SUPLIMENT GAMBLING Închiderea sălilor de jocuri de noroc - posibil să-i determine pe jucători să apeleze la alternative ilegale

Ziarul BURSA #Companii #Gambling / 29 aprilie

Închiderea sălilor de jocuri de noroc - posibil să-i determine pe jucători să apeleze la alternative ilegale

(Interviu cu Odeta Nestor, preşedintele AOJND)

Dacă o parte dintre locaţiile fizice ale sălilor de jocuri vor fi închise ca urmare a unor decizii administrative, atunci este de aşteptat ca unii jucători să migreze către mediul online, este de părere Odeta Nestor, preşedintele Asociaţiei Organizatorilor Jocurilor de Noroc la Distanţă (AOJND). Totuşi, această migraţie va fi, cel mai probabil, limitată, în condiţiile în care cei care utilizează frecvent telefoanele mobile şi-au creat deja conturi pe platformele online licenţiate, în cei 13 ani de funcţionare legală a acestora în România, condieră domnia sa. Aceasta opinează că există un risc real ca, în momentul în care jucătorilor li se restrânge accesul la forma de joc cu care sunt obişnuiţi, în acest caz în locaţii fizice, o parte dintre aceştia să se orienteze către alternative ilegale.

Reporter: Cea mai nouă reglementare adoptată pe piaţa de gambling, care priveşte autorizarea sălilor de jocuri de noroc de către primării, pare să avantajeze pe organizatorii de jocuri online. Cum vedeţi evoluţia pieţei de jocuri online, în noul context?

Odeta Nestor: Dacă o parte dintre locaţiile fizice ale sălilor de jocuri vor fi închise ca urmare a unor decizii administrative - în opinia mea, nu toate vor fi afectate - este de aşteptat ca o parte dintre jucători să migreze către mediul online. Totuşi, această migraţie va fi, cel mai probabil, limitată, în condiţiile în care cei care utilizează frecvent telefoanele mobile şi-au creat deja conturi pe platformele online licenţiate, în cei 13 ani de funcţionare legală a acestora în România. Considerăm că există un risc real ca, în momentul în care jucătorilor li se restrânge accesul la forma de joc cu care sunt obişnuiţi, în acest caz în locaţii fizice, o parte dintre aceştia să se orienteze către alternative ilegale. Aceste alternative ilegale pot include şi spaţii neautorizate, de exemplu, în subsoluri sau în dependinţe ale unor baruri, sau platforme online nelicenţiate, mai uşor accesibile, dar care nu respectă cerinţele privind protecţia consumatorilor, jocul responsabil sau securitatea fondurilor. Este esenţial ca autorităţile să înţeleagă faptul că interzicerea unei activităţi nu duce automat la dispariţia acesteia. Dimpotrivă, există riscul ca fenomenul să fie împins în zona nereglementată, unde va funcţiona fără control, cu consecinţe potenţial grave. Un exemplu relevant este Prohibiţia din Statele Unite, care, deşi astăzi este adesea privită într-o lumină aproape idilică, prin prisma literaturii şi cinematografiei, a demonstrat în mod clar că interdicţiile nu elimină un fenomen, ci îl transferă în ilegalitate, unde scapă de sub supraveghere. În acest context, soluţia eficientă nu este interdicţia, ci reglementarea clară şi exercitarea unui control strict.

Reporter: Ce alte reglementări/proiecte de lege adoptate recent sau care sunt în dezbatere pun probleme sectorului de gambling şi ce efecte asupra bugetului de stat au/vor avea acestea?

Odeta Nestor: Industria s-a confruntat în ultimii ani cu un context legislativ deosebit de provocator, ceea ce, în lipsa unui dialog real al autorităţilor cu sectorul, a generat instabilitate şi costuri crescute de conformare. Practic, operatorii licenţiaţi s-au confruntat cu un cumul de măsuri adoptate fără o evaluare riguroasă a impactului lor combinat. Vorbim despre creşterea taxelor de autorizare, obligaţia de constituire de garanţii, introducerea de obligaţii tehnice tot mai complexe. Toate acestea au crescut substanţial costul operării pe piaţa licenţiată, determinând unii operatori să îşi restrângă activitatea pe piaţa locală. Nici din perspectiva autorităţilor aceste măsuri nu vor avea efectul scontat asupra bugetului de stat. O fiscalitate şi o reglementare excesive reduc baza impozabilă prin contracţia pieţei reglementate şi expansiunea celei ilegale. Operatorii nelicenţiaţi nu plătesc nicio taxă şi nu contribuie la buget - prin urmare, politicile care îi avantajează indirect reprezintă o pierdere netă atât pentru stat, cât şi pentru jucători. Considerăm că este necesară o analiză de impact serios fundamentată înaintea oricărei noi modificări legislative majore, cu implicarea obligatorie a reprezentanţilor industriei.

Reporter: Ce ar trebui schimbat în legislaţia actuală de profil?

Odeta Nestor: Legislaţia actuală necesită câteva ajustări esenţiale pentru a permite industriei licentiate să redevină cu adevărat functională şi echilibrată. În primul rând, este nevoie de predictibilitate şi stabilitate. Modificările frecvente ale cadrului normativ fac extrem de dificilă planificarea investiţiilor pe termen mediu şi lung. Este necesar un cadru legislativ stabil, revizuit periodic prin consultare cu industria, nu prin măsuri de urgenţă sau amendamente succesive. În al doilea rând, legislaţia trebuie să fie mai eficientă în combaterea pieţei ilegale. Instrumentele actuale de blocare a site-urilor nelicenţiate sunt insuficiente şi lente, iar în condiţiile în care, din cauza măsurilor restrictive succesive, accesul la site-urile reglementate devine tot mai greu, rezultatul este o creştere a pieţei ilicite, unde accesul se face foarte usor, dar unde nu există nicio protecţie şi nicio garanţie pentru jucători. Avem nevoie de un mecanism rapid, automatizat şi cu adevărat descurajant pentru operatorii care activează fără licenţă pe piaţa românească, iar aceasta mi se pare că devine o urgenţă la nivel de reglementare. Nu în ultimul rând, procesele administrative - autorizare, reautorizare, modificări de licenţă - trebuie simplificate şi digitalizate pentru a reduce costurile şi timpul de conformare.

Reporter: Cu ce probleme se confruntă domeniul pe care-l reprezentaţi şi ce soluţii consideraţi că există pentru remedierea acestora?

Odeta Nestor: Pe lângă provocările legislative deja menţionate mai sus, observ în practică trei probleme majore cu care se confruntă industria jocurilor de noroc online. Prima este piaţa neagră. Operatorii fără licenţă din online atrag jucători, oferind condiţii aparent mai atractive dar care în realitate sunt fără nicio garanţie de protecţie pentru utilizator. Aceasta este o problemă gravă. Un jucător care ajunge pe o platformă ilicită nu beneficiază de niciun mecanism de protecţie, de nicio supraveghere şi de nicio cale de recurs. Din pacate, până în prezent, autorităţile române au luat măsuri restrictive doar pentru operatorii licenţiaţi, în timp ce piaţa neagră proliferează. A doua problemă este cea reputaţională. Industria jocurilor de noroc este adesea percepută în bloc, fără diferenţiere între operatorii licenţiaţi, responsabili, şi cei care activează în afara oricărui cadru legal. Asistăm la o stigmatizare generalizată a unei întregi industrii, ceea ce îngreunează dialogul constructiv cu autorităţile şi cu societatea civilă. Nu în ultimul rând, există şi o percepţie greşită asupra jocurilor de noroc la nivelul publicului larg. Foarte mulţi oameni în România privesc jocul de noroc ca pe o sursă de venit, ca pe o strategie financiară, şi nu ca pe o metodă de divertisment. Acest lucru este fundamental greşit şi periculos. Jocurile de noroc sunt şi trebuie să rămână exclusiv o formă de divertisment. De altfel, operatorii licenţiaţi desfăşoară constant campanii publice de educare şi informare pe această temă, dar educarea publicului este o sarcină dificilă şi de durată, pe care nu o putem îndeplini fără sprijin din partea autorităţilor.

Reporter: Care sunt tendinţele din piaţa jocurilor la distanţă? Cum este influenţat domeniul de evoluţia tehnologiei şi a Inteligenţei Artificiale?

Odeta Nestor: Domeniul se află în mod cert într-o fază de transformare tehnologică profundă. Tendinţele din ultimii ani arată că segmentul online devine tot mai important în structura industriei de gambling iar AI-ul pare să schimbe tot mai mult regulile jocului. Inteligenţa artificială este deja utilizată pe scară largă pentru analizarea comportamentului jucătorilor, personalizarea ofertelor şi îmbunătăţirea experienţei de joc. În mod special aş vrea să evidenţiez rolul pozitiv pe care AI-ul îl joacă în ceea ce priveşte promovarea şi respectarea standardelor de joc responsabil. În acelaşi timp, inteligenţa artificială are un rol important şi în zona de siguranţă şi conformare. Sistemele automatizate sunt utilizate şi pentru detectarea fraudelor, dar şi pentru prevenirea spălării banilor.

Reporter: Ce evoluţie înregistrează riscul de atacuri cibernetice şi cum evoluează soluţiile de combatere a acestuia?

Odeta Nestor: Cred că este important să facem o distincţie foarte clară între operatorii autorizaţi şi cei de pe piaţa neagră. În ceea ce priveşte operatorii licenţiaţi, autorizaţi, aceştia depun eforturi şi fac investiţii semnificative pentru a garanta siguranţa cibernetică a platformelor de joc. Nu acelaşi lucru se poate spune despre operatorii iliciţi, de pe piaţa neagră, unde practic este un teren sălbatic, iar riscurile - inclusiv cibernetice - sunt extrem de mari. Şi din acest motiv operatorii autorizaţi au un interes major în combaterea pieţei negre şi de aceea şi noi, în calitate de reprezentanţi ai industriei licentiate, facem permanent apel la colaborare din partea autorităţilor pentru a ţine sub control acest flagel al pieţei negre.

Reporter: Ce acţiuni întreprind organizatorii de profil pentru a veni în întâmpinarea unui joc responsabil?

Odeta Nestor: Operatorii licenţiaţi tratează jocul responsabil ca pe o valoare cheie a afacerii lor, o obligaţie etică fundamentală strâns legată de însuşi viitorul propriei afaceri. Aşadar, este un subiect extrem de important. Concret, măsurile active de încurajare a jocului responsabil includ limite de depozit şi de timp de joc setate de jucător sau chiar de către operator, mecanisme de autoexcludere, avertismente clare afişate în timpul sesiunilor de joc şi instrumente de monitorizare a comportamentului care pot semnala semne timpurii ale dependenţei.

Reporter: Ce cifră de afaceri a înregistrat piaţa anul trecut? Câte companii sunt licenţiate în domeniu?

Odeta Nestor: Operatorii de jocuri de noroc la distanţă licenţiaţi în România au generat, în 2024, încasări la bugetul de stat de 2,28 miliarde lei. Suma a fost strânsă de la 35 de operatori licenţiaţi pentru jocuri la distanţă şi este cu atât mai relevantă cu cât, potrivit ONJN, în anul 2024, au desfăşurat activitate, în total, un număr de organizatori de jocuri de noroc de aproape 10 ori mai mare, respectiv 309 operatori autorizaţi. Suma reprezintă mai mult de jumătate din cele 4,3 miliarde de lei, reprezentând totalul taxelor colectate de ONJN în anul 2024 atât de la organizatorii de jocuri de noroc online si land-base, cât şi de la operatorii economici licenţiaţi clasa aII-a. Aceste sume arată nu numai rolul de contributor semnificativ la bugetul de stat al sectorului de jocuri de noroc online, ci şi faptul că acesta este un domeniu transparent, cu un grad de trasabilitate de aproape 100%, un avantaj indiscutabil adus de mediul digital.

Reporter: Cum a evoluat piaţa neagră şi ce consideraţi că ar trebui întreprins pentru eradicarea ei?

Odeta Nestor: România a fost mult timp un model de reglementare în segmentul jocurilor de noroc, reuşind să adopte o legislatie echilibrată pentru toate părţile. Din pacate, măsurile din ultimii ani nu au fost benefice industriei şi astfel au permis proliferarea pieţei negre. Mai ales în segmentul online, lucrurile sunt extrem de sensibile deoarece domeniul permite operatorilor iliciţi să se adapteze foarte usor. În online, operatorii iliciţi au devenit mai greu de identificat, migrând constant între domenii, folosind metode de plată alternative şi targetând tocmai jucătorii vulnerabili. Această evoluţie este periculoasă din mai multe motive: jucătorii nu au nicio protecţie, statul pierde venituri fiscale semnificative, iar imaginea întregii industrii are de suferit. Soluţiile nu sunt simple. În primul rând, este necesară blocarea tehnică a accesului la platformele ilicite, prin colaborare între autorităţi, furnizori de internet şi instituţii financiare care să blocheze tranzacţiile către operatori nelicenţiaţi. În al doilea rând, trebuie un cadru fiscal echilibrat pentru operatorii licenţiaţi, astfel încât diferenţa de atractivitate faţă de piaţa neagră să se reducă. Şi nu în ultimul rând, educarea publicului joacă un rol important pentru că un jucător care înţelege riscurile reale ale platformelor ilicite va face alegeri mai informate.

Reporter: Mulţumesc!

Teoria dobâzii
Conferinţa BURSA “Piaţa financiar-bancară”
rominsolv.ro
eximbank.ro
danescu.ro
ziarlanegru.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

28 Apr. 2026
Euro (EUR)Euro5.0937
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.3541
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.5162
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8751
Gram de aur (XAU)Gram de aur645.5624

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
boromir.ro
rod-print.ro
Cotaţii fonduri mutuale
antreprenorinvremuritulburi.ro
targulnationalimobiliar.ro
carieraenergetica.ro
Dosar BURSA - Crizele Apocalipsei
BURSA
Comanda carte
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb