RoEM-UBB: Industria României, între presiunea fiscală şi oportunitatea investiţiilor în apărare

Industria românească traversează o perioadă de declin structural, început în urmă cu şase ani, pe fondul stagnării economiilor vest-europene, al competiţiei internaţionale şi al presiunii măsurilor fiscale asupra costurilor de producţie, arată o analiză a Romanian Economic Monitor (RoEM), proiect de cercetare al FSEGA-UBB.

Potrivit specialiştilor, contextul geopolitic şi creşterea investiţiilor NATO în apărare - cu obiectivul de a majora cheltuielile la 5% din PIB până în 2035 - ar putea reprezenta o şansă pentru revigorarea industriei grele din România, prin implicarea în producţia de echipamente militare. „Dacă reuşim să direcţionăm o parte a acestei cereri către industria locală, sectorul industrial autohton ar putea beneficia semnificativ în următorul deceniu”, a declarat Levente Szasz, prorector UBB şi coordonator al RoEM.

Analiza arată că, după 2018, producţia industrială a scăzut cu 1,3% anual, în timp ce alte state din regiune au înregistrat creşteri (Polonia +4,2%, Cehia +0,3%, Ungaria +0,7%). Cele mai afectate ramuri au fost industria articolelor de îmbrăcăminte (-12% anual) şi industria de mobilă (-4,6% anual), în timp ce industria alimentară a crescut cu 2,6%.

Printre cauzele declinului sunt menţionate creşterea mai rapidă a salariilor faţă de productivitate, dependenţa de pieţele vest-europene, tarifele vamale internaţionale, efectele pandemiei şi blocajele din lanţurile de aprovizionare. În ultimele trei decenii, numărul angajaţilor din industrie s-a redus cu 1,1 milioane, de la 2,4 milioane în 1995 la 1,3 milioane în 2025.

Raportul RoEM subliniază şi potenţialul „friendshoring”-ului, care ar putea aduce în România industrii strategice relocate din state membre UE şi NATO, pentru a securiza lanţurile de aprovizionare.