Studiu Aon: Reputaţia organizaţională este un activ strategic extrem de expus riscurilor

Aon subliniază că într-un context economic tot mai volatil şi interconectat, reputaţia organizaţională este percepută ca un activ strategic, dar extrem de expus riscurilor, conform celui mai recent studiu Global Risk Management Survey 2025, la care au participat aproape 3.000 de lideri din business din 61 de ţări, inclusiv din ţara noastră.

Deteriorarea reputaţiei sau a brandului se menţine în topul riscurilor globale, ocupând locul opt la nivel internaţional, într-un clasament în care atacurile cibernetice şi breşele de date - care îşi menţin supremaţia în top, semnalând că avansul tehnologic nu aduce doar oportunităţi, ci şi riscuri în creştere, întreruperile operaţionale şi încetinirea economică se află pe primele trei poziţii.

În Top 10 se mai regăsesc schimbările legislative şi de reglementare, creşterea competiţiei, variaţiile preţurilor la materiile prime, disfuncţionalităţile lanţurilor de aprovizionare, în premieră volatilitatea geopolitică şi lipsa de lichidităţi.

Această configuraţie a riscurilor reflectă o realitate interdependentă şi extrem de dinamică, în care reputaţia nu mai este un element periferic, ci parte integrantă a rezilienţei unei companii.

Un aspect semnificativ evidenţiat de studiu este intensificarea competiţiei între companii din diverse regiuni, care beneficiază de contexte economice şi legislative diferite. Concurenţa cu produse provenite din ţări unde costurile la energie electrică sunt mai reduse sau unde cadrul legislativ este mai favorabil - prin subvenţii, politici de sprijin sau reglementări mai flexibile - pune presiune suplimentară asupra stabilităţii comerciale şi financiare a companiilor.

Volatilitatea geopolitică este, de asemenea, în creştere, însă majoritatea companiilor rămân nepregătite: doar 14% dintre respondenţi au spus că monitorizează expunerea la cele mai importante zece riscuri şi doar 19% recurg la analize pentru a evalua valoarea programelor lor de asigurare. Aceste constatări subliniază necesitatea urgentă la nivelul companiilor de a regândi abordarea riscului, trecând de la măsuri reactive la strategii proactive şi integrate.

Mai mult, studiul evidenţiază că pierderile de venituri asociate celor 10 riscuri principale - de la atacuri cibernetice şi breşe de date, la disfuncţionalităţi ale lanţurilor de aprovizionare, volatilitate geopolitică sau riscuri climatice - pot fi semnificative, variind în funcţie de sector şi dimensiunea companiei.

Cu toate acestea, nivelul de pregătire în faţa acestor riscuri rămâne insuficient: multe companii nu monitorizează sistematic expunerea, nu au scenarii de criză bine definite şi nu folosesc suficiente instrumente analitice pentru a cuantifica impactul potenţial, ceea ce subliniază nevoia urgentă de strategii proactive şi integrate de management al riscurilor.

Eugen Anicescu, CEO Aon România a declarat că: „În România, observăm o creştere a gradului de conştientizare a riscurilor reputaţionale, însă nivelul de pregătire al companiilor rămâne insuficient. Multe companii încă nu urmăresc în mod sistematic expunerea la principalele riscuri sau nu folosesc analize dedicate pentru evaluarea programelor de asigurare, ceea ce evidenţiază necesitatea unor strategii mai proactive şi integrate”.

Raportul Aon atrage atenţia asupra unor factori majori care contribuie la expunerea reputaţională: escaladarea atacurilor cibernetice - tot mai frecvente şi mai sofisticate din utilizării inteligenţei artificiale - accentuarea exigenţelor în zona ESG (mediu, guvernanţă, diversitate, echitate şi incluziune), dar şi creşterea neîncrederii publice în liderii instituţionali. Într-un peisaj în care fiecare decizie sau declaraţie a unui lider poate deveni virală în câteva secunde, autenticitatea, tonul şi viteza de reacţie devin esenţiale pentru menţinerea încrederii publicului şi a partenerilor de afaceri.

Doar 9% dintre companii au raportat pierderi directe din evenimente reputaţionale în ultimul an, peste jumătate au un plan de răspuns, dar numai 12% au reuşit să cuantifice efectiv riscul, evidenţiind lipsa unor instrumente şi metodologii clare de gestionare.

De asemenea, studiul Aon subliniază astfel nevoia urgentă de integrare a riscului reputaţional în arhitectura de guvernanţă corporativă şi în strategia de business, nu doar ca o componentă de comunicare, ci ca un element cu impact direct asupra performanţei financiare, relaţiei cu investitorii, retenţiei de talente şi stabilităţii pe termen lung.

Percepţia asupra riscului reputaţional pare să se schimbe: respondenţii estimează că până în 2028, acesta ar putea coborî până pe poziţia a nouăsprezecea. Totuşi, în acelaşi orizont de timp, competiţia este aşteptată să urce în Top 3 riscuri globale, volatilitatea geopolitică să avanseze până în Top 5, iar inteligenţa artificială să pătrundă în Top 10, reflectând impactul transformărilor tehnologice rapide asupra stabilităţii afacerilor.

Decalajul între percepţia companiilor şi complexitatea reală a contextului global ridică întrebări serioase cu privire la nivelul de pregătire în faţa unor crize care pot izbucni rapid şi se pot amplifica masiv prin intermediul tehnologiei, social media şi presiunii crescute a stakeholderilor.

Raportul evidenţiază şi necesitatea unei colaborări transversale în interiorul companiei - de la comunicare şi IT până la juridic, resurse umane şi managementul riscului - pentru o abordare integrată şi anticipativă. Monitorizarea în timp real a sentimentului public, planificarea scenariilor de criză, transparenţa în comunicare şi investiţiile continue în construirea încrederii devin elemente esenţiale pentru companiile care vor să rămână competitive şi relevante într-un mediu în continuă schimbare.

Eugen Anicescu, CEO Aon România, a adăugat că: „În contextul României, pierderile financiare asociate principalelor riscuri pot fi semnificative, iar managementul lor nu mai este doar o formalitate. Implementarea unor practici solide de evaluare şi prevenire a riscurilor devine esenţială pentru protecţia businessului şi continuitatea operaţională”.