SAFE, în pericol: contestarea la CCR a ordonanţei modificată de guvernul Bolojan compromite investiţiile strategice din apărare

Contestarea OUG 38/2026 de către Avocatul Poporului şi demersul Comisiei pentru constituţionalitate din Senat privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern riscă să arunce în aer întreaga alocare a României pe programul european SAFE, într-un moment critic în care contractele de finanţare trebuie semnate până la 31 mai 2026, iar orice blocaj procedural sau suspendare juridică poate compromite accesul la miliarde de euro destinate înzestrării armatei şi industriei naţionale de apărare. Miza este uriaşă, deoarece procedura în faţa Curţii Constituţionale nu are un calendar predictibil, iar verdictul pare, la prima vedere, dificil pentru Guvernul Bolojan, în condiţiile în care Executivul nu avea nici măcar aviz negativ al Consiliului Legislativ în momentul adoptării ordonanţei de urgenţă din 4 mai, acesta fiind obţinut ulterior căderii Cabinetului prin moţiune de cenzură, moment în care actul normativ nu mai putea fi corectat sau readoptat legal de un guvern demis. Practic, ţara noastră riscă să intre într-o criză constituţională exact în momentul în care Bruxelles-ul cere viteză maximă pentru accesarea fondurilor SAFE, programul european construit pentru accelerarea investiţiilor militare şi industriale în contextul noii arhitecturi de securitate europene.

Situaţia s-a agravat ieri, după ce Comisia pentru constituţionalitate a Senatului, condusă de Nadia-Cosmina Cerva de la grupul PACE-Întâi România, a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern în privinţa OUG 38/2026 şi a transmis Biroului Permanent că preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, „are obligaţia de a sesiza, în temeiul art. 146 lit. e din Constituţie, Curtea Constituţională a României”. Demersul a fost iniţiat la solicitarea PSD, iar raportul Comisiei urmează să ajungă pe masa conducerii Senatului pentru decizia finală privind sesizarea CCR. În paralel, Avocatul Poporului, Renate Weber, a confirmat că va ataca ordonanţa la Curtea Constituţională, invocând multiple motive de neconstituţionalitate legate atât de fondul actului normativ, cât şi de procedura de adoptare.

Criza juridică din jurul ordonanţei SAFE este alimentată de acuzaţiile privind traseul legislativ al actului normativ şi de momentul în care Guvernul a operat modificările. Nadia-Cosmina Cerva a afirmat că ordonanţa „a fost adoptată pe 8 mai, dar publicată în Monitorul Oficial cu data de 4 mai”, susţinând că există „şi posibile acte de natură penală”. „Chiar şi o persoană civilă fără studii poate observa că suntem în prezenţa cel puţin a unui fals, dacă nu putem vorbi chiar de un abuz în serviciu. Pentru că nu poţi să publici în Monitorul Oficial o ordonanţă adoptată în 8 mai cu data de 4. Pe 8 mai, Guvernul nu mai avea puteri depline, era deja adoptată moţiunea de cenzură, deci ei nu mai aveau voie să facă astfel de acte, fapte, să dea astfel de decizii care schimbă mai multe legi. Aţi văzut că în Ordonanţă au completat 12 puncte noi. Există obligaţia preşedintelui Senatului din acest moment să sesizeze Curtea Constituţională cu acest conflict”, a declarat aceasta.

Şi liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a susţinut că ordonanţa a fost modificată substanţial în timpul şedinţei de Guvern din 4 mai, când „au fost adăugate 12 puncte pe ordinea de zi, printre care şi facilităţi acordate unor agenţi economici”, modificări care, în opinia PSD, necesitau „un nou aviz al Consiliului Legislativ, având în vedere schimbarea fundamentală a Ordonanţei”. Tocmai aici apare vulnerabilitatea majoră a Executivului: noul aviz al Consiliului Legislativ nu exista la momentul adoptării iniţiale a OUG, iar acesta a venit abia după căderea Guvernului în urma moţiunii de cenzură. Din acel moment, Executivul intrase deja în regim interimar şi nu mai putea interveni substanţial asupra unui act normativ de asemenea amploare fără a genera un risc constituţional major.

