SUPLIMENT GAMBLING Ofensiva primăriilor împotriva sălilor de joc; efecte şi controverse

Noile reglementări privind jocurile de noroc schimbă radical peisajul urban din România, oferind autorităţilor locale puterea de a limita sau chiar de a elimina sălile de joc. În timp ce unele municipalităţi invocă protecţia socială, industria avertizează asupra unor efecte economice majore şi a riscului extinderii pieţei ilegale. Mai multe autorităţi locale au adoptat sau urmează să adopte măsuri ce prevăd excluderea sălilor de joc din oraşe, în baza OUG 7/2026, din 25 februarie 2026. Aceasta îi obligă pe organizatorii care administrează săli de joc în localităţi să obţină o autorizaţie suplimentară de la primării. Astfel, autorităţile locale pot acum să aprobe, să respingă sau să limiteze funcţionarea acestor afaceri. De asemenea, Ordonanţa de Urgenţă prevede introducerea posibilităţii de delimitare a zonelor în care aceste activităţi pot fi desfăşurate şi de stabilire a cuantumului taxei locale datorate pentru obţinerea autorizaţiei de funcţionare, calculată în funcţie de suprafaţa spaţiului în care urmează să se desfăşoare activitatea. Actul normativ mai stabileşte şi termenul pentru plata taxei locale anuale de către operatorul economic, respectiv 30 de zile de la emiterea autorizaţiei de funcţionare.

Primăriile pot refuza prelungirea autorizaţiilor anuale emise prin Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc (ONJN), astfel încât în 6-12 luni sălile existente să dispară treptat din oraşele care votează interzicerea lor.

Deciziile autorităţilor nu vor conduce la închiderea imediată a locaţiilor, acestea urmând să fie eliminate treptat, pe măsură ce autorizaţiile existente expiră.

• Mai multe oraşe au decis eliminarea sălilor de joc din localitate

Zărneşti şi Slatina au dat tonul localităţilor care au decis să elimine sălile de joc din oraş, interzicând, în prima parte a lunii martie, activităţile de jocuri de noroc.

În Vaslui, unde funcţionează aproximativ 60 de săli cu peste 419 aparate slot-machine, autorităţile locale au votat interzicerea "păcănelelor”, cu excepţia loteriilor şi a pariurilor sportive.

Consiliul Local Bacău a decis, la 1 aprilie, interzicerea prelungirii autorizaţiilor de funcţionare pentru sălile de tip „păcănele”.

Edilul din Ploieşti este şi el decis să scoată în afara oraşului sălile de jocuri de noroc, apreciind că centrul localităţii a devenit „ciudat, cu accente interlope”.

Recent, Consiliul Local al sectorului 6 din Bucureşti a aprobat un proiect prin care interzice funcţionarea sălilor de jocuri de noroc, cu excepţia loteriilor tradiţionale şi a pariurilor sportive, decizia finală privind implementarea urmând să aparţină Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

Zilele trecute, şi Câmpina a luat aceeaşi decizie.

Justificarea autorităţilor pentru propunerea acestei măsuri este protejarea cetăţenilor împotriva efectelor sociale negative generate de dependenţa de jocuri de noroc.

Alte oraşe care au propus spre dezbatere proiecte similare sau care au anunţat că vor face acest lucru sunt Brăila, Petroşani, Râşnov, Miercurea-Ciuc, Târgovişte, Roman, Piatra-Neamţ şi Drăgăşani, Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov, Constanţa, Craiova, Sibiu, Rădăuţi, Turda, Motru, Oneşti.

La nivel naţional există 95 de operatori care administrează 45.663 de aparate de joc, conform datelor publice. Cele mai multe sunt în Bucureşti, unde primarul Capitalei a declarat că, înainte de o eventuală decizie, vrea să vadă ce impact bugetar are această industrie pentru municipiu.

România a încasat, din taxele şi impozitele aplicate acestei industrii, 900 de milioane de euro doar în 2024. Potrivit reprezentanţilor Oficiului Naţional al Jocurilor de Noroc (ONJN), pentru 2025 statul ar urma să încaseze aproape 1 miliard de euro din aceste taxe.

• Cristian Pascu, AOPJNR: ”Interdicţia, ca orice prohibiţie, nu este o soluţie”

Mediul de afaceri din domeniu s-a arătat îngrijorat de efectele pe care le va avea aplicarea OUG 7/2026 şi a întreprins demersuri pentru prezentarea eventualelor prejudicii produse de noile reglementări, atât sectorului de profil, cât şi bugetului statului şi bugetelor locale.

Reprezentanţii companiilor din piaţă au trimis petiţii autorităţilor abilitate, prin care au atras atenţia asupra impactului economic şi social pe care îl poate avea închiderea sălilor de jocuri de noroc în mai multe oraşe din România - pierderea de locuri de muncă, afectarea economiei locale etc. "Sectorul care aduce anual în bugetul de stat peste 350 de milioane de euro taxe directe a fost paralizat de o singură frază din «Monitorul Oficial»”, spun sursele citate.

Cristian Pascu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Jocuri de Noroc din România (AOPJNR), susţine: "Prin legea noastră specială, prin statutul de monopol al statului pentru jocurile de noroc, prin taxele pe care le plătim pentru licenţă şi autorizaţii la nivel central, se prevede dreptul nostru de a opera pe întregul teritoriu al ţării, drept pe care acum îl constatăm îngrădit într-un mod care poate fi considerat ca neconstituţional”.

Cristian Pascu consideră: "Interdicţia, ca orice prohibiţie, nu este o soluţie! Soluţiile fundamentale sunt educarea şi informarea! Cu atât mai mult cu cât actul normativ în discuţie oferă libertatea de interzicere/restricţionare a locaţiilor fizice (land-base) - cele care plătesc chirii, prin care se asigură locuri de muncă, se plătesc impozite pe salarii care rămân pe plan local, se oferă socializare, se pot menţine efectiv participanţii la joc sub observaţie -, dar realitatea este că locuitorii UAT-urilor au la îndemână cu permanentă accesibilitate jocurile de noroc on-line, deci efectul de protecţie, de diminuare a dependenţei din punct de vedere al accesibilităţii este doar iluzoriu.

Ca la orice măsură excesivă de restricţionare, se va dezvolta zona nelegală, nelicenţiată, fără reguli de respectat, fără nici o protecţie a jucătorilor, activitate infracţională care nu contribuie cu nimic la bugetul de stat sau local.

De acum este la decizia autorităţilor locale să impună fără excese restricţiile la care le conferă actul normativ. Exemple cu o justă măsură ar fi restricţii în zonele culturale, pietonale, de centru vechi ale oraşelor, la o distanţă de unităţi de învăţământ, fără a trece la «expulzarea» totală din localităţi a acestei activităţi economice. Suntem de acord cu măsurile general acceptate care pot preveni/reduce dependenţa de jocuri de noroc, ne referim la reducerea vizibilităţi stradale a reclamei şi publicităţii sub toate formele agresive. De asemenea, suntem de acord cu impunerea unor măsuri de bună convieţuire cu cetăţenii localităţilor, prin asigurarea unui climat de linişte/zgomot redus în interiorul locaţiilor, precum şi în proximitatea din exterior a acestora, astfel încât locatarii să nu fie deranjaţi.

De fapt, decidenţii locali vor avea de echilibrat cu celeritate între interesul economic al permiterii acestei activităţi şi protecţia socială. Să sperăm că o vor face cu obiectivitate, fără populism, în interesul real al cetăţenilor pe care ii reprezintă!”

Într-o scrisoare deschisă transmisă recent Guvernului, AOPJNR a reclamat blocajul de pe piaţa sloturilor, atrăgând atenţia că lipsa autorizărilor va produce un blocaj fără precedent pe o piaţă şi aşa decimată.

Sursa citată arată: "Aceste autorizări sunt absolut necesare pentru a nu se ajunge la scăderea sub numărul minim de aparate autorizate per locaţie sau per societate, număr impus de legislaţie, ceea ce ar conduce, în mod inevitabil, la anularea licenţei organizatorilor de slot-machine aflaţi în această situaţie neprevăzută, fără vina lor”. În perioada februarie-iunie 2025 au fost autorizate 24.895 de aparate slot-machine, care, în mod firesc, revin la autorizare după 12 luni, la expirarea autorizaţiei de exploatare, menţionează asociaţia în cadrul scrusorii deschise.

Urmările blocajului din piaţă ar fi, conform AOPJNR, intrarea în şomaj a unui număr de 11.400 de angajaţi, ieşirea din activitate a circa 20 de organizatori de slot-machine, din aproximativ 70 rămaşi la acest moment şi a în jur de 22.000 de aparate slot-machine, pentru care organizatorii afectaţi nu vor mai plăti taxele de autorizare până la finalul anului de autorizare. Pentru 22.000 de slot-machine rezultă 65.230.000 lei/lună pierduţi la bugetul de stat, conchide sursa citată.

AOPJNR a transmis Guvernului unele propuneri de amendamente la ordonanţa în cauză, care fac referire la extinderea dreptului de reglementare a activităţii de jocuri de noroc pentru întreaga comunitate de UAT din ţară, la dreptul organizatorilor de jocuri de noroc de a renunţa la activitate sub regimul instituit prin prezenta lege, la dispoziţii tranzitorii, precum şi la durata de valabilitate a autorizaţiei locale.

• Cristina Bădoi, consultant: "Amploarea catastrofei a devenit evidentă imediat; se declanşează un efect de domino”

Cristina Bădoi, consultant pentru Afaceri şi Management, scria, la începutul lunii martie: "La doar 72 de ore după publicare (n.r. a OUG 7/2026), Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a frânat brusc procesul: procedura de autorizare a oricărui echipament de joc din ţară a fost complet blocată.

Amploarea catastrofei a devenit evidentă imediat. Potrivit datelor din piaţă, nu s-a acordat autorizaţia de exploatare pentru mai mult de 2.500 de mijloace de joc din întreaga ţară şi, obligatoriu, au fost oprite din exploatare la 1 martie.

Problema nu se limitează doar la echipamentele deconectate: se declanşează un efect de domino. Legea reglementează strict numărul minim de mijloace de joc într-o locaţie: cel puţin 20 pentru Bucureşti, 12 pentru restul ţării. Dacă, din cauza blocajului birocratic, operatorul nu a putut obtine autorizaţiile pentru mijloacele de joc din locatii şi numărul lor a scăzut sub pragul stabilit de lege, el este obligat să închidă întreaga sală. Afacerea legală a început să se prăbuşească”.

În ţară va continua închiderea în lanţ a sălilor. În acest caz, statul nu numai că va pierde sute de milioane de euro din încasări fiscale la buget, dar riscă procese de despăgubire de ordinul milioanelor pentru prejudiciul cauzat industriei, atrage atenţia consultantul citat, adăugând: "Închiderea unei săli legale nu înseamnă victoria asupra dependenţei de jocuri. Potrivit AOPJNR, jucătorii trec pur şi simplu în segmentul online ilegal, unde site-urile oferă bonusuri uriaşe jucătorilor şi nu plătesc taxe pe câştiguri. Statul îşi ucide cu propriile mâini afacerea transparentă offline, care creează locuri de muncă şi plăteşte taxe, împingând consumatorul în zona gri de pe internet, mult mai greu sau imposibil de controlat”.