Scandal în energie: ANRE, acuzată de favorizarea unui trader incorect

Un trader intrat pe piaţa energiei electrice cu numai câteva săptămâni înainte de Crăciunul anului 2025 a vândut, în câteva zile, cantităţi importante de energie fără să deţină producţia sau achiziţiile necesare livrării, se arată în documentele pe care Bursa Română de Mărfuri (BRM) le-a ataşat informării făcută către acţionari. Potrivit datelor din documentele respective, consultate de ziarul BURSA, operaţiunile traderului au provocat un dezechilibru de aproximativ 31 milioane lei în sarcina Transelectrica, iar, pentru a limita paguba, Bursa Română de Mărfuri a blocat accesul traderului la tranzacţionare, a oprit decontarea unor vânzări şi a transferat aproximativ 7 milioane de lei către operatorul naţional de transport şi sistem.

Numai că intervenţia BRM, prezentată de instituţie drept o acţiune urgentă de protejare a pieţei energiei, a fost considerată nelegală procedural de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei. De aceea, la începutul lunii trecute, ANRE a amendat BRM cu 85.000 de lei.

Dincolo de acuzaţiile lansate de angajaţii ANRE, documentele din acest caz descriu o vulnerabilitate sistemică: posibilitatea ca un participant nou şi fără active de producţie să vândă energie fără garanţii corespunzătoare pe sensul de vânzare, să nu o livreze, iar costul energiei necesare echilibrării sistemului să fie preluat, cel puţin iniţial, de Transelectrica. În acelaşi timp, documentele arată că BRM a reacţionat prin măsuri care, potrivit ANRE, nu erau reglementate suficient de clar, deşi regulamentul respectiv a fost avizat chiar de instituţia statului.

În centrul conflictului se află Dinergy Power SRL, companie înregistrată la 28 ianuarie 2025 şi licenţiată pentru comercializarea energiei electrice. Firma a devenit participant la pieţele de energie electrică administrate de BRM la 18 noiembrie 2025, conturile sale de tranzacţionare au fost configurate în ziua următoare, iar accesul la platforma de producţie şi primele tranzacţii au fost realizate la 19 decembrie. Cu alte cuvinte, între debutul efectiv al tranzacţionării şi apariţia crizei au trecut doar câteva zile.

• Transelectrica, nevoită să acopere dezechilibrele create de trader de Crăciun

Potrivit documentelor transmise ANRE de către BRM, activitatea Dinergy Power s-a desfăşurat pe platformele Bursei exclusiv în perioada 19-26 decembrie 2025, pentru zile de livrare cuprinse între 19 şi 27 decembrie. Tranzacţiile au fost preponderent de vânzare şi s-au concentrat în perioada imediat anterioară Crăciunului.

BRM arată că, între 20 şi 26 decembrie, Dinergy Power a introdus ordine de vânzare fără să fi cumpărat în prealabil energia necesară şi fără să fi plasat măcar ordine de cumpărare suficiente pentru acoperirea livrărilor. Compania nu deţinea nici active fizice de producţie. În formularea extrem de dură folosită de BRM în informarea adresată acţionarilor, traderul „a vândut ceea ce nu a avut şi nu a intenţionat niciodată să aibă”.

BRM afirmă că modul de operare ar întruni elementele unei înşelăciuni şi că ordinele fără suport real ar putea intra inclusiv în sfera manipulării pieţei, deoarece ar fi transmis semnale false sau înşelătoare referitoare la ofertă, volume şi preţuri. În apărarea lor, reprezentanţii BRM invocă Regulamentul european REMIT, care interzice tranzacţiile, ordinele sau artificiile susceptibile să ofere indicaţii false asupra pieţei angro de energie.

Efectul fizic şi financiar al operaţiunilor a fost suportat de sistemul energetic. Din moment ce energia vândută de Dinergy nu a fost livrată, deficitul a trebuit acoperit prin mecanismele pieţei de echilibrare administrate de Transelectrica, expunerea creată operatorului naţional ridicându-se la 31 milioane lei pentru perioada respectivă.

