Abonament gratuit
Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”Videoconferinţa “Afaceri în agricultură”
PREŢUL SĂNĂTĂŢII

STÂNGA POLITICĂ ARUNCĂ FINANŢELE PUBLICE ÎN AERModificarea rectificării bugetare trece de Parlament şi adânceşte deficitul

George Marinescu
Ziarul BURSA #Politică /

Florin Cîţu

Florin Cîţu

Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice: "Este un act de agresiune la stabilitatea financiară a României"

Călin Popescu Tăriceanu, preşedinte ALDE: "Majorarea pensiilor are o dimensiune morală pentru că pensionarii au suferit din cauza erodării puterii de cumpărare"

Florin Roman, liderul grupului deputaţilor PNL: "Este un demers iresponsabil, care nu ţine cont de cheltuielile făcute în pandemie"

Olguţa Vasilescu, deputat PSD: "Până la acest moment, trebuiau recalculate aproximativ 2 milioane de dosare, dar nu s-a recalculat nici măcar unul"

Majoritatea parlamentară alcătuită din PSD, ALDE, Pro România, UDMR şi PPU-SL a modificat rectificarea bugetară aprobată de Guvern în 14 august. Cu 242 voturi pentru, 147 voturi împotrivă, 11 abţineri şi un parlamentar care nu a votat, stânga politică impune Guvernului, prin modificarea rectificării bugetului de stat, să majoreze din acest an cu 40% valoarea punctului de pensie, fapt ce implică un efort bugetar care va ridica, la finalul lui 2020, deficitul la peste 10% din Produsul Intern Brut. Pentru punerea în practică a majorării pensiilor, parlamentarii au votat şi modificarea rectificării bugetului asigurărilor sociale de stat cu 246 de voturi pentru, 140 de voturi împotrivă şi 16 abţineri.

Ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu şi liderii grupurilor parlamentare ale PNL au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională noile acte normative. Conform estimărilor analiştilor economici, dacă modificările operate de Parlament vor intra în vigoare, deficitul bugetar s-ar putea să depăşească chiar 11% în acest an, iar pentru finanţarea lui va fi nevoie de antamarea unui împrumut de la Fondul Monetar Internaţional, deoarece nicio altă instituţie bancară nu ne va acorda sumele necesare pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

Dezbaterile în cadrul şedinţei de plen au fost furtunoase cu acuzaţii aruncate dintr-o parte într-alta a scenei politice parlamentare.

La începerea şedinţei, deputatul Zachariae Benedek, din partea UDMR a propus ca să fie eliminat amendamentul privind plafonarea datorie publice în 2020 la 40% din PIB. Motivarea reprezentantului UDMR a fost aceea că un grad de îndatorare mai mare va permite Guvernului să aplice modificările operate de Parlament cu privire la majorarea pensiilor, a salariilor cadrelor didactice şi a altor cheltuieli bugetare.

Toate grupurile politice au fost de acord cu propunerea UDMR ca datoria publică să nu mai fie plafonată la 40% în acest an, în condiţiile în care rectificarea bugetară a fost modificată cu creşteri de cheltuieli la mai multe capitole. Au votat pentru eliminarea plafonării datoriei publice 384 parlamentari, un vot a fost împotrivă şi s-au înregistrat 2 abţineri. Cu alte cuvinte, Parlamentul dă mână liberă Guvernului să se împrumute pentru susţinerea noilor cheltuieli bugetare cauzate de creşterea cu 40% a valorii punctului de pensie, de majorarea salariilor cadrelor didactice la valoarea pe care ar fi trebuit să o atingă la 1 ianuarie 2022, de suplimentarea cu 1,5 miliarde lei a fondurilor pentru primării, de cele 400 milioane lei acordate către Start-up Nation şi de dublarea alocaţiilor copiilor. Dar, conform analiştilor economici, contractarea unor noi împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor publice va duce la creşterea deficitului bugetar, cu mult peste 8,6% estimat de Guvern la data rectificării bugetare - 14 august.

Reprezentanţii PNL au propus ca proiectele de acte normative să fie retrimise la comisii, deoarece nu conţin punctele de vedere ale Guvernului cu privire la amendamentele adoptate.

