SUPLIMENT GAMBLING Intensificarea reglementării - cea mai mare provocare pentru industria jocurilor de noroc - 29.04.2026

Industria jocurilor de noroc din România a intrat, în ultimii ani, într-o spirală de reglementare fără precedent, devenind probabil cel mai supravegheat sector economic, un domeniu în care statul intervine simultan fiscal, social, administrativ şi chiar moral, într-un ritm care depăşeşte orice altă industrie. Ultimul an confirmă această tendinţă instaurată din 2019 şi până acum, printr-un val compact de legi adoptate, proiecte parlamentare în lanţ şi iniţiative guvernamentale care redesenează aproape integral modul în care funcţionează piaţa. Dincolo de aceste modificări, lovitura cea mai puternică pentru industrie vine dinspre administraţia publică locală. Aceasta are efecte structurale majore: tot mai mulţi edili ai marilor oraşe şi ai unor municipii importante cer sau pregătesc măsuri prin care să împingă sălile de jocuri de noroc în afara localităţilor, tendinţă susţinută inclusiv de acte normative care permit autorităţilor locale să decidă dacă şi unde mai pot funcţiona operatorii, ceea ce echivalează, în practică, cu o restrângere geografică drastică a pieţei şi cu o repoziţionare forţată a întregii industrii.

Această presiune locală se suprapune peste o ofensivă legislativă amplă la nivel central, al cărei punct de plecare este Legea nr. 141/2025, un act cu impact sistemic care nu s-a limitat la ajustări fiscale, ci a introdus un nou nivel de control asupra operatorilor, inclusiv prin creşterea taxelor şi redefinirea unor obligaţii tehnice, creând baza pentru monitorizarea strictă a activităţilor din domeniu, iar efectele sale au fost consolidate rapid prin acte subsecvente, în special prin Ordinul ONJN nr. 361/2025, care obligă operatorii să implementeze sisteme de geolocalizare pentru aparatele tip slot-machine şi terminalele VLT, ceea ce transformă fiecare aparat într-un punct permanent de supraveghere, eliminând posibilitatea funcţionării în afara parametrilor autorizaţi şi oferind autorităţilor un instrument direct de control în timp real.

În paralel, Legea nr. 239/2025, deşi nu este dedicată exclusiv jocurilor de noroc, completează cadrul normativ şi oferă suport pentru măsurile ulterioare, iar Ordinul ministrului finanţelor nr. 418/2026 aduce ajustări importante în materia restituirii taxelor, reglementând situaţiile în care operatorii renunţă la licenţă sau îşi încetează activitatea, un detaliu care, în contextul instabilităţii legislative, devine esenţial, pentru că arată că ieşirea din piaţă a devenit o eventualitate luată în calcul de autorităţi.

• Multe proiecte legislative pe agenda Camerei Deputaţilor

Pe frontul parlamentar, ofensiva este şi mai vizibilă, mai ales în Camera Deputaţilor. Unul dintre cele mai importante proiecte este PLx 188/2025, care modifică OUG 77/2009 în materia autoexcluderii şi introduce obligaţii mult mai dure pentru operatori, mergând până la ideea că aceştia ar putea fi traşi la răspundere financiară pentru nerespectarea interdicţiilor impuse jucătorilor, proiectul fiind adoptat de Senat în iunie 2025 şi fiind în prezent la Camera Deputaţilor, unde dezbaterea în comisii rămâne intensă, inclusiv din perspectiva impactului economic asupra industriei.

Complementar, PLx 191/2025 propune limitarea sumelor ce pot fi cheltuite la jocuri de noroc, inclusiv prin implicarea sistemului bancar, iar în forma discutată public şi reflectată în presă proiectul introduce un plafon maxim de aproximativ 10% din veniturile lunare declarate ale jucătorului sau, alternativ, un prag fix în jurul a 1.000 de lei pe lună pentru persoanele fără venituri declarate, mecanismul urmând să fie aplicat prin intermediul băncilor şi al procesatorilor de plăţi care ar trebui să blocheze tranzacţiile ce depăşesc aceste limite, ceea ce ar transforma practic instituţiile financiare în veritabili gardieni ai accesului la jocuri de noroc şi ar introduce un control direct asupra fluxurilor financiare individuale. Proiectul se află în continuare în dezbatere la Camera Deputaţilor.

Tot în zona responsabilizării operatorilor se înscrie şi PLx 256/2025, care modifică art. 15 din OUG 77/2009 şi întăreşte obligaţiile privind protecţia jucătorilor şi respectarea mecanismelor de autoexcludere, consolidând tendinţa legislativă de a transfera responsabilitatea principală asupra operatorilor, în timp ce PLx 18/2026, adoptat de Senat în decembrie 2025, vizează interzicerea publicităţii stradale la jocuri de noroc într-un mod mult mai radical decât pare la prima vedere. Interdicţia respectivă nu se limitează la restricţii punctuale, ci elimină practic orice formă de promovare outdoor - panouri publicitare, mesh-uri pe clădiri, reclame pe mijloace de transport, afişaj stradal luminos sau neconvenţional. Acest lucru înseamnă că operatorii pierd accesul la principalul canal de vizibilitate în spaţiul public urban, acolo unde îşi construiau notorietatea şi atrăgeau clienţi noi, fiind obligaţi să se retragă aproape exclusiv în mediul online sau în comunicare directă în interiorul locaţiilor. Practic, prin proiectul de lege respectiv se reduce drastic expunerea industriei, căreia îi este limitată capacitatea de a concura pentru atenţia publicului larg. Iniţiativa legislativă se află în dezbatere la comisiile din Camera Deputaţilor, după ce a fost adoptat de Senat.

Într-un registru diferit, dar relevant pentru presiunea socială asupra domeniului, PLx 25/2026 propune autoexcluderea obligatorie pentru persoanele cu funcţii de demnitate publică. Proiectul a fost respins de Senat, dar menţinut pe agenda legislativă în Camera Deputaţilor.

Două dintre cele mai radicale iniţiative sunt PLx 87/2026 şi PLx 88/2026, adoptate de Senat în februarie 2026, primul vizând măsuri suplimentare pentru protecţia sănătăţii publice, iar al doilea propunând creşterea vârstei minime de acces la jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani, o schimbare care ar restrânge semnificativ baza de clienţi şi ar repoziţiona industria într-o zonă mult mai restrictivă. Ambele iniţiative legislative au fost trimise Camerei Deputaţilor.

• Proiect de ordonanţă de urgenţă, retras de Guvern de pe ordinea de zi

În paralel, Guvernul a încercat să intervină printr-un proiect de ordonanţă în martie 2026, care ar aduce o serie de clarificări şi noutăţi importante. Proiectul de act normativ viza introducerea unei delimitări explicite între „autoexcludere” - decizia voluntară a jucătorului de a se interzice singur - şi „restricţionarea accesului”, care poate fi impusă de operator sau de autorităţi în anumite situaţii, stabilirea obligaţiei operatorilor de a implementa sisteme active de verificare în timp real a persoanelor autoexcluse şi de a bloca accesul acestora atât în locaţii fizice, cât şi online, introducerea unor obligaţii de informare vizibile şi permanente privind riscurile dependenţei şi serviciile de consiliere disponibile, impunerea operatorilor să colaboreze cu entităţi specializate în tratamentul adicţiilor şi să ofere mecanisme de direcţionare a jucătorilor către astfel de servicii, precum şi sancţiuni mai dure pentru nerespectarea acestor obligaţii, inclusiv suspendarea sau retragerea licenţei. Proiectul de ordonanţă conţine şi prevederi privind o evidenţă centralizată mai riguroasă a persoanelor autoexcluse la nivelul ONJN. Cu toate acestea, deşi proiectul a fost analizat în circuitul de avizare interministerială, nu a fost adoptat, fiind retras de pe agenda Guvernului, ceea ce indică dificultatea politică şi economică a implementării unor măsuri atât de restrictive.

Privite împreună, toate aceste măsuri, adoptate sau aflate încă în circuitul legislativ, conturează o transformare profundă a industriei jocurilor de noroc, în care accentul se mută de la reglementarea economică la controlul social şi comportamental, iar faptul că presiunea vine simultan din partea Guvernului, a Parlamentului şi a autorităţilor locale sugerează că această industrie se află în centrul unei reconfigurări majore, în care nu doar regulile de funcţionare se schimbă, ci însăşi legitimitatea prezenţei sale în spaţiul public este pusă sub semnul întrebării.