, au avut credinţa că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric şi frică poate fi învins, iar democraţia poate fi cucerită într-un mod categoric. Valorile pentru care ei au luptat sunt temelia societăţii noastre, în care oricine poate exprima opinii diferite referitoare la trecut, prezent ori viitor.

"Această libertate, însă, nu poate să ducă în derizoriu adevărul! Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate şi niciun român nu au dreptul să nege existenţa acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României. În calitate de preşedinte al României, resping cu fermitate orice opinie care pune sub semnul întrebării existenţa unei revoluţii anticomuniste, plătite cu jertfă de sânge, pentru libertate şi democraţie, în Decembrie 1989".

În opinia preşedintelui ţării, democraţia câştigată în decembrie 1989 înseamnă respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, înseamnă pluralism, separaţia puterilor în stat, protecţia minorităţilor naţionale şi, nu în ultimul rând, dreptul de a alege: "Românii au dovedit, atât prin forţa cu care s-au opus atacurilor sistematice la adresa democraţiei şi Jus­tiţiei, cât şi prin alegerile lor, că sunt profund europeni, că sunt puternic ataşaţi de valorile şi principiile democratice şi ale statului de drept, iar idealurile pentru care s-a murit în Decembrie 1989 sunt asumate deja în conduita noastră civică şi ne definesc opţiunile".

Klaus Iohannis a arătat că rezultatele voturilor exprimate în scrutinele recente au evidenţiat că România este o ţară cu o "democraţie matură, consolidată, funcţională, puternic integrată în structurile euroatlantice şi europene, care respectă valorile europene".

Alegerile din 2019 au validat tot ce am realizat împreună în toţi aceşti 30 de ani, a precizat domnia sa, adăugând: "Pe această fundaţie trainică şi printr-un efort colectiv se poate clădi o societate sănătoasă şi prosperă, în care politicienii să guverneze în interesul public şi să îşi pună toată priceperea în slujba cetăţenilor, parlamentarii să legifereze eficient, instituţiile să fie func­ţionale, magistraţii să înfăptuiască justiţia şi să apere ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, antreprenorii să respecte principiile economiei de piaţă, presa să fie liberă şi să îşi exercite rolul de câine de pază al democraţiei. Aceasta este ţara în care românii vor să trăiască şi pe care vor să o lase moştenire generaţiilor viitoare".

În opinia preşedintelui ţării, mai sunt încă multe proiecte naţionale dintre cele întemeiate pe idealurile Revoluţiei Române care trebuie duse la bun sfârşit. Iohannis a subliniat: "Nu am nicio îndoială că vom reuşi să le realizăm cu succes pe toate, cu o singură condiţie esenţială: aceea de a fi uniţi! Doar împreună putem reconstrui aceas­tă ţară! Doar împreună vom reaşeza valorile în societatea noastră! În ultimii ani, tentativele disperate ale unor politicieni de a promova cultura minciunii şi de a călca în picioare principiile şi valorile europene au eşuat lamentabil. Folosind un drept câştigat prin sânge, votul, românii au trasat clar direcţia pe care ţara noastră trebuie să o urmeze. Este un drum de la care nu avem voie să ne mai abatem".

Preşedintele a făcut apel la români să păstreze vie memoria eroilor şi martirilor Revoluţiei Române: "Avem astăzi atât de multe resurse pe care să construim viitorul: o democraţie autentică, aspiraţia către libertate, care este parte din fibra noastră naţională şi dorinţa uriaşă de a ne vedea ţara pros­peră şi puternică. Acestea sunt resursele noastre inestimabile, care ne dau puterea să rămânem pe traiectoria iniţiată odată cu prăbuşirea comunismului de eroii şi martirii noştri. Să nu îi uităm niciodată înseamnă să apărăm şi să ducem mai departe idealurile lor!".

Iohannis evidenţiază că am rămas datori cu un singur lucru: "nu am aflat adevărul despre ceea ce s-a întâmplat în timpul revoltei anticomuniste din 1989": "Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiţia română".

În opinia sa, aflarea adevărului este o necesitate pentru victime şi urmaşii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun.

Orban: "În urmă cu 30 de ani, românii au început să construiască o nouă istorie"

În urmă cu 30 de ani, românii au început să construiască o nouă istorie pentru ei înşişi, printr-un act de curaj care a pus capăt unuia dintre cele mai tiranice şi mai corupte regimuri dictatoriale din lagărul comunist, a spus, ieri, premierul Ludovic Orban.