Senatorul liberal Gabriel Andronache a precizat: "Grupul PNL susţine că a fost încălcat articolul 63 alineat 1 din Regulament, care dispune că cele două comisii(n.r. - de buget-finanţe) întocmesc un raport cu amendamente admise şi respinse, cu o scurtă motivare a soluţiei adoptate. Dispoziţiile din Regulament trebuie coroborate cu cele din articolul 111 din Constituţie referitoare la colaborarea loială între autorităţile statului şi solicitarea opiniei Ministerului Finanţelor pentru fiecare amendament referitor la bugetul de stat. Cei care fac amendamente trebuie să prezinte o declaraţie conform căreia cheltuiala se încadrează în dispoziţiile din strategia fiscal-bugetară. O decizie recentă a Curţii Constituţionale spune că este obligatorie solicitarea punctului de vedere al Guvernului atunci când modificarea afectează bugetul de stat. Nerespectarea acestei obligaţii a Parlamentului are drept consecinţă neconstituţionalitatea legii adoptate. În temeiul articolului 104 din Regulament, PNL solicită retrimiterea proiectului de lege la comisiile comune pentru refacerea raportului după realizarea procedurii prevăzută de legea responsabilităţii fiscale".

Propunerea PNL de retrimitere la comisii a proiectului de modificare a rectificării bugetare a fost respinsă cu 175 de voturi pentru, 225 voturi împotrivă, 6 abţineri, iar 11 parlamentari nu şi-au exprimat votul.

Florin Cîţu: "Nu majorăm pensiile în detrimentul investiţiilor publice"

La dezbaterile generale, senatorul liberal Florin Cîţu, ministrul Finanţelor Publice a declarat: "Nu îmi vine să cred că discutăm despre acest lucru, după ce am trecut abia prin analiza Standard&Poors pentru a ne menţine ratingul de ţară. Am văzut că în raportul comun al celor două comisii nu există nicio sursă de finanţare pentru creşterea punctului de pensie, cum nu este trecut nici în legea pensiilor. Conform legii pensiilor, sumele necesare se asigură prin creşterea deficitului bugetar, ceea ce ne arată că PSD nu a stabilit sursa de finanţare pentru majorarea cu 40% a valorii punctului de pensie şi nici a majorărilor ulterioare. Anul acesta am reuşit să creştem pensiile cu 14% şi alocaţiile cu 20%, chiar dacă nici pentru ele nu exista sursă de finanţare. Fostul ministru de finanţe, după şedinţa cu FMI de anul trecut, susţinea că majorarea de 40% se poate face doar pe seama reducerii drastice a investiţiilor publice. Noi nu facem aşa ceva, pe seama investiţiilor publice. El recomanda reanalizarea calendarului privind majorarea pensiilor. Guvernul PSD de atunci ştia că nu poate creşte pensiile. Ceea ce faceţi este un act de agresiune la stabilitatea financiară a României. O grupare vrea să arunce ţara în aer".

La rândul său, Alfred Simonis, liderul grupului deputaţilor PSD a afirmat că în loc să majoreze pensiile, Guvernul "a canalizat în ultimele luni foarte multă energie pentru blocarea legii pensiilor şi s-a luat la trântă cu bătrânii României".

"Îi lăsaţi să se descurce singuri, într-o perioadă în care este greu să se descurce singuri. Oamenii pe care îi numiţi asistaţi social mai au câţiva ani sau câteva luni de trăit. Încercaţi să creaţi bunăstare pentru ei, opriţi-vă din furat, din tunuri, din cheltuieli nejustificate şi veţi avea bani pentru majorarea cu 40% a punctului de pensie", a spus Alfred Simonis.

Tăriceanu: "La ora actuală, 1,4 milioane de pensionari au doar 1000 lei pe lună pensie"

Preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a afirmat că majorarea pensiilor cu 40% se va întoarce în economia naţională deoarece va creşte puterea de cumpărare a persoanelor vârstnice.

