SUPLIMENT GAMBLING Piaţa neagră din sectorul de gambling ajunge la 72%, la nivel european

Reporter: Cum a evoluat piaţa jocurilor de noroc în ultimul an?

Vlad Soare: Pentru a vă ajuta să vă formaţi o imagine cât mai detaliată asupra pieţei jocurilor de noroc, mă voi raporta la o perioadă mai lungă. Astfel, veţi putea observa că, în ultimii ani, a fost înregistrat un trend descendent vizibil, care se menţine şi în momentul de faţă, atât în privinţa numărului de mijloace de joc autorizate la nivel naţional, cât şi în privinţa numărului organizatorilor de jocuri de noroc tradiţionale şi la distanţă.

Mai precis, în anul 2023, ONJN a acordat autorizaţii de exploatare a jocurilor de noroc tip slot-machine (clasa A, clasa B şi temporare) pentru 86.051 de posturi de joc. În următorul an, numărul posturilor de joc autorizate a scăzut la 60.942, ajungând, mai apoi, la 45.321 în 2025.

Aceeaşi direcţie este vizibilă şi în momentul în care vorbim despre organizatorii de jocuri de noroc tradiţionale şi la distanţă. În 2023, existau 301 organizatori de jocuri de noroc tradiţionale şi 37 de organizatori de jocuri de noroc la distanţă. Ulterior, numărul organizatorilor de jocuri de noroc tradiţionale a scăzut la 276 în 2024 şi la 90 în 2025. În zona online, s-a ajuns la 33 de organizatori în 2024 şi la 29 în 2025. Având în vedere ultima intervenţie legislativă, comprimarea pieţei jocurilor de noroc va continua.

Reporter: Cea mai nouă reglementare adoptată pe piaţa de gambling, care priveşte autorizarea sălilor de jocuri de noroc de către primării, pare să bulverseze piaţa offline, dar să încurajeze sectorul online. Cum vedeţi evoluţia domeniului de gambling, în noul context? Credeţi că cei care jucau offline se vor muta în online?

Vlad Soare: În primul rând, doresc să subliniez faptul că ONJN s-a conformat deciziilor coaliţiei de guvernare privind transferarea unor atribuţii de autorizare de la nivel central la nivel local. În acest context al adoptării OUG nr. 7/2026, în forma actuală, am atras atenţia cu privire la riscul apariţiei unui blocaj pe piaţa jocurilor de noroc.

Din punct de vedere instituţional, acordăm tot sprijinul de care au nevoie autorităţile locale, astfel încât să poată adopta în cel mai scurt timp hotărâri ale consiliilor locale, pentru a depăşi cât mai curând acest blocaj existent pe piaţă. Recent, chiar am avut ocazia să discut cu primarii de municipii, prin intermediul Asociaţiei Municipiilor din România, şi să le explic necesitatea adoptării respectivelor hotărâri la nivel local, mai ales în condiţiile în care este afectat semnificativ şi interesul statului de a asigura stabilitatea cadrului fiscal şi de a evita riscul distorsionării pieţei şi al migrării operatorilor către zone mai puţin controlabile.

În paralel, au fost iniţiate şi demersuri pentru o intervenţie prin legislaţia primară pentru asigurarea continuităţii activităţii operatorilor licenţiaţi, până în momentul în care vor fi votate hotărârile consiliilor locale. Scopul principal a fost de a limita pe cât de mult posibil efectele negative pe care le are acest blocaj operaţional asupra unor activităţi economice desfăşurate în conformitate cu legislaţia în vigoare, fără a afecta dreptul comunităţilor locale de a decide asupra oportunităţii desfăşurării activităţii de jocuri de noroc în localitatea lor.

Într-adevăr, riscul ca jucătorii să migreze către mediul online nu este unul de neglijat, cu atât mai mult este imperios să fie adoptată propunerea legislativă pe care am făcut-o privind îmbunătăţirea mecanismului de autoexcludere.

Reporter: Ce ar mai trebui schimbat în legislaţia actuala de profil?

