Slovacia abrogă legea privind desfiinţarea biroului avertizorilor de integritate, criticată de Bruxelles

Premierul slovac Robert Fico a anunţat miercuri că guvernul său va abroga legea adoptată în decembrie care prevedea desfiinţarea biroului destinat protecţiei avertizorilor de integritate, o măsură criticată atât de Comisia Europeană, cât şi de organizaţiile neguvernamentale, relatează AFP.

Şeful guvernului de la Bratislava a declarat că legislaţia respectivă a devenit o problemă în relaţiile cu instituţiile europene, în contextul în care Slovacia încearcă să obţină sprijinul Bruxellesului pentru a convinge Ucraina să permită reluarea fluxului de petrol rusesc prin oleoductul Drujba, transmite sursa.

„Există o lege care ne complică situaţia atunci când încercăm să ne apărăm interesele în privinţa petrolului, gazelor şi preţului energiei electrice”, a afirmat Fico în faţa presei.

Potrivit acestuia, actul normativ va fi abrogat în următoarea sesiune a parlamentului, programată la jumătatea lunii martie, pentru ca guvernul să se poată concentra asupra altor priorităţi considerate mai importante.

Legea adoptată în decembrie prevedea înlocuirea biroului responsabil cu protecţia avertizorilor de integritate cu o agenţie guvernamentală. Măsura a fost contestată de ONG-uri şi de opoziţia liberală, care au acuzat guvernul că încearcă să slăbească mecanismele de combatere a corupţiei, conform sursei citate.

De altfel, aplicarea legii fusese deja suspendată de Curtea Constituţională, până la pronunţarea unei decizii finale, după ce opoziţia a contestat actul normativ în instanţă, notează AFP.

De la revenirea sa la putere la sfârşitul anului 2023, Robert Fico a adoptat mai multe măsuri controversate în raport cu societatea civilă, inclusiv reducerea facilităţilor fiscale acordate ONG-urilor şi adoptarea unei legi privind transparenţa finanţării acestora. Aceste iniţiative au fost criticate de organizaţii civice, de opoziţie şi de instituţiile europene, conform agenţiei.

În prezent, guvernul slovac are nevoie de sprijinul Comisiei Europene pentru a negocia cu Ucraina reluarea livrărilor de petrol rusesc prin conducta Drujba. Kievul susţine că infrastructura a fost grav avariată în urma unui atac rusesc din 27 ianuarie şi că reparaţiile ar putea dura mult timp, notează AFP.

Această explicaţie este contestată de Ungaria şi Slovacia, care consideră că blocarea conductei reprezintă o formă de presiune politică din partea Ucrainei, în contextul în care premierii Viktor Orban şi Robert Fico au refuzat să sprijine Kievul în războiul cu Rusia şi au exprimat rezerve faţă de aderarea Ucrainei la UE, transmite agenţia.

În replică la oprirea livrărilor de petrol, Ungaria a suspendat exporturile de motorină, gaze şi electricitate către Ucraina şi a blocat prin veto cel de-al 20-lea pachet de sancţiuni ale UE împotriva Rusiei, precum şi un ajutor financiar european de 90 de miliarde de euro destinat Kievului. La rândul său, Slovacia a întrerupt livrările de energie electrică către Ucraina, menţionează AFP.

Robert Fico a discutat vinerea trecută la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Premierul slovac a declarat ulterior că discuţia i-a creat impresia că Ucraina nu intenţionează să permită reluarea fluxului de petrol prin conducta Drujba. În plus, Zelenski ar fi respins propunerea Ungariei şi Slovaciei privind trimiterea unei misiuni europene care să verifice starea conductei pe teritoriul ucrainean, precizează AFP.