Renate Weber, Avocatul Poporului, a mers şi mai departe, afirmând că România se confruntă cu o situaţie fără precedent de la intrarea în vigoare a Constituţiei din 1991. „Aici, pentru prima dată, avem o chestiune cu care nu ne-am mai confruntat de la intrarea în vigoare a Constituţie chiar, deci din 1991, când a fost ea adoptată, faptul că e o ordonanţă dată de un guvern care nu mai avea calitatea să adopte o ordonanţă, pentru că era deja demis printr-o moţiune de cenzură”, a declarat Avocatul Poporului. Weber a detaliat şi traseul procedural contestat: „O formă iniţială de ordonanţă a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a şi cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanţă s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulţi miniştri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative. S-a cerut un nou aviz la Consiliul Legislativ, dar imediat după aceea şi înainte să se obţină ceva, Guvernul a fost demis”.

Avocatul Poporului a invocat şi o posibilă problemă privind camera competentă să primească ordonanţa. „Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanţei. Şi aici avem un alt motiv de neconstituţionalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaţilor. Conform Constituţiei, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanţei. Or, a fost trimisă la Senat şi apoi a fost trimisă şi la Monitorul Oficial”, a afirmat Renate Weber. Ea a insistat că „este foarte grav ce s-a întâmplat” şi că „în Monitorul Oficial apare ca ordonanţă dată luni, pe 4 mai, în condiţiile în care ea a fost clar modificată pe 5 mai”.

În contrapondere, Guvernul şi conducerea Senatului susţin că procedura a fost respectată. Mircea Abrudean a declarat că „nu există nicio problemă procedurală” şi că Executivul a acţionat „întocmai conform procedurii prevăzute în legea 561/2009”. Potrivit acestuia, „Ordonanţa a fost adoptată în termen, adică în 4 mai, ulterior, fiind nişte modificări în cadrul şedinţei de Guvern, lucru care se întâmplă frecvent, a fost necesar un nou aviz al Consiliului Legislativ care a venit iarăşi în termenul în care Guvernul era încă în funcţie, nu era demis în 5 mai. Ulterior, a fost repus în şedinţa din 8 mai pentru a lua act de acel aviz, deci n-a fost nicio încălcare de niciun fel”.

Executivul susţine, la rândul său, că repunerea pe ordinea de zi din 8 mai nu a însemnat o nouă adoptare a ordonanţei, ci doar o formalitate procedurală pentru luarea la cunoştinţă a avizului negativ emis ulterior de Consiliul Legislativ. „Repunerea pe ordinea de zi a fost conform articolului 43 alineatul 1 din HG 561/2009 coroborat cu articolul 10 din Legea nr. 24/2000 şi nu are în vedere o adoptare/readoptare a actului normativ aprobat în data de 4 mai”, a transmis Guvernul. În acelaşi timp, Executivul insistă că OUG 38/2026 este esenţială pentru accesarea fondurilor SAFE şi pentru protejarea companiilor strategice ale statului. „Ordonanţă de Urgenţă are scopul să adapteze cadrul legal pentru realizarea rapidă a unora dintre investiţiile din industria de apărare, având în vedere oportunităţile create de accesarea programului SAFE, şi să protejeze activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre a Guvernului”, arată comunicatul Guvernului.

Însă exact această miză strategică transformă disputa juridică într-o bombă politică şi economică pentru România. Dacă CCR admite sesizarea Avocatului Poporului sau validează existenţa conflictului constituţional dintre Parlament şi Guvern, întreaga arhitectură juridică prin care România urma să intre în programul SAFE poate deveni nefuncţională înainte de expirarea termenului-limită pentru semnarea contractelor de finanţare. În acel scenariu, nu doar proiectele de înzestrare militară ar fi afectate, ci şi investiţiile promise industriei naţionale de apărare, companiilor strategice şi facilităţilor industriale pe care Guvernul le-a inclus în ordonanţă. În plus, un verdict de neconstituţionalitate ar alimenta şi mai puternic acuzaţiile opoziţiei privind folosirea forţată a mecanismului ordonanţelor de urgenţă într-un moment de criză politică, după adoptarea moţiunii de cenzură care a dus la căderea Cabinetului Bolojan.

AUR a exploatat deja politic situaţia, susţinând că decizia Avocatului Poporului confirmă acuzaţiile sale privind „o guvernare construită pe abuz, aroganţă şi dispreţ faţă de reguli”. Formaţiunea a afirmat că guvernanţii „au ignorat legea, au ocolit Parlamentul şi au tratat instituţiile statului ca pe nişte instrumente de partid”, insistând că „România nu poate fi condusă prin improvizaţii, presiuni şi încălcări ale Constituţiei”. Dincolo însă de războiul politic intern, adevărata problemă rămâne riscul ca România să piardă fereastra critică de accesare a fondurilor SAFE exact într-un moment în care Europa accelerează masiv programele de reînarmare şi consolidare industrială în domeniul apărării.