Vlad Soare: În general, în politică se vorbeşte mult despre viitor. Sigur că există încă multe lucruri care pot şi trebuie îmbunătăţite în legislaţie. Totuşi, cred că este important să le arătăm oamenilor şi ceea ce am reuşit deja să facem în acest an, de când ocup funcţia de preşedinte al ONJN.

În primul rând, am realizat registrul public al mijloacelor de joc. Aceasta era o restanţă veche de doi ani şi nu exista nicio justificare rezonabilă pentru care un proiect atât de important nu fusese implementat, în condiţiile în care el este esenţial pentru combaterea pieţei negre din retail. Registrul public al mijloacelor de joc este o platformă unică la nivel european, care oferă date publice despre locul în care se află fiecare mijloc de joc, cine îl deţine, perioada de autorizare, licenţa, existând inclusiv filtre după localitate, operator, brand şi judeţ.

În al doilea rând, prin Legea nr. 141/2025 au fost introduse obligaţii noi pentru operatorii de clasa a II-a, astfel încât aceştia să fie direct interesaţi în combaterea fenomenului de piaţă neagră.

Tot prin Legea nr. 141/2025 a fost introdusă obligaţia instalării unor dispozitive de geolocalizare a mijloacelor de joc, astfel încât autoritatea să poată verifica dacă acestea sunt exploatate în locaţia declarată, precum şi obligaţia aplicării unor coduri QR pe mijloacele de joc. Prin scanarea acestora, utilizatorul este direcţionat către datele aparatului respectiv din registrul public. Dacă aparatul nu este conform, raportarea se poate face direct din platformă.

Aşadar, nu vorbim despre măsuri aflate doar „în viitor”. Ele au fost introduse la propunerea ONJN, în mandatul meu, iar aceste măsuri nu au rămas doar pe hârtie. Registrul există, geolocalizarea există, codurile QR pot fi scanate, iar în cazul operatorilor de clasa a II-a care nu s-au conformat noilor obligaţii au fost depuse plângeri penale.

Mai mult, am modificat şi legislaţia privind finanţarea programelor de joc responsabil. Când am preluat mandatul, nu exista niciun proiect, deşi erau colectate sume importante. Motivele acestei pasivităţi erau greu de înţeles şi arătau o lipsă totală de interes faţă de sprijinirea persoanelor vulnerabile. În doar 10 luni, am reuşit să schimbăm această atitudine şi am lansat Programul anual de finanţare „Conştient şi Liber”, pentru acordarea unor finanţări nerambursabile în cuantum de 5.000.000 de euro, destinate autorităţilor publice şi ONG-urilor care doresc să deruleze, în anul 2026, programe de prevenţie şi tratare a adicţiei de jocuri de noroc. Pentru ca aceste finanţări să devină posibile, a fost necesară modificarea legii, reforma serviciului de joc responsabil existent la nivelul ONJN, construirea mecanismului de finanţare şi adoptarea a două ordine ale preşedintelui ONJN, prin care au fost stabilite metodologia şi ghidul solicitantului. Au fost realizate consultări publice, a fost dezvoltată o platformă pentru depunerea proiectelor, a fost aprobată Legea bugetului de stat, iar ulterior programul şi anunţul au fost publicate.

După cum se vede, nici aici nu discutăm despre viitor. Lucrurile se întâmplă deja: proiectele sunt în perioada de depunere, iar ele vor rula în intervalul august-decembrie 2026. Astfel, este asigurată prima finanţare din istoria ONJN pentru acest tip de programe şi, în acelaşi timp, a fost creat cadrul normativ necesar şi pentru anii următori.

Totodată, instituţia pe care o conduc avea grave carenţe atât în structura de monitorizare, cât şi în cea de control, aspecte semnalate inclusiv în rapoartele Curţii de Conturi pentru anii 2023 şi 2024, adică anterior preluării mandatului de către mine. Motivele sunt diverse, însă principalul este faptul că instituţia nu beneficia de sisteme digitale. Eu consider că instituţia a fost menţinută intenţionat în această stare, tocmai pentru a nu exista un control real asupra operatorilor de jocuri de noroc.

Până la venirea mea, ONJN nu avea acces la serverele în oglindă ale operatorilor online. Nu fusese făcut niciun control real asupra tranzacţiilor efectuate pe platforme, iar instituţia accepta ca fiind suficient un audit realizat tot de operatori. Tocmai din acest motiv, am demarat o serie de anchete care sunt în curs şi, în paralel, am început procesul de digitalizare.

În acest sens, am modificat legea pentru a putea realiza digitalizarea folosind o parte din sumele colectate în trecut pentru joc responsabil şi rămase neutilizate.

Am demarat procedurile de achiziţie publică, iar în prezent avem în derulare procesul pentru patru sisteme esenţiale:

- sistemul de trasabilitate a mijloacelor de joc;

- platforma de autoexcludere, un nou website şi o platformă de petiţionare cu chatbot integrat;

- sistemul de monitorizare a activităţii operatorilor de jocuri de noroc, inclusiv intrări/ieşiri, atât online, cât şi land-based, precum şi un sistem de detecţie şi raportare automată a pieţei negre;

- sistemul de automatizare şi digitalizare a proceselor şi documentelor interne, inclusiv licenţiere şi autorizare, precum şi un spaţiu privat virtual pentru operatorii de jocuri de noroc.

• Piaţa neagră - efecte şi soluţii

Un alt subiect important îl reprezintă combaterea pieţei negre. ONJN a iniţiat demersuri concrete pentru eficientizarea activităţii instituţionale şi pentru combaterea pieţei negre. Am propus modificarea cadrului normativ, iar acest lucru s-a materializat prin Legea nr. 141/2025, prin care au fost aduse o serie de modificări semnificative, inclusiv competenţe noi pentru ONJN. Astfel, putem emite ordine de eliminare a conţinutului ilegal, iar operatorii de clasa a II-a sunt obligaţi de lege să ne transmită raportări lunare privind tentativele de acces ale jucătorilor din România către platformele nelicenţiate.

Mai mult, am promis că voi elimina problemele de integritate instituţională. Astăzi există mai multe anchete pe care le-am demarat privind manipularea GGR, diferenţe de taxe neachitate, recuperarea sumelor constatate de Curtea de Conturi şi deficienţe grave în activitatea de control. Suplimentar, prin propunerea legislativă pe care am formulat-o, transferăm competenţe de control către Poliţia Română. Nu mi se pare normal ca ONJN să facă un control la nivel teritorial cu resurse umane limitate. În plus, am demarat şi reorganizarea instituţiei.

Nu în ultimul rând, am făcut posibil mecanismul de autoexcludere. La preluarea mandatului, acesta exista doar în teorie, în condiţiile în care erau peste 30.000 de cereri de autoexcludere neprocesate. Într-un termen scurt, am emis un ordin prin care am detaliat procedura şi am pus la punct un sistem funcţional.

Cu toate acestea, cadrul normativ actual prezintă încă numeroase deficienţe care necesită o intervenţie de urgenţă. De exemplu, în momentul de faţă există două proceduri de autoexcludere: una aplicabilă în cazul jocurilor de noroc fizice, care implică o bază de date a persoanelor autoexcluse gestionată de ONJN, şi alta valabilă în cazul jocurilor de noroc online, unde autoexcluderea cade în responsabilitatea fiecărui operator în parte. Acest lucru nu poate fi remediat prin acte de ordin terţiar, cum ar fi un Ordin al preşedintelui ONJN, întrucât reglementarea este prevăzută la nivel primar.

Am iniţiat deja demersuri pentru a corecta aceste carenţe legislative şi, implicit, pentru ca persoanele vulnerabile să beneficieze de o protecţie sporită.

În luna ianuarie a acestui an, am transmis către Ministerul Finanţelor o propunere de Ordonanţă de Urgenţă, care prevede inclusiv instituirea unei proceduri unice de autoexcludere, realizată prin intermediul ONJN şi opozabilă tuturor organizatorilor de jocuri de noroc, atât online, cât şi land-based.

Printre modificările propuse se numără şi introducerea unor perioade clar definite pentru autoexcludere, precum şi a unei perioade de cooling-off, în care autoexcluderea nu va putea fi retrasă.

