România, invitată de SUA să participe la sistemul anti-rachetă

I.P.
Ziarul BURSA #Politică / 5 februarie 2010

România, invitată de SUA să participe la sistemul anti-rachetă

TRAIAN BĂSESCU: "Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei"

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, domnul Barack Obama, a fost invitat ţara noastră să participe la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă, a declarat ieri preşedintele României, domnul Traian Băsescu. Mesajul Preşedintelui american a fost adus la Bucureşti de către doamna Ellen Tau-scher, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, care se află în România în fruntea unei echipe de experţi americani şi cu care am avut o întrevedere în prima parte a zilei.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat: "Dezvoltarea gradual-adaptivă a sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor componente şi în România, este în deplin acord cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Bucureşti, dar şi la cel de la Kehl, prin care au fost reiterate principiile privind indivizibilitatea securităţii şi solidarităţii aliate".

Astfel, pe teritoriul României vor fi amplasaţi interceptori tereştri, ca parte componentă a sistemului antirachetă. Calendarul convenit cu partea americană vizează operaţionalizarea facilităţilor de pe teritoriul ţării noastre începând cu anul 2015.

Traian Băsescu a mai spus: "Subiectul apărării antirachetă este unul de maximă actualitate pe agenda aliaţilor NATO. Statele aliate sunt din ce în ce mai conştiente de proliferarea programelor balistice - şi vă sunt cunoscute numele ţărilor des-pre care se vorbeşte şi se fac analize. Ca atare, sistemul vine să răspundă acestei noi categorii de ameninţări".

Preşedintele României a mai spus că vechea amplasare a sistemului nu acoperea teritoriul României decât într-o mică parte a zonei de vest, iar noua amplasare garantează acoperirea integrală a teritoriului României pentru eventuale lovituri cu rachete balistice sau cu rachete cu rază medie de acţiune.

"Noul sistem nu este îndreptat împotriva Rusiei. Acest lucru doresc să îl subliniez, în mod categoric, nu este găzduit pe teritoriul României un sistem care să fie îndreptat împotriva Rusiei, ci împotriva altor ameninţări", a continuat Traian Băsescu.

Prin participarea României la sistemul antirachetă, pe teritoriul naţional vor fi am-plasate capabilităţi terestre de interceptare, ca elemente componente ale sistemului.

În perioada imediat următoare, vor fi iniţiate negocieri bilaterale pentru în-cheierea acordurilor necesare, urmând ca acestea să fie ratificate de către Parlamentul României.

TEODOR MELEŞCANU: Invitaţia la scutul anti-rachetă, datorată noii viziuni a administraţiei Obama şi progresului tehnologic

Preşedintele Comisiei de apărare de la Senat, liberalul Teodor Meleşcanu, a declarat, ieri, că invitaţia adresată României, de către preşedintele SUA, Barrack Obama, de a participa la dezvoltarea scutului anti-rachetă este o urmare a viziunii pe care noua administraţie americană a adus-o în acest domeniu precum şi a progresului tehnologic.

Domnia sa a precizat, citat de Agerpres: "Este un lucru foarte important şi pentru România şi pentru celelalte ţări membre ale Uniunii Europene şi ale NATO lansarea aces-tei invitaţii de participare la un sis-tem antirachetă, un sistem care, spre deosebire de cel din timpul adminis-traţiei Bush, este mult mai flexibil şi bazat pe o cooperare a unui număr important de state care doresc să se implice militar. Această invitaţie se datorează în primul rând unei decizii politice (...), noii viziuni a administraţiei Obama privind apărarea antirachetă, dar şi unor dezvoltări tehnologice în special în Statele Unite, dar şi în Europa, care fac posibilă crearea unui asemenea sistem extins în foarte multe state".

Referindu-se la motivele geostrategice pentru care statul român ar trebui să participe la acest proiect, Meleşcanu a arătat că România se află la graniţa de est a NATO şi UE, iar în cazul unor atacuri cu rachetă care ar putea veni din Orientul Mijlociu sau din spaţiul asiatic, România "este una dintre pri-mele ţări care va putea să le intercepteze".

ATTILA VERESTOY (senator UDMR): Decizia CSAT este corectă, aşteptată şi binevenită

Senatorul UDMR Attila Verestoy, secretar al Comisiei de control parlamentar al activităţii SRI, afirmă că decizia CSAT de a aproba propunerea SUA privind participarea României la sistemul american anti-rachetă este o decizie "corectă, aşteptată şi binevenită". Verestoy a explicat faptul că a fi membru al NATO creează nu numai drepturi ci şi obligaţii. "Acestea se leagă. Nu poţi să beneficiezi de oportunităţile de securitate fără a fi parte şi din obligaţii. Acest demers este un progres real şi aşteptat nu numai de către România, ci şi de partenerii noştrii din NATO", a precizat senatorul UDMR.

Senatorul UDMR nu exclude posibilitatea unor dezbateri mai aprinse în Parlament cu atât mai mult cu cât mulţi dintre parlamentari vor fi în situaţia de a apăra sau ataca "o anumită decizie care necesită totuşi o aprofundare în domeniu".

CODRUŢ ŞEREŞ (PC): Participarea României la scutul anti-rachetă completează politica de securitate în regiune

Secretarul general al Partidului Conservator (PC), Codruţ Şereş, consideră că invitaţia făcută României de participare la dezvoltarea sistemului american anti-rachetă completează politica de securitate în regiune. "Invitaţia făcută României de către preşedintele american de a participa la proiectul privind scutul anti-rachetă completează, în mod fericit, politica de securitate în regiune. Practic, România este astfel recunoscută drept un actor important în cadrul coaliţiei NATO. Depinde acum de România în a fructifica toate oportunităţile pe care acest proiect le presupune şi, în acelaşi timp, prin votul său, Parlamentul va recunoaşte şi riscurile la care ne expunem, fiind parte a unui asemenea proiect de securitate globală", a declarat Codruţ Şereş. El a mai menţionat că odată cu intrarea în acest proiect, România trebuie să se aştepte să fie, în unele cazuri, subiect al vectorilor de care se fereşte, altfel spus, să fie conştientă atât de implicaţiile pozitive ale implicării sale, cât şi de riscurile pe care aceasta le presupune.

"România se aşază, ca şi membru NATO, cu implicaţiile pozitive şi cele de risc în acest proiect şi, cu certitudine, de acum înainte, de câte ori vom auzi de ameninţări din zona statelor teroriste, vorbesc de Iran spre exemplu, va trebui să urmărim cu mult mai mare atenţie implicaţiile pe care astfel de ameninţări le au inclusiv asupra României", a menţionat conservatorul. Şereş consideră că România are nevoie de o încredinţare directă pentru un astfel de proiect şi că, probabil, îl va asimila aşa cum este el propus de americani, iar partea de servicii de mentenanţă ar putea fi preluată de firme româneşti sau cu capital străin, dar care să creeze locuri de muncă în Ro-mânia.

MIRCEA GEOANĂ: Participarea la scutul anti-rachetă, una dintre cele mai importante decizii de securitate naţională

Preşedintele Senatului şi al Partidului Social Democrat, Mircea Geoană, a declarat, ieri, că invitaţia pe care România a primit-o din partea Statelor Unite ale Americii, de participare la dezvoltarea sis-temului american anti-rachetă, reprezintă una dintre cele mai importante decizii de securitate naţională din ultimii ani, în faţa căreia se află ţara noastră. Liderul PSD a precizat că fost informat telefonic de preşedintele Traian Băsescu, în timpul desfăşurării şedinţei Consiliului Naţional al formaţiunii, despre intenţia Consiliului de Securitate şi Apărare a Ţării de a aborda această temă. "Opinia mea firească este că în faţa unei astfel de decizii va trebui să avem o amplă consultare în care să implicăm şi să ascultăm vocea specialiştilor, a experţilor militari, de securitate naţională. Trebuie să vedem care este şi opinia publicului român, să vedem care este vocea şi decizia Parlamentului. În cele din urmă, prin votul Parlamentului, o astfel de decizie poate fi, eventual, aprobată, comentată sau amendată", a spus Mircea Geoană. Preşedintele Senatului a adăugat că această veste "nu este surprinzătoare".

"Este clar că atunci când noua Administraţie americană a decis să nu continue proiectul iniţial de scut anti-rachetă în Polonia şi Cehia, o formă alternativă de protecţie în faţa unor eventuale atacuri cu rachetă de lungă distanţă provenind din zone inamice, trebuia înlocuit cu un alt sis-tem", a mai arătat liderul PSD.

Mircea Geoană mai spus că implicaţiile pe care România le va avea ca membru al NATO într-un astfel de proiect sunt destul de mari, fapt ce implică o dezbatere ""robustă şi democratică"" pe această temă.

"Cred că în acest moment Parlamentul se poate considera sesizat cu această problematică şi aştept din partea Preşedinţiei şi a CSAT, a ministerelor de resort, poate în spatele uşilor închise şi în faţa opiniei publice, detalii, evaluări consecinţe, cos-turi, avantaje şi dezavantaje"", a mai spus preşedintele Senatului. Mircea Geoană a mai spus că, în varianta iniţială de scut anti-rachetă care urma să fie amplasat în Polonia şi Cehia, era protejată o porţiune mai redusă a teritoriului naţional, lucru care nu se mai întâmplă şi în situaţia actuală.

"Dar sunt şi riscuri în clipa în care adăposteşti astfel de elemente pe teritoriu naţional. Te expui şi la riscuri explicite din partea celor împotriva cărora se creează un astfel de scut"", a conchis preşedintele Senatului.

Presa internaţională, despre interceptorii tereŞtri din România

BBC News:

România a acceptat să găzduiască interceptori tereştri ca parte a noului scut american antirachetă, potrivit afirmaţiilor preşedintelui ţării.

Preşedintele SUA, Barack Obama, a renunţat, anul trecut, la o variantă anterioară a scutului, cu baze în Polonia şi Republica Cehă, care a înfuriat Rusia. SUA au insistat că scutul a fost conceput astfel încât să protejeze aliaţii săi de atacurile "statelor indisciplinate" precum Iranul, nefiind vizată, sub nicio formă, Rusia.

Reuters:

Traian Băsescu a oferit puţine detalii privind proiectul. Scutul antirachetă a înfuriat Rusia, care vede în acest proiect o ameninţare la propriul arsenal nuclear.

Anunţul (României - n.r.) a fost neaşteptat şi urmează temerilor exprimate de Polonia şi Republica Cehă, ţări dezamăgite de decizia lui Obama de a renunţa la planul preşedintelui Bush în materie, care nu acoperea ţări din Balcani.

Spre deosebire de alte state din UE, sprijinul popular pentru politica militară a SUA este foarte ridicat în România.

Associated Press:

Băsescu susţine că interceptorii vor spori securitatea naţională. Vicepreşedintele SUA, Joseph Biden, a efectuat o vizită în România, în octombrie anul trecut, ca parte a unui turneu în Europa Centrală, prilej cu care a prezentat un plan de scut antirachetă revizuit, menit să-l înlocuiască pe cel al preşedintelui Bush.

Opinia Cititorului ( 2 )

  1. Declaratie 'a la Geoana , citez "...astept din partea Presedintiei, ... .... poate in spatele usilor inchise si in fata opiniei publice ......... " ?? cum vine asta domnule ?? ORI ALBA ORI NEAGRA; la el ca-n Caragiale ... pe ici pe colo, prin partile esentiale, adica : in spatele usilor inchise si in fata opiniei publice ? Ptiu ! eu stiam ca ce-i de "spatele usilor inchise" exclude automat pe " in fata opiniei publice" . Dar, de..... 

    Mai bine Dl. Basescu sa-si vada de tara sa si nu sa apere interesele altora , Americanii doresc sa amplaseze scutul pe banii contribuabiluiui roman 3 miliarde ,ar fi bine sa faca un referendum ,nu sa faca ce-i tuna prin cap .Nu uitati ca a fost ales de 50%+cativa, din romani si nu de toti romanii.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro