Soluţie la sancţiunile occidentale: trocul revine în comerţul exterior al Rusiei

Anticul troc îşi face din nou loc în comerţul exterior al Rusiei, pentru prima dată după anii 1990, în condiţiile în care companiile ruseşti încearcă să ocolească sancţiunile occidentale. Grâu contra automobile chinezeşti sau seminţe de in contra materiale de construcţii - astfel de schimburi ilustrează presiunea uriaşă pe care restricţiile internaţionale o exercită asupra celei mai mari economii producătoare de resurse naturale.

• Sancţiuni fără precedent şi efectele lor

De la anexarea Crimeei în 2014 şi până la invazia Ucrainei din 2022, Rusia s-a confruntat cu peste 25.000 de sancţiuni impuse de Statele Unite, Uniunea Europeană şi aliaţi, informează Reuters. Cele mai dure măsuri - precum deconectarea băncilor ruseşti de la sistemul SWIFT sau avertismentele Washingtonului adresate instituţiilor financiare chineze - au redus drastic canalele tradiţionale de plată. În acest context, băncile chineze ezită să accepte bani din Rusia, de teamă să nu fie incluse pe lista sancţiunilor secundare. Rezultatul: companiile caută alternative mai greu de urmărit, precum trocul.

• Ghid oficial pentru tranzacţii de barter

Ministerul Economiei de la Moscova a mers până la a elabora, în 2024, un „Ghid pentru tranzacţiile străine de tip barter”, prin care recomandă firmelor această metodă. Documentul propune chiar crearea unei platforme speciale de schimb, asemănătoare unei burse de barter, justificându-şi iniţiativa prin „condiţiile restrictive create de sancţiuni”.

• Exemple de schimburi comerciale

Agenţia Reuters a identificat mai multe tranzacţii de troc: automobile chinezeşti oferite în schimbul grâului rusesc; seminţe de in contra electrocasnice şi materiale de construcţii; metale livrate în China în schimbul unor bunuri industriale sau servicii; aluminiu folosit ca mijloc de plată pentru companii chineze. Valoarea exactă a acestor operaţiuni este dificil de estimat, însă surse comerciale afirmă că fenomenul este în creştere.

• Lecţiile anilor "90

După prăbuşirea URSS, trocul a fost folosit masiv, dar a provocat haos economic. Lanţurile de schimburi contingente au generat confuzii de preţ, inflaţie şi oportunităţi pentru speculatori. Diferenţa majoră astăzi este că Rusia nu se confruntă cu lipsă de bani, ci cu restricţii financiare externe care îi limitează accesul la sistemul global de plăţi.

Pe lângă barter, firmele ruseşti utilizează şi alte metode: „agenţi de plată” care intermediază tranzacţiile contra unui comision; sucursale ale băncilor ruseşti în China, precum cea a VTB la Shanghai; criptomonede fixate la dolarul american; transporturi directe de numerar sau compensări multilaterale. „Economia supravieţuieşte folosind simultan 10-15 metode diferite de plată”, a explicat Sergey Putyatinsky, vicepreşedinte la compania financiară rusă BCS.

Revenirea trocului arată nu doar ingeniozitatea companiilor ruseşti în faţa sancţiunilor, ci şi fragilitatea relaţiilor comerciale internaţionale într-un context geopolitic tensionat. Dacă în anii "90 trocul a fost o soluţie la lipsa banilor şi hiperinflaţie, astăzi el devine un instrument pentru a menţine fluxurile comerciale într-o economie izolată de pieţele financiare globale.