De asemenea, va fi reglementat şi dreptul persoanelor autoexcluse de a-şi recupera sumele depuse, în situaţia în care li se permite să joace contrar legii. În plus, sancţiunile pentru organizatorii care încalcă legea vor fi mult mai drastice. De exemplu, pentru nerespectarea autoexcluderii, amenda poate ajunge până la 100.000 de lei, iar, în paralel, organizatorul riscă inclusiv pierderea licenţei. Proiectul respectiv a fost deja supus transparenţei decizionale, a obţinut avizele necesare şi urmează să intre pe ordinea de zi a uneia dintre următoarele şedinţe de Guvern.

Reporter: Care sunt principalele probleme ale domeniului şi ce soluţii consideraţi că există pentru remedierea acestora?

Vlad Soare: Consider că există cinci mari vulnerabilităţi în acest domeniu, iar acestea generează şi nevoia constantă de intervenţie legislativă, afectând astfel predictibilitatea cadrului de reglementare.

• a. Piaţa neagră

Acest fenomen nu este specific doar României, ci reprezintă o problemă sistemică la nivel european. Piaţa neagră este extrem de accesibilă, dificil de combătut şi complet lipsită de orice formă reală de control. În acelaşi timp, este şi extrem de ofertantă, tocmai pentru că pune la dispoziţia consumatorilor oferte aparent mai avantajoase decât cele de pe piaţa reglementată. Explicaţia este simplă: pe piaţa neagră marjele de profit sunt mult mai mari, pentru că această activitate nu este fiscalizată.

Mai mult decât atât, piaţa neagră reprezintă şi o zonă de refugiu pentru persoanele autoexcluse, care pot migra către operatorii nelicenţiaţi tocmai pentru că acolo nu există mecanisme de autoexcludere şi nici garanţii reale de protecţie a jucătorului. Din această perspectivă, piaţa neagră nu este doar o problemă economică sau de reglementare, ci şi una majoră de protecţie socială. Totodată, piaţa neagră poate deveni un instrument pentru spălarea banilor, finanţarea criminalităţii organizate şi chiar a terorismului, întrucât în această zonă nu există mecanisme reale de verificare a tranzacţiilor, nu se fac raportări AML şi nu există trasabilitate financiară. Tocmai de aceea, eforturile noastre s-au concentrat atât pe adaptarea cadrului normativ, cât şi pe implementarea unor sisteme concrete care să permită identificarea, monitorizarea şi combaterea acestui fenomen într-un mod mult mai eficient.

• b. Protejarea persoanelor vulnerabile

Protecţia persoanelor vulnerabile trebuie să rămână o prioritate. Dacă această industrie îşi doreşte să fie una a divertismentului, atunci trebuie să se poziţioneze şi să funcţioneze ca atare. În acest context, instrumentul autoexcluderii este esenţial, motiv pentru care l-am tratat cu maximă prioritate. Sper ca propunerea de modificare a legislaţiei prin Ordonanţă de Urgenţă, pe care am formulat-o, să fie adoptată cât mai curând. În acelaşi timp, mă bucur că am reuşit să construim mecanismul de finanţare a proiectelor de prevenţie şi tratare a adicţiei de jocuri de noroc şi că, prin intermediul acestuia, vom putea sprijini inclusiv înfiinţarea unor centre de tratament.

• c. Activitatea de control

Fără o autoritate puternică, derapajele vor continua să existe. Din acest motiv, susţin ferm nevoia de a întări capacitatea ONJN. În acest sens, am susţinut transferul unor competenţe de control către Poliţia Română şi am demarat procesele de digitalizare, astfel încât instituţia să poată exercita un control real şi eficient. Aceste măsuri sunt necesare inclusiv în contextul concluziilor formulate în rapoartele Curţii de Conturi privind anii 2023 şi 2024.

• d. Vizibilitatea excesivă a industriei

Nu am fost niciodată un susţinător al interdicţiilor totale, însă cred că reglementarea trebuie să fie una inteligentă şi echilibrată. Din această perspectivă, consider că trebuie să fim mult mai atenţi atât la conţinutul reclamelor, cât şi la intervalele în care acestea sunt difuzate. În egală măsură, cred că spaţiile în care se desfăşoară această activitate nu ar trebui să fie atât de puternic iluminate şi atât de agresiv promovate vizual.

• e. Legislaţia învechită

S-a intervenit atât de mult asupra actelor normative în vigoare ce reglementează domeniul jocurilor de noroc încât consider că a venit momentul ca legea să fie rescrisă. În prezent, există foarte multe propuneri de modificare legislativă, iar acest lucru riscă să facă actualul cadru normativ şi mai puţin predictibil. Din acest motiv, voi susţine adoptarea unei noi legi, care să ţină cont de aspectele semnalate de societatea civilă, de voinţa politică şi de modul în care aceste schimbări pot fi implementate din punct de vedere operaţional, astfel încât tranziţia să fie una justă, echilibrată şi sustenabilă.

Reporter: Cum ar trebui să arate fiscalitatea din domeniu?

Vlad Soare: Din punctul meu de vedere, cadrul fiscal în domeniu trebuie să fie predictibil şi să se bucure de stabilitate.

Reporter: Ce acţiuni întreprind organizatorii de profil pentru a veni în întâmpinarea unui joc responsabil şi a educaţiei în domeniu?

Vlad Soare: ONJN nu este în măsură să analizeze sau să evalueze programele derulate de organizatorii din domeniu. În schimb, pot să vă spun foarte clar ce am făcut noi, la nivel instituţional, în mandatul meu.

Pentru prima dată în istoria ONJN, a fost lansat Programul Naţional de Interes Public „Conştient şi Liber”. Prin intermediul acestui program, vor fi acordate finanţări nerambursabile în valoare de 5.000.000 de euro, din venituri proprii, pentru proiecte care contribuie la prevenirea şi tratarea adicţiei de jocuri de noroc. Am lansat primul apel de proiecte, în condiţiile în care Legea bugetului de stat pentru anul 2026 a fost deja promulgată de Preşedintele României şi publicată în Monitorul Oficial.

Programul este structurat pe trei linii de finanţare.

Prima linie este dedicată proiectelor de infrastructură, pentru înfiinţarea, extinderea sau dotarea centrelor de tratament pentru dependenţa de jocuri de noroc.

A doua linie vizează implementarea unor proiecte în domenii esenţiale, precum prevenirea şi educaţia, protecţia minorilor, tratamentul şi consilierea, cercetarea, digitalizarea şi promovarea jocului responsabil.

Cea de-a treia linie este destinată studiilor, cercetărilor, analizelor şi evaluărilor de impact privind jocurile de noroc, dependenţa de jocuri de noroc şi efectele sociale asociate. Pe baza acestor date, vom putea construi viitoare politici publice mai bine fundamentate şi mai eficiente.

Aşadar, dincolo de discuţiile generale despre responsabilitate, important este că, pentru prima dată, există un mecanism concret, finanţat şi operaţional, prin care statul susţine prevenţia, tratamentul, educaţia şi cercetarea în acest domeniu.

Reporter: Care este evoluţia pieţei negre a domeniului şi cum vedeţi eradicarea ei?

Vlad Soare: În momentul de faţă, ne confruntăm cu un fenomen toxic, care continuă să ia amploare nu doar în România, ci la nivelul întregii Uniuni Europene. Vorbim despre o piaţă estimată, la nivel european, la aproximativ 72% din totalul pieţei, iar pierderile anuale generate depăşesc 80-90 de miliarde de euro. Sunt bani nefiscalizaţi, care scapă oricărui control şi care nu pot fi urmăriţi corespunzător din perspectiva fluxurilor financiare.

În acest context, îmbunătăţirea cadrului normativ şi consolidarea cooperării instituţionale cu toţi actorii relevanţi la nivel european reprezintă elemente-cheie în lupta împotriva pieţei negre. Avem nevoie de mecanisme care să faciliteze identificarea unor soluţii eficiente şi aplicarea unor sancţiuni ferme. Având în vedere amploarea fenomenului, este evident că nu există soluţii punctuale care să elimine complet piaţa neagră. Este nevoie de un răspuns coordonat la nivel european, care să implice toate autorităţile competente din domeniu. Evident, cooperarea interinstituţională este esenţială şi trebuie consolidată inclusiv sub umbrela Autorităţii Europene pentru Combaterea Spălării Banilor - AMLA.

În ceea ce priveşte România, modificarea cadrului normativ prin Legea nr. 141/2025 a reprezentat un pas important pentru ONJN, întrucât a dus la extinderea competenţelor instituţiei inclusiv în această zonă. Aşa cum am explicat şi anterior, ONJN poate emite ordine de eliminare a conţinutului ilegal, fiind printre puţinele instituţii din România care au această competenţă. Totodată, până în prezent, am identificat şi implementat o serie de instrumente concrete pentru combaterea activităţii nelicenţiate, atât în online, cât şi în zona land-based. În mediul online, aplicăm ordine de eliminare a conţinutului ilegal, actualizăm constant lista neagră, iar în urma acţiunilor de control am iniţiat proceduri pentru noi protocoale tehnice cu furnizorii de servicii de internet. Şi acestea sunt doar câteva exemple.

În segmentul land-based, Registrul Public al Mijloacelor de Joc, sistemul de geolocalizare a mijloacelor de joc şi procedura de afişare a codurilor QR pe toate mijloacele de joc de tip slot-machine şi VLT reprezintă instrumente concrete prin care combatem piaţa neagră. Scopul principal al acestor măsuri este de a reduce semnificativ apariţia activităţilor neautorizate şi de a creşte transparenţa.

Nu în ultimul rând, prin sistemele informatice pe care le vom avea în urma procesului de digitalizare, vom putea eficientiza semnificativ lupta împotriva pieţei nereglementate. Cu alte cuvinte, nu vorbim doar despre intenţii sau despre planuri de viitor, ci despre un proces deja început, care combină modificări legislative, instrumente tehnice, cooperare instituţională şi mecanisme moderne de control.

Reporter: Ce acţiuni întreprinde ONJN în vederea licenţierii celor care organizează ilicit jocuri de noroc?

Vlad Soare: ONJN nu întreprinde măsuri sau acţiuni pentru licenţierea operatorilor care organizează jocuri de noroc ilegale. În aceste situaţii, instituţia emite ordine de eliminare a conţinutului ilegal, depune plângeri penale, în cazul în care vorbim despre săvârşirea unei infracţiuni şi introduce site-uri pe black list. Pe site-ul ONJN este publicată Lista neagră cu site-urile care desfăşoară jocuri de noroc neautorizate (https://onjn.gov.ro/lista-neagra/), fiind actualizată constant. În urma acţiunilor de monitorizare, aici sunt incluse domenii de internet care furnizează jocuri de noroc nelicenţiate pe piaţa din România.

Un alt aspect important pe care vreau să îl aduc în discuţie se referă la accelerarea procesului de digitalizare instituţională. ONJN deja a demarat procedurile de achiziţie publică pentru patru sisteme informatice. Printre acestea se află o soluţie tip RPA (Robotic Process Automation), care va scana şi va raporta automat reclamele online pentru platforme interzise, iar, în paralel, va facilita verificarea tranzacţiilor efectuate pe platformele licenţiate. Un rol major îl va avea şi crawler-ul automat pe care îl vom implementa, cu scopul de a detecta domeniile noi care apar, corelându-le cu amprente existente. Astfel, domeniile vizate vor fi introduse automat în lista neagră, fiind analizate prin tehnici standard (regex) şi prin tehnici stocastice (Machine Learning).

Reporter: Câte acţiuni de control a derulat ONJN în 2024 şi ce rezultate au avut acestea? Câte sancţiuni aţi aplicat şi în ce valoare?

Vlad Soare: Din luna aprilie 2025, de când am preluat mandatul de preşedinte al ONJN, şi până la finele lunii trecute, ONJN a efectuat peste 9.700 de acţiuni de control, atât la operatorii de jocuri de noroc tradiţionale şi la distanţă, cât şi la alte tipuri de agenţi economici şi la persoane fizice. În urma acestora, instituţia a aplicat amenzi în valoare de aproape 10 milioane de lei, a înaintat 50 de plângeri penale şi a dispus indisponibilizarea a 246 de mijloace de jocuri de noroc.

Reporter: Mulţumesc!