Transelectrica a semnalat către BRM dezechilibrele generate pentru mai multe zile din intervalul 20-25 decembrie şi existenţa unor poziţii neacoperite pentru 26 şi 27 decembrie. În seara de 26 decembrie, Transelectrica a cerut BRM să limiteze accesul Dinergy la platforma de tranzacţionare. La scurt timp, Transelectrica a revenit şi a solicitat ca traderului să-i fie permis temporar accesul pentru a cumpăra energie pe piaţa intrazilnică şi pentru a reduce dezechilibrele aferente intervalelor încă deschise. BRM a permis această revenire temporară sub supravegherea unui reprezentant propriu. După operaţiunile de echilibrare, Bursa a restricţionat din nou accesul companiei şi a oprit plăţile care ar fi trebuit efectuate către aceasta pentru tranzacţiile de vânzare. Aproximativ 7 milioane lei, în loc să fie viraţi de BRM către compania Dinergy, au fost transferaţi către Transelectrica pentru acoperirea parţială a dezechilibrului. Din documentele ANRE reiese că Dinergy înregistrează o restanţă de 2.384.917,67 lei faţă de BRM.

• Garanţia de 500.000 de lei, insuficientă pentru continuarea tranzacţiilor

Reprezentanţii Dinergy Power susţin, însă, că intenţionau să cumpere energia necesară pe piaţa intrazilnică, dar nu au putut face acest lucru deoarece BRM restricţionase accesul în sistem. Traderul a arătat că o parte dintre intervalele neacoperite erau susţinute de garanţia de 500.000 de lei constituită iniţial, iar după cumpărările realizate sub supravegherea BRM garanţia ar fi trebuit majorată la 2.652.647 de lei în următoarea zi bancară.

Compania a mai afirmat că avea de încasat aproximativ 10 milioane de lei pentru energia vândută şi a propus ca 5 milioane de lei să fie transferaţi în contul de garanţii al Transelectrica, 2,384 milioane de lei să acopere obligaţiile faţă de BRM, iar diferenţa să rămână drept garanţie pentru tranzacţii viitoare. Dinergy a cerut ridicarea imediată a restricţiei, susţinând că blocarea decontărilor a împiedicat-o să-şi ruleze capitalul şi să continue activitatea.

Aici se află una dintre marile fracturi ale cazului. Din perspectiva BRM, plata către Dinergy a contravalorii unei energii care nu fusese livrată ar fi însemnat recompensarea unei operaţiuni fictive şi agravarea prejudiciului Transelectrica. Din perspectiva reţinută de echipa de control a ANRE, BRM, în calitate de contraparte centrală, avea obligaţia să deconteze integral şi la termen drepturile nete de încasare. Raportul ANRE merge până la a afirma că, dacă Bursa ar fi efectuat plata, Dinergy ar fi avut resurse pentru achitarea cumpărărilor realizate pe piaţa intrazilnică.

BRM consideră acest raţionament revoltător. Potrivit Bursei, ANRE presupune fără temei că traderul ar fi folosit banii pentru achitarea obligaţiilor şi pretinde practic ca BRM şi Transelectrica să fi permis continuarea mecanismului, în speranţa că Dinergy şi-ar fi remediat ulterior situaţia. Bursa afirmă că plata pentru energia nelivrată ar fi însemnat o îmbogăţire nejustificată a traderului pe seama operatorului care furnizase efectiv energia de echilibrare.

• ANRE recunoaşte în procesul-verbal culpa traderului, dar sancţionează contrapartea

Poziţia ANRE nu este însă că eventualele tranzacţii ale Dinergy ar fi fost corecte. Raportul autorităţii recunoaşte explicit că traderul a vândut energie pe Piaţa pentru Ziua Următoare şi pe Piaţa Intrazilnică „fără a avea asigurată achiziţia de energie electrică” necesară ofertelor sale. În ciuda acestei evidenţe, ANRE susţine că legalitatea conduitei traderului şi legalitatea intervenţiei BRM sunt două probleme distincte şi a preferat să sancţioneze contrapartea, deşi investigaţia referitoare la activitatea Dinergy se află încă în desfăşurare la momentul publicării informaţiilor, iar autoritatea nu a comunicat vreo concluzie.

Controlul ANRE la BRM a început la 17 februarie 2026, după ce Dinergy transmisese în ianuarie reclamaţii către Bursă, ANRE şi Transelectrica. În urma unei note de necesitate întocmite la 2 februarie, ANRE a verificat dacă BRM respectase condiţiile licenţei, convenţia de participare şi procedurile proprii privind suspendarea, garanţiile şi decontarea.

Prima sancţiune, de 35.000 de lei, a fost aplicată pentru furnizarea incompletă a informaţiilor solicitate de echipa de control. ANRE susţine că, la 5 martie 2026, BRM nu a oferit datele complete despre activitatea Dinergy şi despre situaţia care a condus la restricţionarea acesteia.

Actele dezvăluie însă o contradicţie importantă. Procesul-verbal admite că BRM a furnizat documente, informaţii şi clarificări în mai multe etape şi enumeră o corespondenţă amplă. Bursa a transmis adrese la 21 ianuarie, 18 şi 25 februarie, 5 şi 27 martie, 16 iulie, 6 şi 11 august. ANRE a citat şi analizat aceste documente în raportul de verificare. Problema invocată de autoritate nu pare să fie, aşadar, o absenţă totală a informaţiilor, ci cu totul altceva, care nu se regăseşte în procesul-verbal de constatare întocmit.

Reprezentanţii BRM susţin că au răspuns tuturor solicitărilor venite din partea angajaţilor ANRE, inclusiv verbal, mai ales că iniţial membrii echipei de control au insistat că verificarea are loc cu privire la aplicarea abstractă a procedurilor şi nu la situaţia concretă a Dinergy. Când i s-au cerut informaţii detaliate despre companie, BRM a solicitat modificarea mandatului de control, apreciind că autoritatea extinde obiectul investigaţiei fără să formuleze clar acuzaţia. Ulterior, Bursa a furnizat totuşi documentaţia şi datele de tranzacţionare pe care le deţinea.

A doua amendă, de 50.000 de lei, priveşte restricţionarea accesului Dinergy şi blocarea plăţilor. ANRE a constatat că procedurile publicate ale BRM reglementau suspendarea sau revocarea unui participant, dar nu şi o formă distinctă de „restricţionare” la solicitarea unui terţ. Procedura prevedea că suspendarea trebuia decisă de BRM, pentru o perioadă cuprinsă între zece zile şi şase luni, şi comunicată participantului. În cazul Dinergy nu a existat o asemenea decizie formală.

• ANRE critică BRM, fără să testeze sistemul în aceleaşi condiţii ca Dinergy

BRM a arătat că Dinergy nu a fost suspendată de la tranzacţionare, ci blocată automat de sistem după ce expunerea companiei ajunsese la 100% din valoarea garanţiilor, iar soldul disponibil devenise zero. Potrivit Bursei, notificarea s-ar fi făcut automat în platformă, iar situaţia ar fi fost comunicată şi printr-un e-mail în 29 decembrie 2025.

Cu toate acestea, amintim că, aşa cum am menţionat mai sus, reprezentanţii BRM au afirmat că Transelectrica a solicitat în seara de 26 decembrie restricţionarea accesului la sistem a traderului respectiv şi că BRM a permis apoi temporar tranzacţionarea pentru echilibrare, iar după încheierea acesteia „a reluat restricţionarea accesului participantului”, conform solicitării operatorului naţional de transport al energiei electrice. Potrivit celor de la ANRE, apariţia unei intervenţii umane, inclusiv accesul acordat sub supraveghere şi reluarea ulterioară a restricţiei, vine în contradicţie cu afirmaţiile privind blocarea automată de la tranzacţionare a traderului respectiv. Cu toate acestea, în tot procesul-verbal întocmit de inspectorii ANRE nu există nicio dovadă că aceştia ar fi testat sistemul în condiţiile în care a făcut-o Dinergy, ca să constate dacă blocarea automată de la tranzacţii are loc sau nu aşa cum susţin cei de la BRM.

Pe de altă parte, reprezentanţii Bursei Române de Mărfuri invocă prevederea din propria procedură, avizată de ANRE, potrivit căreia pot să ia orice măsuri pe care le consideră în mod rezonabil necesare pentru protejarea integrităţii, securităţii şi bunei funcţionări a pieţei şi pentru decontarea ordonată a tranzacţiilor. Bursa mai invocă excepţia de neexecutare din Codul civil: dacă vânzătorul nu livrează energia, cumpărătorul - în acest caz BRM, în calitate de contraparte centrală - poate refuza plata corespunzătoare.

ANRE consideră că formularea invocată de Bursă acordă operatorului o marjă discreţionară excesivă şi nu poate înlocui o procedură clară. Orice intervenţie, susţine autoritatea, trebuie să aibă criterii prestabilite, să fie transparentă, proporţională, nediscriminatorie şi comunicată participantului în momentul aplicării. Autoritatea a dispus modificarea procedurilor BRM şi publicarea lor pentru consultare. Culmea este că ANRE a avizat tocmai procedurile pe care le contestă acum şi despre care susţine că sunt neclare.

Cazul expune astfel două probleme care nu se exclud reciproc. Prima este conduita unui trader nou, fără producţie proprie, care a putut acumula rapid poziţii masive de vânzare şi dezechilibre de zeci de milioane de lei. A doua este reacţia promptă a operatorului de piaţă, care a intervenit într-o situaţie de urgenţă folosind reguli generale şi măsuri care nu erau descrise suficient de precis în procedurile publice.

BRM avertizează că regulile permit vânzarea de energie la preţ pozitiv fără constituirea prealabilă a unor garanţii, deoarece, strict financiar, participantul apare ca beneficiar al unei încasări, nu ca debitor. Riscul fizic al nelivrării se transferă însă pieţei de echilibrare şi, implicit, Transelectrica. Bursa reclamă şi regimul prea permisiv de acordare a licenţelor unor firme fără personal specializat, istoric comercial sau bonitate bancară solidă. În opinia BRM, lipsa unei comunicări operative între operatorii pieţelor şi Transelectrica permite acumularea dezechilibrelor înainte ca mecanismele de protecţie să fie activate.

• Transelectrica rămâne cu paguba, în timp ce ANRE „purică” procedurile

La 16 ianuarie 2026, Transelectrica a revocat calitatea Dinergy de parte responsabilă cu echilibrarea, ceea ce a făcut imposibilă continuarea tranzacţionării în forma existentă. Între Dinergy Power şi BRM există şi un litigiu civil înregistrat la Tribunalul Bucureşti, în care traderul solicită despăgubiri. Bursa a contestat sancţiunile ANRE şi a acuzat echipa de control că oferă Dinergy argumente pentru recuperarea a încă aproximativ 7 milioane de lei.

Situaţia descrisă mai sus nu ne spune cine trebuie să suporte riscul atunci când un trader vinde energie pe care nu o livrează: operatorul de piaţă, Transelectrica, ceilalţi participanţi sau, în final, consumatorii. BRM are dreptate să avertizeze că o procedură care obligă operatorul să plătească automat vânzătorul chiar şi atunci când există indicii serioase că energia nu a fost livrată poate transforma o vulnerabilitate tehnică într-un mecanism de extragere a banilor din sistem.

Cea mai gravă concluzie a documentelor transmise de BRM acţionarilor este că piaţa energiei a fost surprinsă fără o apărare procedurală completă. BRM a intervenit prin mecanismul propriu, avizat de ANRE, dar instituţia publică s-a răzgândit acum şi a sancţionat mecanismul, fără să ofere un răspuns public definitiv privind participantul care a generat criza. În acest timp, Transelectrica a rămas cu un dezechilibru estimat la 31 de milioane de lei, din care numai o parte a fost acoperită, fapt pentru care a deschis un proces împotriva companiei Dinergy.

Într-o piaţă strategică, în care energia trebuie produsă şi livrată în timp real, asemenea breşe nu sunt simple dispute comerciale, ci sunt adevărate riscuri pentru funcţionarea sistemului energetic naţional. Cazul Dinergy arată că nu avem nevoie doar de sancţiuni aplicate după producerea pagubei, ci de garanţii financiare adecvate, verificări reale la licenţiere, schimb rapid de informaţii între operatorii pieţei şi Transelectrica şi proceduri explicite care să permită oprirea imediată a tranzacţiilor suspecte fără ca intervenţia să poată fi ulterior anulată pentru vicii de formă.

Iar în cazul Dinergy, verificările au lipsit sau au fost făcute pe sistemul pile, cunoştinţe şi relaţii, atât timp cât printre administratorii respectivului trader din energie se numără Cornel Dinicu, adică persoana care este strâns legată de tragedia din 26 decembrie 2023 şi ilegalităţile din cazul Ferma Dacilor. Ceea ce îi face pe unii dintre acţionarii BRM să creadă că, în speţă, ar fi vorba despre alte interese în gestionarea respectivei speţe de către ANRE, prin sancţionarea rapidă a Bursei şi tărăgănarea investigaţiei privind traderul.