Studiu: Cartoful a modelat ADN-ul populaţiilor din Anzi

Cultivat de mii de ani în Munţii Anzi, cartoful nu a schimbat doar alimentaţia comunităţilor indigene din America de Sud, ci şi structura lor genetică. Un studiu recent publicat în revista Nature Communications şi citat de Reuters arată că populaţiile andine au dezvoltat adaptări genetice care le permit să digere mai eficient amidonul, principalul component nutritiv al cartofului. Cercetarea sugerează că aceste modificări biologice au apărut în urmă cu 6.000 - 10.000 de ani, odată cu extinderea cultivării cartofului în regiunea andină.

• O genă asociată digestiei amidonului

Studiul a analizat ADN-ul unor populaţii actuale de vorbitori ai limbii quechua din Peru, descendenţi ai locuitorilor fostului Imperiu Incaş. Cercetătorii au descoperit că aceştia deţin, în medie, aproximativ zece copii ale genei AMY1, implicată în digestia amidonului, cu două până la patru mai multe decât majoritatea populaţiilor din lume. Potrivit cercetătorilor, nicio altă populaţie analizată la nivel global nu depăşeşte acest nivel. Gena AMY1 controlează producerea amilazei, o enzimă prezentă în salivă, responsabilă pentru descompunerea amidonului încă din cavitatea bucală. Cu cât există mai multe copii ale genei, cu atât organismul produce mai multă amilază şi procesează mai eficient alimentele bogate în amidon. „Este un exemplu minunat al modului în care cultura modelează biologia”, a declarat Omer Gokcumen, specialist în genetică evolutivă la University at Buffalo şi unul dintre autorii principali ai studiului.

• Cartoful, baza alimentaţiei în Anzi

Cercetătorii susţin că adaptarea genetică a coincis cu dezvoltarea agriculturii bazate pe cultivarea cartofului în Anzi. La altitudini mari, unde alte culturi agricole erau dificil de întreţinut, cartoful a reprezentat o sursă stabilă de hrană pentru populaţiile locale. „Cartofii erau una dintre principalele surse de calorii în dieta andină antică”, a explicat Kendra Scheer, coautoare a studiului şi doctorandă la University at Buffalo. O altă autoare a cercetării, Abigail Bigham, de la University of California, Los Angeles, a subliniat că studiul demonstrează importanţa alimentaţiei în evoluţia umană şi în adaptarea metabolismului.

• Mii de soiuri de cartofi în Peru

În cadrul cercetării au fost analizate date genomice provenite de la peste 3.700 de persoane din 85 de populaţii din America, Europa, Africa şi Asia, inclusiv 81 de vorbitori nativi de quechua din Peru. Oamenii de ştiinţă cred că persoanele care puteau metaboliza mai eficient amidonul aveau un avantaj de supravieţuire, ceea ce a favorizat răspândirea acestor variante genetice de-a lungul generaţiilor. Cartoful a rămas până astăzi un element central al culturii alimentare din Peru, unde există între 3.000 şi 4.000 de soiuri diferite, cu nuanţe variate, de la violet şi albastru până la roşu, auriu sau negru. Introduşi în Europa după cucerirea Imperiului Incaş de către spanioli, în secolul al XVI-lea, cartofii au devenit ulterior una dintre cele mai răspândite culturi agricole din lume.