Prim-ministrul a declarat: "Momentul pe care îl celebrăm astăzi este cel ce defineşte România contemporană, punctul de plecare al tuturor împlinirilor noastre comune, o democraţie parlamentară, afirmarea pluralismului în toate aspectele vieţii publice, libertatea de expresie, economia de piaţă, un stat de drept, apartenenţa la NATO şi la UE. Pentru unele dintre acestea încă mai avem de luptat, chiar şi după 30 de ani. Din păcate, am văzut cum forţe şi persoane iresponsabile sunt gata să le pună în pericol".

Ludovic Orban consideră că res­ponsabilitatea faţă de memoria celor care au pus libertatea mai presus decât propria lor viaţă, faţă de memoria eroilor care au dat României şansă să renască, "trebuie să depăşească orice interese individuale, de grup sau de partid".

Ciolacu: "România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiile şi jertfa de la Revoluţia din decembrie 1989"

România de astăzi nu ar fi fost posibilă fără sacrificiile şi jertfa de la Revoluţia din decembrie 1989, consideră Marcel Ciolacu, preşedintele Camerei Deputaţilor. El a transmis că este "tentant să cauţi mereu vinovaţi", dar este nevoie de unitate şi solidaritate.

Marcel Ciolacu a menţionat: "Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la Revoluţia din 1989. Pentru mulţi dintre noi poate părea o perioadă foarte lungă, multe s-au schimbat de atunci şi puţini îşi amintesc de sentimentul acela de libertate care definea acele zile, de solidaritatea incredibilă a celor care au ieşit atunci în stradă sau de visele lor. Viaţa şi-a urmat, în mod inevitabil, cursul, iar, odată cu schimbul de generaţii, amintirea acelor zile s-a estompat treptat şi a ajuns un eveniment din cartea de istorie. Apărarea idealurilor Revoluţiei a devenit un concept extrem de abstract pentru mulţi dintre cei care nu au absolut nicio amintire din comunism sau din Decembrie 89, ca şi fiul meu. Sunt oameni care s-au născut în democraţie şi care nu îşi pot imagina societatea în alt mod decât aşa. Tocmai de aceea, avem datoria să le spunem că libertatea de a alege cum vrem să trăim şi cum să ne construim fiecare destinul îşi are originea în acele zile tulburi din 89".

Evidenţiind că, acum, exprimarea liberă este ceva normal, oficialul a mai spus: "Nimic din ce trăim astăzi nu ar fi fost posibil fără sacrificiile şi jertfa celor care au ieşit cu mâinile goale în faţa tancurilor şi gloanţelor pentru a înlătura un regim abuziv şi totalitar. Astăzi este ceva normal să poţi să te exprimi liber, să studiezi, să munceşti peste hotare sau să îţi des­chizi o afacere, să poţi să nu mai vorbeşti în şoaptă în propria casă, cu lumina stinsă, cu draperiile trase, în frig şi fără mâncare şi să fii sigur că nimeni nu te va pedepsi şi nu vei sfârşi într-un beci pentru părerile tale. Astăzi este ceva normal să fim europeni, să împărtăşim valorile democratice occidentale şi să fim partener cu drepturi depline în cele mai puternice structuri ale lumii civilizate: Uniunea Europeană şi NATO. Aceasta este normalitatea în care ne-am obişnuit să trăim şi aşa este firesc să fim. Idealurile acelor tineri trebuie să rămână şi astăzi vii - democraţie, libertate, dreptate. Cel mai bun mod de a cinsti memoria eroilor din 1989 este să apărăm aceste valori ale noastre, de aceea îmi doresc să regăsim acea unitate şi solidaritate naţională pentru proiectele mari. Avem nevoie să transmitem în societate un mesaj care să lase deoparte lucrurile care ne despart, să trecem peste orgolii şi lupte politice şi să ne dăm mâna pentru a îndeplini obiectivele noas­tre ca naţiune".

Meleşcanu: "Tranziţia către democraţie a fost accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa"

Deşi prăbuşirea regimului comunist din ţara noastră "s-a produs de o manieră bruscă şi violentă", construirea unui nou sistem politic deschis, ataşat valorilor occidentale, a fost îmbrăţişată rapid de către toţi românii, este de părere Preşedintele Senatului, Teodor Meleşcanu, care opinează: "Am preţuit mai mult decât orice ideea de libertate, de egalitate de şanse şi de pros­peritate şi am dorit să construim o societate democratică cu o economie de piaţă liberă".

Tranziţia către democraţie a fost cu atât mai mult accelerată de dorinţa României de a se reconecta cu Europa, a afirmat Meleşcanu.

