Rusia vinde primele sale obligaţiuni de stat denominate în yuani

Rusia urmează să vândă, în data de 8 decembrie, primele sale obligaţiuni guvernamentale interne denominate în yuani, cu o scadenţă ce variază între trei şi şapte ani, a anunţat ieri Ministerul de Finanţe de la Moscova, conform Reuters.

Ministerul de Finanţe a informat că băncile ruseşti Gazprombank, Sberbank şi VTB Capital, toate sub sancţiuni occidentale, vor organiza plasamentul.

Cererea pentru titluri este aşteptată în principal din partea firmelor ruseşti care fac comerţ cu China. Potrivit sursei citate, comerţul dintre cele două ţări a atins, anul trecut, nivelul record de 245 miliarde de dolari.

Rusia negociază cu China crearea ”unui pod” între pieţele financiare din cele două ţări, care ar permite accesul investitorilor chinezi la activele ruseşti, fără să fie monitorizaţi de autorităţile occidentale de reglementare, deşi până acum negocierile nu s-au finalizat, notează Agerpres.

Surse: Patru tranşe de obligaţiuni, în valoare totală de până la 400 miliarde ruble

Surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul au declarat pentru Reuters că Ministerul de Finanţe va emite patru tranşe de obligaţiuni, valoarea combinată fiind de până la 400 miliarde de ruble (cinci miliarde de dolari).

În luna mai, ministrul de Finanţe de la Moscova, Anton Siluanov, anunţase că 90% din comerţul dintre Rusia şi China este realizat în ruble şi yuani, fără să specifice ponderea monedei chineze.

Dmitry Polevoy, director de investiţii la Astra Asset Management, a estimat că primele două tranşe de obligaţiuni ar putea fi echivalentul a 2 - 3 miliarde de dolari, un nivel comparabil cu obligaţiunile suverane denominate în euro care ajung la scadenţă în decembrie.

Un economist de la o mare bancă occidentală a declarat că Rusia are un excedent de până la 20 miliarde de dolari în comerţul cu China, iar vânzarea de obligaţiuni va ajuta Moscova să-şi acopere deficitul bugetar, care ar urma să se situeze la 2,6% din PIB în 2025, după majorarea cheltuielilor în domeniul apărării şi scăderea veniturilor, pe fondul încetinirii creşterii economiei.

Economiştii nu se aşteaptă la o cerere substanţială din partea investitorilor din Asia sau din alte regiuni pentru obligaţiuni denominate în yuani.

Creşterea economică a Rusiei încetineşte

Creşterea economică a Rusiei a încetinit la 0,4% în trimestrul al treilea din 2025, comparativ cu perioada similară din 2024, a estimat banca centrală de la Mosocva, care în luna iulie previzionase un avans de 1,6%, conform datelor publicate de Ministerul Industriei şi Comerţului, citate de Xinhua.

De asemenea, Banca Rusiei se aşteaptă ca, în trimestrul al patrulea din 2025, evoluţia PIB să fie între -0,5% şi +0,5%.

Economia rusă ar urma să urce cu 0,5% - 1% anul acesta şi cu 0,5% - 1,5% în 2026, pe fondul avansului moderat al consumului şi investiţiilor.

În trimestrul al treilea din 2025 a continuat creşterea investiţiilor, deşi într-un ritm mai moderat faţă de precedenţii doi ani, a anunţat Banca Rusiei.

Banca centrală de la Moscova a redus în octombrie dobânda de politică monetară de la 17% la 16,5%, într-un moment în care economia ţării este afectată de consecinţele ofensivei din Ucraina şi sancţiunile occidentale.

Totuşi, creşterea cheltuielilor i-a permis Rusiei să sfideze predicţiile conform cărora sancţiunile occidentale masive împotriva sa vor duce la prăbuşirea economiei naţionale, potrivit sursei citate. Însă, aceste cheltuieli au dus şi la o creştere a inflaţiei, forţând banca centrală să majoreze dobânda de bază la un nivel foarte ridicat, 21%, în octombrie anul trecut, şi apoi să o reducă lent.

De asemenea, Banca Rusiei a avertizat că inflaţia, de aproximativ 8%, va rămâne la un nivel ridicat o perioadă mai îndelungată decât se aştepta.

Încetinirea creşterii economice pune presiune asupra finanţelor publice deja tensionate ale Rusiei, deficitul bugetar fiind de aproximativ 50 de miliarde de dolari de la începutul anului.

Gherman Gref, Sberbank: ”Rusia trebuie să atragă milioane de migranţi calificaţi ca să-şi susţină economia”

Rusia va trebui să atragă milioane de migranţi calificaţi pentru a atinge o rată de creştere economică de cel puţin 3,2% şi a-şi susţine economia, a declarat, luna trecută, Gherman Gref, un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, transmite Reuters.

Gherman Gref, director general al Sberbank, cea mai mare bancă comercială din Rusia, le-a spus membrilor Consiliului de Stat pentru Politica Demografică şi Familială că o creştere economică mai mare poate fi obţinută fie prin creşterea productivităţii, fie prin extinderea forţei de muncă.

Acesta a precizat: ”Fără creştere economică, nu va exista nimic. Nu vom putea rezolva problemele sociale sau altele. Trebuie să creştem într-un ritm care să nu fie mai mic decât media globală. Asta înseamnă cel puţin 3,2% pe an până în 2030”.

Rusia se confruntă cu o lipsă acută de forţă de muncă în mai multe sectoare de la începutul războiului din Ucraina, deoarece sute de mii de oameni s-au alăturat armatei. De asemenea, plăţile generoase acordate celor care s-au înrolat voluntar în armată au declanşat o spirală a creşterilor salariale.

Analiştii Sberbank prognozează ca economia Rusiei va avea o creştere de numai 0,8% în 2025, faţă de 4,3% anul trecut. Gref susţine că, având în vedere dobânzile ridicate şi capitalul de investiţii limitat din cauza sancţiunilor occidentale, care îngreunează creşterea productivităţii, singura cale viabilă de urmat pentru Rusia este atragerea forţei de muncă calificate din străinătate.

Migraţia rămâne o problemă sensibilă din punct de vedere politic în Rusia, iar apelurile publice de creştere a numărului de migranţi sunt rare.

Rusia s-a bazat pe lucrători străini, în principal din fostele republici sovietice din Asia Centrală, în sectoare precum construcţiile şi serviciile municipale. Migraţia a fost restricţionată după atentatul de la o sală de concerte din Moscova în 2024.

”Din păcate, ne angajăm într-o selecţie negativă. Atragem în mare parte forţă de muncă foarte slab calificată, în timp ce noi înşine pierdem specialişti cu înaltă calificare”, a spus Gref.

Mulţi profesionişti au fugit din Rusia după începerea războiului, context în care CEO Sberbank a îndemnat guvernul să caute în mod activ profesionişti calificaţi din străinătate şi să introducă stimulente pentru ca studenţii străini să rămână în Rusia după absolvirea studiilor. ”Este o chestiune de securitate naţională şi de supravieţuire a ţării”, a conchis Gref.