"Anul acesta legea bugetului de stat a fost adoptată prin asumarea răspunderii, fără dezbatere, fără amendamente şi prevedea majorarea pensiilor cu 40%. De fapt, era un praf în ochii pensionarilor. Ce s-a întâmplat ulterior? Guvernul s-a împrumutat cu 100 miliarde lei. De aceşti bani au profitat clienţii politici ai PNL pentru contracte dubioase în starea de urgenţă şi în starea de alertă pentru materialele de protecţie şi tablete, care nu au mai ajuns la destinatari. Premierul a cumpărat aleşi locali şi primari, prin 2 miliarde lei de la fondul de rezervă al Guvernului, care este destinat pentru acţiuni în cazuri excepţionale: secetă, incendii, şi aşa mai departe. Majorarea pensiilor are o dimensiune morală pentru că pensionarii au suferit din cauza erodării puterii de cumpărare, pentru că pensiile nu le-au fost indexate. Majorarea se va întoarce în economie. Cîţu şi Orban, în loc să privească la măsurile luate de alte ţări europene, refuză să facă acest lucru deoarece pensionarii nu sunt cei mai entuziaşti în a vota PNL. Un calcul cinic îi face să le dea doar o majorare de 14%. La ora actuală, 1,4 milioane de pensionari au doar 1000 lei pe lună pensie. Este degradantă atitudinea de dispreţ a Guvernului la adresa pensionarilor", a afirmat liderul ALDE.

În schimb, reprezentanţii liberalilor au acuzat PSD de iresponsabilitate politică.

Florin Roman, liderul grupului deputaţilor PNL a declarat: "Nu înţeleg decizia luată de PSD astăzi de a se opune retrimiterii proiectelor la comisii, în condiţiile prezentării viciilor de fond. Sunt costernat că înainte cu câteva zile de alegeri, PSD ia această decizie care aruncă în aer România. Numele PSD este iresponsabilitate. Doriţi să transformaţi România în Grecia, să o aduceţi în pragul falimentului şi apoi să strigaţi că de vină sunt liberalii. Este un demers iresponsabil, care nu ţine cont de cheltuielile făcute în pandemie. Aruncaţi o ţară europeană la marginea prăpastiei doar pentru a obţine câteva voturi în plus. Aţi demonstrat că nu vă pasă de România, nu vă pasă de oameni şi nici de viitorul acestei ţări. Veţi plăti nota la alegerile locale şi parlamentare. Vom ataca la CCR cele două proiecte de rectificare şi vom face tot ce ţine de noi pentru ca România să scape de PSD".

UDMR - consecventă, de partea social-democraţilor

La rândul lor, reprezentanţii USR au anunţat că nu vor vota rectificarea bugetară propusă de PSD, în timp ce Kelemen Hunor, preşedintele UDMR a spus că maghiarii vor rămâne consecvenţi şi vor vota cele două proiecte de lege, pentru a majora pensiile cu 40%, deoarece politicile publice trebuie să devină consecvente şi predictibile.

Deputatul social-democrat Olguţa Vasilescu, fost ministru al Muncii în timpul căruia a fost iniţiată actuala lege a pensiilor a spus: "Vreau să le reamintesc membrilor Guvernului că nu respectă legea pensiilor. Începând cu 1 ianuarie 2020 ar fi trebuit să înceapă recalcularea pensiilor pe noua lege şi pe noua formulă de calcul, care ar fi dus la eliminarea inechităţilor dintre femei şi bărbaţi, între persoanele de acelaşi gen şi între persoanele care au lucrat chiar 40 de ani care primesc pensia minimă ca persoanele care au muncit sub 15 ani. Toate aceste lucruri trebuiau rezolvate. Până la acest moment, trebuiau recalculate aproximativ 2 milioane de dosare, dar nu s-a recalculat nici măcar unul, ceea ce ne face să credem că Guvernul nu doreşte să aplice legea pensiilor sub nicio formă. Dacă aţi fi vrut să o aplicaţi, nu luaţi 6,8 miliarde lei din bugetul Ministerului Muncii ca să îi transmiteţi către alte instituţii în an electoral şi să furaţi astfel un drept al pensionarilor conferit de lege. Dacă aţi fi completat suma respectivă cu 2,4 miliarde lei, aţi fi avut banii necesari pentru majorarea cu 40% a valorii punctului de pensie".

Ea a menţionat că Guvernul a preferat să piardă 3,5 miliarde lei din neimpozitarea contractelor part-time, mai multe miliarde din neaplicarea taxelor stabilite prin OUG 114/2018 cu privire la bănci, corporaţiile din energie şi firmele de asigurări, adică "acele entităţi care şi-au dublat veniturile în pandemie".

"Scutirile ar fi trebuit făcute către mediul de afaceri, către Horeca, către industrii în pericol să dispară în pandemie. Preferaţi ca 2 milioane de români care au în acest moment pensia sub 1000 lei să trăiască în sărăcie decât să primească drepturile conferite prin lege", a spus Olguţa Vasilescu.

Principalele prevederi ale modificării rectificării bugetare sunt:

- abrogarea majorării punctului de pensie cu 14%

- majorarea, de la 1 septermbrie, valorii punctului de pensie cu 40%

- alocarea a unui miliard lei unităţilor administrativ-teritoriale şi a 500 milioane lei pentru municipiile reşedinţă de judeţ

- creşterea salariilor cadrelor didactice la valoarea pe care ar fi trebuit să o primească la 1 ianuarie 2022.

- majorarea cu 5,6 miloane lei a bugetului Camerei Deputaţilor

- alocarea a unui supliment de 67 milioane lei pentru Ministerul Agriculturi, în scopul finanţării Programului de realizare a Sistemului Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor

- suplimentarea bugetului Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri cu suma de 400 milioane lei, pentru programul Start Up Nation.

- suplimentarea bugetului Secretariatului General al Guvernului cu 20 milioane lei, din Fondul de rezervă bugetară al Guvernului "pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, în scopul sprijinirii financiare a Administraţiei Patriarhale, în vederea continuării lucrărilor de construire a Ansamblului Catedralei Mântuirii Neamului".

Premierul Ludovic Orban a susţinut că majorarea cu 40% a pensiilor votată de Parlament este o aberaţie economică marca PSD, menită să arunce România într-o nouă criză economică.

"Încă o dată, PSD a arătat că este duşmanul României. Iresponsabilitatea PSD riscă să arunce România într-o criză economică pe care abia ce am depăşit-o. Să votezi, în condiţiile unei contracţii economice, care a dus la o lipsă de venituri, majorări de 6,7% din PIB fără existenţa niciunui venit suplimentar demonstrează că PSD este de fapt inamicul public al României şi economiei româneşti", a spus Ludovic Orban.

Premierul a amintit că Guvernul a majorat punctul de pensie cu 14%, adică 177 lei, în condiţii de criză economică, în condiţiile în care nicio altă ţară europeană - cu excepţia Germaniei - nu a crescut pensiile în pandemie.

Ludovic Orban a precizat: "Orice creştere de cheltuieli, precum cele provocate de criminalii economici de la PSD nu face altceva decât să îndrepte România spre incapacitate de plată. La ora actuală, urmare a votului din Parlament, România suferă şi îi este pusă la îndoială capacitatea de accesa fondurile din facilitatea de rezilienţă şi recuperare. De asemenea agenţiile de rating sunt în evaluare economiei româneşti, iar o astfel de decizie luată de Parlament riscă să aibă consecinţe dramatice pentru România. Creşterea punctului de pensie cu 177 lei este maximul pe care ni l-am putut permite în condiţii de raţionalitate economică. Oricine promite mai mult dă mărul otrăvit către oameni. (...) Populismul, demagogia PSD aruncă România într-o situaţie de criză din care vom ieşi cu greu. Riscurile sunt: degradarea României de către agenţiile de rating va creşte costurile finanţărilor publice, finanţării companiilor şi finanţării tuturor persoanelor fizice. Creditele vor fi mai scumpe şi mai greu de accesat. Dificultatea de finanţare va creşte costul fiecărui împrumut pe care îl va face România. Modul în care a fost adoptată această modificare generează un risc major ca să nu putem face faţă plăţii cheltuielilor publice. PSD doreşte să nu mai avem bani pentru pensii, alocaţii, ajutoare sociale, investiţii, etc.. Este decizia unei majorităţi toxice care distruge România în fiecare săptămână prin aberaţiile de legi adoptate în Parlament".

Premierul a spus că nu acceptă în acest moment majorarea de 40% a punctului de pensie şi că Guvernul va ataca la Curtea Constituţională această lege.

"Vom folosi toate pârghiile constituţionale şi legale pentru a împiedica intrarea în vigoare a acestei aberaţii economice", a conchis Ludovic Orban.

_______________________________________________

Criza economică actuală generată de pandemia de Covid-19, coroborată cu scăderea încasărilor la buget, va determina creşterea deficitul public, impulsionat de cheltuielile curente din sectorul public şi în special din cauza indexării cu 40% a pensiilor, susţine Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) în cadrul unui comunicat de presă remis Redacţiei.