Revoluţia noastră din decembrie 1989 a fost subiect de dezbatere, ieri, în Parlamentul European, eurodeputaţii adoptând o rezoluţie despre Revoluţia din Româ­nia de acum 30 de ani, după cum a anunţat, pe pagina sa de Facebook, Traian Băsescu. Europarlamentarul PMP a precizat că "toţi cei 32 de parlamentari români, indiferent de apartenenţa politică, au putut să facă propuneri pe proiectul de text şi îl vor susţine în plen". În opinia lui Traian Băsescu, la fel de important este că liderii tuturor grupurilor parlamentare au fost de acord cu propunerea grupului PPE de a se introduce în dezbaterea Plenului Parlamentului Rezoluţia despre Revoluţia Română.

---------

Banca Naţională a României a lansat, de ieri, în circulaţie o monedă din alamă cu tema "30 de ani de la Revoluţia Română din Decembrie 1989", precum şi monede din argint şi alamă pentru colecţionare, în circuitul numismatic, conform unui anunţ al BNR. Potrivit acestuia, aversul monedei din argint prezintă un tânăr arătând semnul victoriei şi ţinând tricolorul fără stemă, simbol al Revoluţiei Româ­ne din decembrie 1989, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", stema României, anul de emisiune "2019" şi valoarea nominală "10 LEI".

Aversul monedei din alamă pentru colecţionare şi cea pentru circulaţie au aceleaşi însemne, având valorile nominale de "50 BANI". Prima prezintă şi litera "N" într-un cerc, ca semn distinctiv al piesei pentru colecţionare.

Reversul comun tuturor monedelor prezintă o imagine din timpul Revoluţiei Române din decembrie 1989, inscripţia circulară "REVOLUTIA ROMANA DIN DECEMBRIE" şi anul când au avut loc evenimentele - "1989".

Tirajele sunt de 500 de bucăţi pentru moneda din argint, 50.000 de bucăţi pentru moneda din alamă pentru colecţionare şi 10.000.000 de bucăţi pentru moneda din alamă pentru circulaţie.

Preţurile de vânzare sunt de 355 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv certificatul de autenticitate, 10 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din alamă de 50 bani pentru colecţionare.

Monedele din argint, monedele din alamă pentru colecţionare şi monedele de circulaţie, cu tema 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989, au putere circulatorie pe teritoriul ţării.

Lansarea în circuitul numismatic a monedelor din argint şi a monedelor din alamă pentru colecţionare, cu tema 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989, se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României.

Punerea în circulaţie a monedelor de circulaţie cu tema 30 de ani de la Revoluţia Română din decembrie 1989 se va face prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi şi Timiş ale Băncii Naţionale a României, cu ocazia efectuării plăţilor în numerar către instituţiile de credit/Trezoreria Statului.

-----------------------

Anul 1989 a pus capăt regimurilor comuniste din ţările din Europa Centrală şi de Est. România a fost singura ţară ex-comunistă în care trecerea la democraţie s-a făcut prin violenţă, prin ample proteste şi lupte de stradă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. În urmă cu 30 de ani, la Timişoara au izbucnit evenimentele care au condus la căderea comunismului din România.

✓ În data de 15 decembrie 1989 s-a aprins scânteia Revoluţiei, când mai multe persoane s-au adunat în faţa Bisericii Reformate din Timişoara pentru a-l susţine pe pas­torul Laszlo Tokes, care urma să fie evacuat de regimul comunist.

✓ Susţinerea pastorului reformat s-a transformat, a doua zi, în 16 decembrie, într-o adevărată revoltă, iar în aceeaşi seară au avut loc primele arestări ale celor care demonstrau în Piaţa Maria din Timişoara, acolo unde se află Biserica Reformată.

✓ În data de 17 Decembrie 1989, la Timişoara se trăgea înspre manifestanţi şi tot atunci au căzut şi primele victime.

✓ Manifestanţilor li s-au alăturat muncitori din fabrici şi uzine. Se scanda: "Jos Ceauşescu!", "Jos comunismul!", "Nu vă fie frică!". Comitetul judeţean al PCR este luat cu "asalt" de către demonstranţi, care pătrund în clădire prin geamurile sparte. Intervine armata.

✓ În aceeaşi zi, Nicolae Ceauşescu a convocat o teleconferinţă cu activul de partid şi de stat din judeţe şi anunţă că a dat ordin să se tragă.

✓ În timp ce pe 18 decembrie 1989 Nicolae Ceauşescu îşi începea vizita oficială în Republica Islamică Iran, în Timişoara vitrinele magazinelor erau sparte, miliţienii erau peste tot, iar militarii au ordonat oamenilor să circule fără oprire, fiind împiedicaţi să stea în grupuri.

✓ La 19 decembrie 1989, centrul Timişoarei, din zona Piaţa Operei era ocupat. Cele mai multe întreprinderi din Timişoara şi-au încetat activitatea, au fost organizate mitinguri de protest, s-au formulat revendicări. Pe străzile oraşului, militarii au fraternizat cu revoluţionarii şi s-a scandat: "Armata e cu noi!".

✓ Un număr de peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timişoara, neidentificate, au fost transportate, în secret, de la morga Spitalului Judeţean Timiş în Bucureşti, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul "Cenuşa".

✓ La 20 decembrie 1989, demonstranţii din Timişoara s-au grupat în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (preşedinte), Ioan Chiş (vicepreşedinte) şi Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mişcarea de rezistenţă. Dimineaţa, zeci de coloane de muncitori din întreprinderile oraşului s-au îndreaptat spre Piaţa Operei. La ora 14.00, efectivele militare au fost retrase în cazărmi, iar autorităţile centrale şi locale nu şi-au mai exercitat autoritatea asupra oraşului. Astfel, Timişoara devine primul oraş liber al României.

✓ În balconul Operei i-au fost înmânate primarului Timişoarei de la acea vreme, Petre Moţ, revendicările protestatarilor: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendică, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a oamenilor şi a ideilor. Mulţimea scandează: "Nu plecăm acasă, morţii nu ne lasă!", "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!".

✓ Emisarii lui Ceauşescu, îngroziţi de revendicările manifestanţilor (demisia lui Ceauşescu şi a guvernului), s-au întors la Bucureşti.

✓ Nicolae Ceauşescu a revenit din vizita oficială din Iran şi a decretat instituirea stării de necesitate. În cadrul unui discurs televizat, acesta a afirmat că "elemente huliganice (...) au provocat distrugeri de tip fas­cist în scopul destabilizării ţării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluţiei socialiste şi întoarcerii sub dominaţie străină". Totodată, Ceauşescu a dat vina pe "agenturile străine de spionaj şi pe românii din interior care îşi vând ţara pentru un pumn de dolari sau pentru alte valute".

✓ La 20 decembrie 1989, a fost emis un Decret prezidenţial prin care era instituită starea de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a "gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti". Comitetul municipal de partid a anunţat organizarea unui mare miting în Piaţa Palatului, unde se spera ca Bucureştiul să condamne "acţiunile huliganice" de la Timişoara.

✓ În 21 decembrie încep manifestaţii anti­ceauşiste şi în alte localităţi din ţară. La propunerea primarului capitalei, Barbu Petrescu, a fost convocată pentru 21 decembrie în jurul prânzului o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat. Vorbind de la balconul Comitetului Central (CC), Nicolae Ceauşescu a evocat o serie de realizări ale "revoluţiei socialiste" şi ale "societăţii socialiste multilateral dezvoltate" din ţară.

✓ În 22 decembrie, în jurul orei 9.30, minis­trul apărării Vasile Milea s-a sinucis (unii susţin că ar fi fost omorât din ordinul lui Ceauşescu). În aceeaşi zi, când erau înregis­traţi 126 morţi şi 1.107 de răniţi, soţii Ceauşescu au fugit cu un elicopter. Câteva ore mai târziu, instituţii publice erau atacate de "terorişti" cu focuri de armă. După fuga lui Ceauşescu din clădirea Comitetului Central s-a instalat haosul în Bucureşti, precedat de o stare de euforie generală, haos care a cuprins întreaga ţară.

✓ În noaptea de 22 spre 23 decembrie, Jean-Louis Calderon, jurnalist francez de la postul de televiziune Canal 5, a fost călcat de şenilele unui tanc în Piaţa Palatului din Bucureşti.

✓ În 24 decembrie, Bucureştiul era un oraş în război - tancuri, TAB-uri şi camioane continuau să patruleze prin oraş şi înconjurau punc­tele problematice pentru a le proteja. În aceeaşi zi, printr-un decret al CFSN semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepţional. Decretul a fost scris de mână într-un WC al Ministerului Apărării Naţionale.

✓ În 25 decembrie a fost pronunţată sentinţa de condamnare la moarte a soţilor Ceauşescu, 14:45, cinci minute mai târziu aceştia fiind executaţi. După executarea cuplului Ceauşescu, pedeapsa cu moartea a fost abolită în România.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
BTPay
Nuclearelectrica

Curs valutar BNR

23 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8744
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1145
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5485
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.3849
Gram de aur (XAU)Gram de aur252.5738

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

AAGES GROUP
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie