• Rebranding
Reporter: Cum a luat naştere FDJ UNITED şi ce a însemnat concret, pentru operaţiunile din România, achiziţia Kindred Group de către FDJ?
Lucian Prisecaru: Achiziţia Kindred Group de către FDJ a reprezentat o mişcare strategică de anvergură la nivel european - o combinaţie între un operator de loterie cu tradiţie îndelungată, cu obiecte de activitate diversificate precum pariuri sportive, pariuri hipice şi poker, cu rădăcini profunde şi cu o experienţă de peste un secol în Franţa, respectiv un grup digital-first cu prezenţă în peste zece pieţe reglementate. Rezultatul este FDJ UNITED: o companie ce reuneşte expertiza din jocurile tradiţionale cu agilitatea platformelor digitale moderne.
În România, tranziţia către noul brand a fost un exerciţiu de claritate şi coerenţă. Clienţii noştri au continuat să beneficieze de aceleaşi produse şi servicii de calitate, dar acum sub o identitate unificată care reflectă ambiţiile grupului la nivel continental. Nu a fost vorba de un simplu schimb de logo - ci de o realiniere a valorilor, proceselor şi modului în care ne raportăm la toţi partenerii noştri: clienţi, autorităţi şi societate în ansamblu.
• Obiective şi priorităţi
Reporter: Care sunt obiectivele-cheie ale FDJ UNITED Romania şi ce priorităţi strategice stau la baza activităţii companiei în această perioadă?
Lucian Prisecaru: Prioritatea numărul unu rămâne să fim un operator de referinţă într-o piaţă reglementată şi sănătoasă. Asta înseamnă mai multe lucruri în acelaşi timp: să oferim o experienţă de divertisment de calitate, să investim constant în tehnologie şi inovaţie, dar mai ales să ne asumăm un rol activ în construirea unui ecosistem responsabil.
La nivel operaţional, ne concentrăm pe consolidarea portofoliului de produse, pe extinderea canalelor digitale şi pe îmbunătăţirea continuă a platformelor noastre. Ne interesează, de asemenea, să participăm la modelarea cadrului de reglementare, deoarece reglementarea bine calibrată protejează deopotrivă jucătorii şi operatorii licenţiaţi ce respectă regulile - creând un mediu competitiv sustenabil în care jocul responsabil este recompensat.
• Joc responsabil
Reporter: Ce face efectiv FDJ UNITED Romania în domeniul jocului responsabil? Cum arată, concret, programele şi măsurile implementate?
Lucian Prisecaru: Pentru noi, jocul responsabil nu se limitează la un singur departament sau la o obligaţie de conformitate - este integrat în ADN-ul operaţional al companiei. Avem o echipă dedicată, procese clare şi instrumente care funcţionează zi de zi, nu doar atunci când vine un control.
Concret, aceasta înseamnă: oferim instrumente de autoreglare precum limite de depunere configurabile de către jucători, monitorizăm activitatea de joc şi oferim suport atunci când este semnalat un comportament de risc, inclusiv prin apeluri telefonice. Funcţionalitatea de auto-excludere este accesibilă în câteva clicuri. Aplicăm, de asemenea, o politică strictă de verificare a vârstei. Formăm periodic personalul operaţional tocmai pentru a recunoaşte semnele timpurii ale unui comportament problematic şi pentru a şti cum să intervină adecvat.
Dincolo de instrumente, avem o filozofie: clientul nostru ideal nu este cel care petrece cel mai mult timp pe platformele noastre, ci cel care joacă în limitele distracţiei şi revine pentru a se simţi bine. Pe termen lung, acesta este şi modelul de business sustenabil.
Credem că, prin prevenţie, detecţie şi suport, împreună ca industrie, putem crea un mediu mai sustenabil şi mai sigur, în care clienţii se simt mai bine protejaţi.
• Markeri de risc
Reporter: Aţi vorbit despre markeri de risc. Ce sunt aceştia, cum îi aplicaţi şi de ce pledaţi pentru standardizarea lor la nivel de industrie?
Lucian Prisecaru: Anumiţi indicatori comportamentali pot semnala că un jucător este expus riscului de a dezvolta o problemă cu jocurile de noroc. Nu vorbim de judecăţi de valoare despre persoana respectivă, ci de tipare observabile: frecvenţa sesiunilor, variaţiile bruşte ale sumelor jucate, comportamentul de după o pierdere semnificativă, orele de joc sau depunerile frecvente.
Aplicăm aceşti markeri în mod sistematic, printr-o combinaţie de monitorizare automată şi/sau revizuire umană. Când un jucător declanşează mai mulţi markeri simultan, sistemul generează o alertă şi un specialist revizuieşte cazul - după care, dacă e necesar, are loc o interacţiune cu jucătorul respectiv, fie prin notificare, fie printr-o restricţie temporară, în cazul jucătorilor cu risc ridicat.
Cât priveşte standardizarea, aceasta este o necesitate, nu un deziderat. Dacă fiecare operator foloseşte propriii markeri, asta înseamnă că un jucător identificat cu un comportament periculos pe platforma unui operator poate trece neobservat pe altă platformă. Există şi o problemă de eficienţă: dacă toată industria ar aplica un set de markeri de bază standardizaţi - validaţi de cercetare şi agreaţi cu autorităţile de reglementare - s-ar asigura consecvenţa acţiunilor de protecţie a jucătorilor şi s-ar evita efectele contraproductive generate de jucătorii care trec de la o platformă la alta pentru a eluda instrumentele de joc responsabil.
• Auto-excludere
Reporter: Care este poziţia FDJ UNITED faţă de sistemele de auto-excludere şi cât de eficiente sunt ele în practică?
Lucian Prisecaru: Susţinem ferm auto-excluderea - atât ca instrument individual, cât şi ca mecanism de sistem. La nivel individual, jucătorul trebuie să aibă oricând posibilitatea de a se opri: simplu, rapid, fără bariere administrative. Interfeţele noastre sunt proiectate astfel încât auto-excluderea să fie la fel de uşor de accesat ca orice altă funcţie a contului.
La nivel de sistem, susţinem registrele naţionale de auto-excludere care să fie interoperabile între operatori, atât pentru platformele online, cât şi pentru sălile de jocuri fizice. Dacă un jucător se auto-exclude la noi, dar poate continua să joace la un alt operator licenţiat, eficacitatea măsurii este compromisă. Avem nevoie de o arhitectură care să funcţioneze ca un scut unitar, nu ca o serie de insule izolate.
Recunoaştem că auto-excluderea nu este panaceul - există jucători care se reînscriu sau care migrează spre operatori ilegali. Tocmai de aceea, aceasta trebuie completată cu ceilalţi piloni ai jocului responsabil: educaţie, intervenţie timpurie şi, desigur, reducerea accesului la oferta ilegală.
• Piaţa ilegală
Reporter: Piaţa ilegală rămâne o problemă serioasă în România. Care este poziţia FDJ UNITED pe subiect şi ce soluţii propuneţi?
Lucian Prisecaru: Piaţa ilegală este poate cea mai mare ameninţare la adresa unui ecosistem sănătos de jocuri de noroc - şi nu numai pentru operatorii licenţiaţi, ci pentru jucători în primul rând. Un site ilegal nu are nicio obligaţie faţă de jucătorul său: nu aplică markeri de risc, nu oferă auto-excludere reală, nu respectă limite şi nu verifică vârsta. Este un spaţiu complet neprotejat şi extrem de dăunător pentru jucători.
Am transmis clar autorităţilor că suntem deschişi să participăm activ la orice iniţiativă serioasă de combatere a pieţei negre. Nu ca observatori, ci ca parteneri cu date şi expertiză relevante. Aceasta este o convingere profundă: operatorii licenţiaţi nu ar trebui să fie consultaţi doar în mod formal - ei ar trebui să fie parte integrantă a dialogului, pentru că deţin informaţii pe care nimeni altcineva nu le are - date despre jucători, care pot sta la baza unor insight-uri esenţiale despre comportamentele lor şi despre cum pot fi aceştia educaţi pentru a deveni utilizatori moderaţi şi responsabili ai platformelor de jocuri.
• Datele operatorilor
Reporter: Vorbiţi despre date. Ce tip de informaţii deţin operatorii şi de ce sunt acestea relevante în lupta cu piaţa ilegală?
Lucian Prisecaru: Cunoaştem comportamentul jucătorilor noştri mai bine decât orice alt actor din ecuaţie. De exemplu, ştim că majoritatea clienţilor noştri sunt jucători recreaţionali. Ştim când un jucător devine brusc inactiv - şi dacă, de exemplu, acel moment coincide cu apariţia unui nou site ilegal în spaţiul online, se pot trasa corelaţii. Avem date care indică profilul unui jucător care migrează spre oferta ilegală: de obicei este cineva care a atins o limită la noi, sau căruia i s-a refuzat o acţiune, sau care caută cote mai mari fără restricţii.
Dacă aceste date - anonimizate, în conformitate cu GDPR - ar putea fi folosite în mod structurat în colaborare cu autorităţile, am putea construi un tablou mult mai precis al fenomenului. Am putea identifica rapid sursele de migrare, tipologiile de jucători aflaţi la risc şi perioadele de expunere maximă. În prezent, fiecare operator gestionează aceste informaţii în propriul sistem. Este o risipă de capacitate analitică într-un moment în care avem nevoie de inteligenţă colectivă.
Apelul nostru este simplu: e nevoie de mecanisme instituţionale prin care operatorii licenţiaţi să poată contribui cu date şi analize la efortul comun de combatere a pieţei negre. Dorim să lucrăm mână în mână cu autorităţile de reglementare şi să putem contribui ca parteneri reali, nu spectatori.
Reporter: Mulţumesc!




























































