Studiu naţional APSAP: Românii nu mai văd administraţia publică drept un dezastru

Aproape jumătate dintre participanţii la un studiu naţional realizat de Centrul de Formare APSAP descriu experienţa cu serviciile publice drept mediocră, iar peste 8 din 10 au stat la coadă la ghişeele instituţiilor publice în ultimul an. Percepţia generală s-a temperat: administraţia nu mai este văzută drept un dezastru. Interacţiunea cu statul înseamnă însă, în continuare, timp pierdut, documente pe hârtie şi drumuri repetate, iar peste jumătate dintre respondenţi consideră că administraţia funcţionează după logica „dosarului cu şină”, conform unui comunicat de presă remis redacţiei.

Studiul a fost realizat în perioada august 2025 - iunie 2026 şi a analizat percepţia românilor asupra administraţiei publice, birocraţiei, fiscalităţii, economiilor personale şi relaţiei dintre stat, cetăţean şi mediul privat. La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile ţării, cursanţi ai Centrului de Formare APSAP - furnizor de formare profesională orientat în principal către mediul privat, companii şi profesionişti - înscrişi la programe autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale şi de Ministerul Educaţiei, prin Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulţilor a Municipiului Bucureşti, de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică şi de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate.

Administraţia publică nu mai este percepută catastrofal, dar rămâne mediocră

Rezultatul arată o realitate mai nuanţată decât discursul public obişnuit. Serviciile publice funcţionează, dar rareori oferă o experienţă predictibilă, eficientă şi orientată către cetăţean.

„Trebuie spus corect: administraţia publică din România nu mai este percepută de majoritatea respondenţilor ca un dezastru. Acesta este un lucru bun. Problema este că foarte mulţi oameni o percep ca fiind mediocră. Iar mediocritatea, într-un stat modern, nu poate fi obiectiv final. Cetăţeanul nu ar trebui să fie mulţumit că «a mers şi aşa», ci să simtă că instituţia publică îi respectă timpul, drepturile şi demnitatea”, declară Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP.

Cozile şi birocraţia definesc în continuare relaţia cetăţeanului cu statul

Întrebaţi cât de des au fost nevoiţi, în ultimul an, să aştepte la cozi în instituţiile publice pentru servicii precum autorizaţii, permise, înregistrări, taxe, acte sau servicii de sănătate, 18,1% dintre respondenţi spun că au stat la coadă de fiecare dată, 29,7% de cele mai multe ori, iar 33,9% ocazional. Cumulat, 81,7% dintre respondenţi - peste 8 din 10 - au trecut prin această experienţă în ultimul an. Doar 13,6% spun că s-au confruntat rar cu ea.

Pentru mulţi oameni, statul înseamnă încă drumuri, programări, ghişee, copii după acte şi explicaţii repetate. Timpul pierdut pentru obţinerea unui serviciu cântăreşte în evaluarea administraţiei la fel de mult ca serviciul în sine.

„Cozile sunt una dintre cele mai vizibile forme ale birocraţiei. Poţi avea funcţionari bine intenţionaţi, dar dacă omul pierde ore pentru un document, experienţa finală rămâne una apăsătoare. Timpul cetăţeanului este o resursă publică ignorată prea des”, afirmă preşedintele Centrului de Formare APSAP.

România rămâne, în percepţia respondenţilor, ţara „dosarului cu şină”

Participanţii au fost rugaţi să indice, pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură administraţia publică din România se bazează în continuare pe logica „dosarului cu şină”. 26,7% au acordat nota 5, iar 25,1% nota 4 - în total, 51,8% dintre respondenţi îşi exprimă acordul clar cu această afirmaţie. Alţi 36,5% au acordat nota 3, iar doar 11,7% au respins-o, cu note de 1 sau 2.

„Dosarul cu şină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetăţeanul simte administraţia: complicată, lentă şi adesea neîncrezătoare în propriile baze de date. Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetăţeanului un document pe care statul îl are deja”, declară Bogdan-Costin FÂRŞIROTU.

Cine sunt respondenţii: public activ profesional, concentrat în marile centre urbane

Regiunea Bucureşti-Ilfov este cea mai bine reprezentată în studiu, cu 31,7% dintre participanţi. Urmează Nord-Est (12,8%), Sud-Est (11,1%), Nord-Vest (11%) şi Sud-Muntenia (10,8%). 81,5% dintre respondenţi locuiesc în mediul urban, iar 18,5% în mediul rural.

Concentrarea în zona Capitalei şi în marile oraşe poate fi explicată printr-o piaţă a muncii mai competitivă, prin acces mai facil la informaţie şi printr-o presiune mai mare pentru actualizarea permanentă a competenţelor.

„Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulţi oameni activi pe piaţa muncii, perfecţionarea a devenit o formă de protecţie profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creştere şi costuri mai mari, competenţele actualizate sunt una dintre puţinele forme reale de siguranţă”, afirmă Bogdan-Costin FÂRŞIROTU, preşedintele Centrului de Formare APSAP.