"Având în vedere lipsa de resurse bugetare, creşterile votate de către Parlament vor avea ca efecte punerea în pericol a sustenabilităţii creşterii economice a României, deteriorarea deficitului de cont curent, având în vedere consumul care depăşeşte valoarea exporturilor, lipsa resurselor pentru investiţii, care să asigure o dezvoltare durabilă şi sustenabilă, creşterea deficitului public şi crearea de tensiuni suplimentare pe piaţa forţei de muncă, în special în domeniul privat", arată reprezentanţii CNIPMMR în documentul citat.

Antreprenorii arată că Raportul de ţară 2020 privind România, al Comisiei Europene, menţionează că autorităţile de la Bucureşti nu au înregistrat niciun progres în următoarele domenii:

- asigurarea implementării cadrului bugetar naţional

- asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii

- îmbunătăţirea competenţelor prin sporirea relevanţei pe piaţa forţei de muncă a educaţiei şi formării profesionale şi a învăţământului superior

- finalizarea reformei venitului minim de incluziune

- îmbunătăţirea previzibilităţii procesului decizional

- îmbunătăţirea guvernanţei corporative a întreprinderilor de stat.

CNIPMMR susţine că toate aceste probleme se regăsesc în modificările introduse în cadrul legii de aprobare a rectificării bugetare pe anul 2020. De aceea, CNIPMMR propune actorilor politici ca majorarea cu 40% a pensiilor să se aplice doar pentru pensiile care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an. Pensiile cu valori cuprinse între 801 şi 1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari să fie majorate doar cu 200 de lei/lună, ceea ce reprezintă un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an. Apoi să fie indexate cu valoarea inflaţiei pensiile care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari), iar pentru pensiile ce depăşesc 5000 lei (în jur de 10.000 de pensionari) CNIPMMR propune îngheţarea valorii acestora.

În privinţa sumei alocate de Parlament pentru Start-up Nation, CNIPMMR solicită ca acestea să fie acordate pentru efectuarea plăţilor în cadrul programului Romania Start-up Nation 2018.

_______________________________________________

"Creşterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în contextul pandemic dat, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit", este de părere Preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.

Este cunoscut faptul că bugetul de stat este deja afectat de situaţia creată de efectele pandemiei, iar dacă România doreşte să continue drumul european spre dezvoltare, spre atragere de investiţii şi să îşi întărească încrederea şi potenţialul economic câştigate în faţa cetăţenilor proprii, dar şi a partenerilor externi, trebuie să dea dovadă de prudenţă şi predictibilitate, subliniază domnia sa.

Cristina Chiriac apreciază că se impune o analiză profundă a riscurilor la care este supus mediul economic şi pentru care este necesară creionarea unei strategii care să nu împovăreze şi să nu sufoce mediul de afaceri sau bugetul statului prin decizii de creşteri salariale, ale pensiilor, care nu vor putea fi în realitate susţinute şi onorate fără a provoca o prăbuşire economică fără precedent.

Preşedintele CONAF a declarat: "Fie că vorbim de creşteri salariale sau de pensii, în timp de pandemie, o creştere este o măsura iresponsabilă. Conştientizăm nevoia ca pensiile din România să fie crescute şi aceasta să se reflecte direct în sporirea nivelului de trai, însă momentul acesta nu este cel mai potrivit. Evoluţia economiei la nivel mondial este una negativă, lucru reflectat în indicatorii macroeconomici ai României. Ca urmare, pentru a acoperi cheltuiala cu majorarea pensiilor, guvernul va trebui să se împrumute şi mai mult la un nivel al dobânzilor pe plan internaţional în creştere. Ar fi bine dacă am putea discuta de o răspundere a aleşilor din parlament, care promovează astfel de măsuri fără o analiză amănunţită a efectelor în lanţ pe care le produc astfel de măsuri populiste".

Opinia Cititorului ( 9 )

  1. da...vai de noi nu mai are PNL de unde fura...mincinosii

    1. Tu nu ai inteles nimic din acest articol...

      Ba a inteles exact ce este important.

      Florin Cîţu: "Nu majorăm pensiile în detrimentul investiţiilor publice"

      Invetitii publice insemna - masti, tablete, echipamente medicale la preturi SF si care nu mai sunt livrate. Adica, sa inteleaga si oligofrenii pnl, se face licitatie, se dau banii si apoi nu mai stie nimeni nimic. Daca cere careva detalii, - pac! este platit de rusi, atac marsav, etc. De la pensii nu au invatat cum se fura deci trebuie 'investitii' 

    cheltuielile aiuritoare si imprumuturile total netransparente , renuntarea la venituri si pomeni facute capitalului strain , bancilor , nu au aruncat finantele in aer ? numai cand e vorba de cativa lei dati celor mai saraci locuitori ai ue , doar atunci iau foc toti sclavii intereselor straine Romaniei . asa sa va ajute Dzeu !

    1. Nu dă nimeni faliment orice s-ar întâmpla. Actuala gândire economică NU CUNOAȘTE SAU NU VREA SĂ CUNOASCĂ NOȚIUNEA DE FALIMENT a unor state dezvoltate, aici intrăm indirect fiind în UE. Se va tipări în draci, se vor reduce dobânzile la minus infinit, se va plati lumea să stea acasă degeaba, doar că să fie bine. Nu mai există falimente in sensul economiei anilor 1920. A fost criză din 2008, statele au intervenit și au acoperit mizeria și o vor acoperi la infinit. Au renunțat la ținta de deficit, vor face orice pentru că show must go on! Visul erotic pe care îl trăim e prea frumos pentru toată lumea, nimeni nu vrea să se trezească din el. Așa că poți mări liniștit pensiile Câțule că nu se va întâmpla nimic, poate că veți avea mai puține fonduri de sifonat.

      Lasati speculatiile privind lexicul. Legal nu exista state in faliment dar exista state paria care nu mai sunt in stare sa-si respecte obligatiile fata de creditorii interni si externi, pierd accesul la noi finantari si intra in hiperinflatie. Vezi exemple recente precum Zimbabwe, Venezuela, Siria, Argentina

      si Grecia(care a beneficiat totusi de facilitati cu iz geopolotic) Romania a mai fost in situatii similare in 1930, 1946, 1981 si in anii 90. Iesirea dintr-o astfel de situatie dureaza minimum

      10 ani in conditii de austeritate draconica cu suferinte immense pt populatie 

      Il mai aud si acum pe bezmeticul de BASESCU , ca de altfel si pe mincinosii de la P.NL(HOLERA GALBENA)CA VOM AJUNGE CA GRECIA .PAI GRECIA,cand era tocata deU E,a taiat pensia minima la 550 de euro.Intre timp a crescut .Ati fost in GRECIA IN ACEA PERIOADA? Eu am fost la mjlocul perioadei de scandal.Tocmai dadeau IN CIRCULATIE O AUTOSTRADA DE 80 de Km,iar grecii traiau ca zeii, deschideau magazinele la 9,intre orele13si 15 isi beau cafeaua ,aveau servitori romani ( tot la fel de puturosi)si se miscau la relanti.Apropo ,HOLERA GALBENA , spunea ca ,daca ajung la putere in prima luna vor disparea pensile speciale .Au trecut 10 luni!Mai spuneau ca au portile ferecate pentru P.S D-isti.AIUREA!P .N .L-ul,cum spunea odinioara BASESCU ,E UN PARTID DE BIROU.(Acum e mare cu P.D.L-isti ,cu P.S.D-isti si cu alte stransuri!

    Deficitul e adâncit deja de banii dați pe rachetele Patriot de către Iohannis.

    Trebuie trimise rachetele alea înapoi la americani și mărite substanțial salariile și pensiile care sunt de toată jena in România  

    Nu puneți botul că nu sunt bani.

    Bani sunt căcălău dar se cheltuie aiurea - pe rachete Patriot, pe Covid, pe măști contrafăcute.

    Daca aduni toti banii care se foot aiurea în aceasta țară, îmbraci fiecare cetățean al României în aur. 

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

PREŢUL SĂNĂTĂŢII

Videoconferinţa FONDURI EUROPENE
DTLAWYERS
BTPay
ADAMA

Curs valutar BNR

30 Oct. 2020
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1768
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.5595
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4111
Gram de aur (XAU)Gram de aur251.6793

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

syngenta
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
14 Noiembrie - Noaptea Muzeelor
Legal Accelerators
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatservicii curatenie