Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

SONDAJ CNIPMMR: Mediul de afaceri din ţara noastră nu vrea amnistie fiscală

Ramona Radu
Ziarul BURSA #Companii /

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, este de părere că amnistia fiscală îşi propune să ajute, în primul rând, companiile de stat cu datorii istorice, şi nu economia în ansamblul său.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, este de părere că amnistia fiscală îşi propune să ajute, în primul rând, companiile de stat cu datorii istorice, şi nu economia în ansamblul său.

Mediul de afaceri din ţara noastră se opune adoptării măsurii amnistiei fiscale şi consideră că persoanele fizice şi microîntreprinderile ar trebui să fie, în principal, vizate de această măsură în cazul în care ea ar fi instituită, arată un studiu realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Sondajul CNIPMMR a fost făcut în contextul în care de la începutul lunii iulie 2018, au fost mai multe declaraţii publice privind luarea în calcul a amnis­tiei fiscale, măsură care face obiectul unor analize la nivelul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) şi pentru care se va lua o decizie la sfârşitul verii.

Ultimele declaraţii publice au fost în sensul că nu sunt vizate persoanele fizice, ci companiile de stat "cu datorii istorice", susţin reprezentanţii CNIPMMR.

Florin Jianu, preşedintele CNIPMMR, este de părere că amnistia fiscală îşi propune să ajute, în primul rând, companiile de stat cu datorii istorice, şi nu economia în ansamblul său.

Domnia sa a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă: "Subiectul amnistiei fiscale apare cu recurenţă, cred că este, deja, a patra oară când se discută despre el. Noi am făcut un sondaj cu privire la amnistia fiscală şi cred că ar trebui să stabilim exact cine solicită această măsură şi ce rezolvă ea şi, din păcate, nu am văzut ca MFP sau Guvernul să spună clar aceste lucruri. Reamintesc că suntem într-o perioadă de creştere economică, în care sunt bani în economie şi trebuie să vedem pe cine ajutăm cu această amnistie".

Preşedintele CNIPMMR a precizat că, faţă de sondajul de anul trecut, care avea ca obiect tot amnistia fiscală, procentul celor care nu îşi doresc o astfel de măsură a crescut.

Astfel, sondajul arată că 77,3% din antreprenori nu susţin amnistia fiscală, iar 43,2% dintre ei consideră că persoa­nele fizice ar trebui să beneficieze de această măsură şi 41,6% spun că microîntreprinderile ar trebui să fie vizate.

Domnul Jianu a precizat că guvernanţii ar trebui să dea dovadă de ones­titate şi să recunoască problemele companiilor de stat pe care să le rezolve, chiar printr-un program de ajutor de stat, dacă va fi necesar.

Reprezentantul CNIPMMR a explicat: "În opinia noastră, problema este la companiile de stat, ei într-acolo se îndreaptă cu această măsură. Credem, însă, că guvernanţii ar trebui să fie oneşti şi să spună care sunt problemele acelor companii, ce planuri de redresare au, să facă un program de ajutor de stat pentru ele, dacă este necesar şi dacă intră sub incidenţa ajutorului de stat, nu să spună că rezolvă problemele IMM-urilor, pentru că acolo dificultăţile sunt altele. În plus, efectele negative ale unei astfel de măsuri ar fi mai multe decât prezumtivele sale efecte pozitive. Cred că ar trebui să vedem despre cine este vorba, să vedem cine are nevoie de amnistie fiscală, să rezolvăm problema şi să încheiem odată cu acest subiect".

Întrebaţi dacă sunt interesaţi personal să îşi declarare în mod voluntar veniturile nefiscalizate care au fost sus­trase impozitării, 57,2% din respondenţi au declarat că nu au un interes personal în aplicarea acestei măsuri, doar 42,8% menţionând că ar putea fi interesaţi personal de amnistia fiscală.

Conform sondajului, 44,8% din res­pondenţii au menţionat că această măsură este una controversată cu efecte multiple şi 32,4% că va avea efecte negative, doar 22,8% considerând că va avea efecte pozitive.

Printre cele mai importante efecte pozitive ale amnistiei fiscale, respondenţii au menţionat reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere (42,5%) şi evitarea încadrării faptelor ca evaziune fiscală (41,8%).

În privinţa efectelor negative marea majoritate a respondenţilor au evidenţiat încurajarea contribuabililor să nu îşi mai plătească taxele (78,9%); alimentarea unei înclinaţii şi mai pronunţate spre evaziune fiscală (71,4%); încălcarea principiilor de bază ale fis­calităţii (65,2%); efectele negative asupra bugetului de stat (61,3%); creşterea riscului infracţional (60,1%) şi legalizarea actelor precedente de evaziune (57%).

La rândul său, Valentin Cristea, vicepreşedintele CNIPMMR, a afirmat: "Este clar că această amnistie va fi dată pentru marile întreprinderi de stat, care sunt blocate. Ca ele (n.r. blocate) suntem şi noi, însă, companiile private, pentru că penalităţile şi dobânzile sunt mult prea mari. Noi sus­ţinem că această măsură ar trebui să se aplice pentru toată lumea la fel. Repet: noi credem că această amnistie se va da, indiferent dacă noi vrem sau nu, dar rugăm guvernanţii să facă pentru toată lumea la fel".

Reprezentanţii Consiliului IMM-urilor atrag atenţia că acest sector trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice care să asigure o reglementare inteligentă, consultarea sistematică cu organizaţiile reprezentative, creşterea accesului la finanţare, simplificarea procedurilor şi debirocratizare, un cadru legal stabil şi predictibil.

Totodată, aceştia susţin că, în locul unei măsuri controversate de amnistie fiscală, cu efecte negative evidente, cu dezavantaje şi inechităţi faţă de contribuabilii oneşti, ar trebui avute în vedere măsuri de stimulare a conformării benevole şi de bonificare a întreprinzătorilor care şi-au plătit la timp şi în bune condiţii taxele şi impozitele, precum şi măsuri de îmbunătăţire a cadrului legal fiscal, vizând în principal aşezarea justă a sarcinilor fiscale potrivit principiului constituţional care reprezintă o garanţie a principiului egalităţii în materie fiscală, precum şi reducerea penalităţilor foarte ridicate din prezent şi combaterea plăţilor întârziate ale autorităţilor publice faţă de întreprinzători.

Amnistia fiscală înseamnă, printre altele, şi acordarea de către autorităţi a unei perioade de graţie, de trei-şase luni, în care contribuabilii pot să îşi declare în mod voluntar veniturile nefis­calizate (care au fost sustrase impozitării), urmând să fie recompensaţi pentru gestul lor cu reducerea sau chiar eliminarea penalităţilor de întârziere, precum şi de acuzaţia de evaziune fis­cală, mai arată CNIPMMR.

Pe site-ul ANAF există o listă care cuprinde 11.131 datornici persoane fizice, inclusiv nume care deţin func­ţii publice, susţine Consiliul IMM-urilor, potrivit căruia în lista nea­gră a companiilor, inclusiv cele de stat, şi firmelor private, publicată la 30 septembrie 2018, figurează doar primele 500 de societăţi, ale căror datorii cumulate sunt de 13,3 miliarde de lei, Electrocentrale Bucureşti fiind prima, cu o datorie de peste 800 de milioane de lei, urmată de Complexul Energetic Hunedoara, unde statul este acţionar majoritar, cu 735 de milioane de lei.

Luna trecută, Eugen Teodorovici, ministrul de finanţe, a precizat, cu prilejul unei dezbateri cu mediul de afaceri: "Nu este o amnistie fiscală, să fie foarte clar, este o restructurare financiară.Vom crea un cadru legislativ care să nu pună presiune pe agenţii economici. Vorbim despre bani pe care statul nu îi mai putea recupera, din cauza situaţiei financiare precare a celor mai multor dintre aceste companii şi firme".

Teodorovici a spus că, pentru luarea acestei măsuri, s-a pornit de la problemele cu care se confruntă 31 de companii de stat şi 200 de instituţii şi agenţii publice, şi s-a luat decizia ca restructurarea financiară să se aplice în mod egal şi pentru peste 2.300 de firme private şi 30 de companii cu capital mixt.

Conform proiectului de ordonanţă de urgenţă, pentru diminuarea arieratelor au fost luate în calcul două scenarii, care propun instituirea unor măsuri de acordare a unor facilităţi fiscale în funcţie de valoarea obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018.

Conform datelor reprezentate de ministerul de resort, la sfârşitul anului 2018, peste 336.000 de agenţi economici datorau la bugetul de stat peste 98 miliarde lei.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie