SUPLIMENT GAMBLING Pariul riscant al statului pe jocurile de noroc

Industria de gambling traversează o nouă perioadă critică, aflându-se într-un moment de cotitură, despre care cei mai mulţi din piaţă afirmă că ar fi sfârşitul organizatorilor de jocuri tradiţionale. Noile reglementări privind jocurile de noroc schimbă radical peisajul urban din România, oferind autorităţilor locale puterea de a limita această activitate sau chiar de a elimina sălile de joc din oraşe. Mai multe primării au adoptat sau urmează să adopte măsuri ce prevăd excluderea sălilor de joc din localităţi, în baza OUG 7/2026, din 25 februarie 2026. Aceasta îi obligă pe organizatorii care administrează săli de joc să obţină o autorizaţie suplimentară de la primării. Astfel, autorităţile locale pot acum să aprobe, să respingă sau să limiteze funcţionarea acestor afaceri.

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING Piaţa neagră din sectorul de gambling ajunge la 72%, la nivel european

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING „Nici comunităţile, nici statul nu vor câştiga din interdicţii; Jucătorii migrează spre piaţa neagră”

În timp ce unele municipalităţi invocă protecţia socială, industria avertizează asupra unor efecte economice majore şi a riscului extinderii pieţei ilegale. Organizatorii de jocuri s-au arătat îngrijoraţi de efectele pe care le va avea aplicarea OUG 7/2026 şi a întreprins demersuri pentru prezentarea eventualelor prejudicii produse de noile reglementări, atât sectorului de profil, cât şi bugetului statului şi bugetelor locale.

Reprezentanţii companiilor din piaţă au trimis petiţii autorităţilor abilitate, prin care au atras atenţia asupra impactului economic şi social pe care îl poate avea închiderea sălilor de jocuri de noroc în mai multe oraşe din România, respectiv creşterea pieţei negre, pierderea de locuri de muncă şi afectarea economiei locale.

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING Închiderea sălilor de jocuri de noroc - posibil să-i determine pe jucători să apeleze la alternative ilegale

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING "Operatorii licenţiaţi trebuie să fie parte integrantă a dialogului despre piaţa ilegală - noi deţinem datele"

Cei care mergeau la sălile de joc se vor muta în online, apreciază reprezentanţii FEDBET, subliniind că restricţiile excesive în segmentul offline nu elimină cererea, ci o redirecţionează. Actorii din sector opinează că o parte semnificativă dintre jucători nu ajung pe platformele licenţiate, ci pe cele neautorizate, unde nu există nicio verificare de vârstă, nicio limită de depunere, niciun mecanism de autoexcludere şi nicio responsabilitate din partea operatorului. Piaţa neagră online oferă, aparent, condiţii pe care operatorii legali nu le pot egala, cum ar fi bonusuri supradimensionate, anonimat complet şi o experienţă aparent „fără restricţii", tocmai pentru că nu suportă niciun cost de conformitate, nu plătesc taxe şi nu răspund juridic faţă de nimeni. În realitate, însă, aceştia pot cădea oricând pradă şantajului operatorilor nelicenţiaţi, ca urmare a participării la o activitate aflată în afara legii, pot deveni oricând victime ale furtului de identitate sau ale clonării cardurilor bancare. Iar sumele jucate ajung inevitabil să finanţeze activităţi de criminalitate organizată, mai arată specialiştii din cadrul FEDBET. Aceştia precizează că educaţia - a jucătorului, a părintelui, a cetăţeanului - este cea care previne derapajele generate de jocurile de noroc în exces.

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING Modificările legislative vor afecta semnificativ activitatea, veniturile şi personalul Loteriei Române

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING Ofensiva primăriilor împotriva sălilor de joc; efecte şi controverse

Industria jocurilor de noroc se confruntă cu un volum fără precedent de iniţiative legislative, avertizează reprezentanţii domeniului, evidenţiind că nu mai puţin de 27 de proiecte se află în diverse stadii de dezbatere sau adoptare. Această avalanşă legislativă ridică, în sine, o problemă de principiu, susţin sursele citate, opinând că legislaţia bună se construieşte pe baza unor studii de impact riguroase şi cu respectarea normelor de tehnică legislativă, iar ceea ce se petrece în piaţă este exact opusul.

Problemele acestor iniţiative sunt recurente, atrag atenţia cei de la FEDBET: lipsa studiilor de impact, ignorarea normelor de tehnică legislativă, abordări bazate pe emoţie mai degrabă decât pe date şi o tendinţă clară de suprareglementare. Uneori, aceeaşi activitate este reglementată simultan prin mai multe acte normative cu prevederi contradictorii. Consecinţa directă este că mediul de afaceri din industrie a devenit fundamental impredictibil, mai subliniază specialiştii citaţi, arătând că operatorii nu mai pot face planuri pe termen mediu, iar incertitudinea juridică descurajează investiţiile. Paradoxal, exact această industrie pe care legiuitorul declară că vrea să o controleze mai eficient devine mai greu de controlat pe măsură ce operatorii legali sunt presaţi spre sau ies pur şi simplu de pe piaţă, conform reprezentanţilor FEDBET.

Citeşte SUPLIMENT GAMBLING Intensificarea reglementării - cea mai mare provocare pentru industria jocurilor de noroc

La nivel naţional, industria este unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, cu taxe directe şi indirecte care se ridică, potrivit estimărilor industriei, la peste 1,3 miliarde euro anual, doar în landbased. Orice măsură ce reduce activitatea legală produce un efect imediat şi dublu: scăderea veniturilor fiscale şi creşterea costurilor sociale, pe fondul lipsei mecanismelor de control în zona neagră, arată sursele citate. Conform acestora, piaţa neagră din România este estimată la peste 2 miliarde lei venit net, în 2025, generând pierderi fiscale pentru stat de peste 1,1 miliarde lei pe an. Dacă ritmul actual de dezvoltare a pieţei ilegale se menţine sau se intensifică - tendinţă sprijinită de restricţiile excesive şi de suprataxarea operatorilor legali -, atunci estimările indică o piaţă neagră de peste 5,5 miliarde lei net în trei ani, cu pierderi fiscale ce pot depăşi 3 miliarde lei anual.