Surse: Cancelarul austriac spune "nein" faţă de NATO, dar este interesat de scutul nuclear francez

Noul cancelar al Austriei, Christian Stocker, a declarat că va menţine statutul ţării sale ca unul dintre puţinele state neutre rămase în Europa, în ciuda apelurilor la o solidaritate mai puternică împotriva Rusiei şi a criticilor conform cărora Viena profită de investiţiile în securitate ale partenerilor săi din UE, potrivit euractiv.com.

"Aderarea la NATO nu este pe masa de lucru pentru Austria", a declarat Christian Stocker, liderul partidului de centru-dreapta al Partidului Popular Austriac, într-un interviu recent pentru Euractiv.

Stocker, care a petrecut 30 de ani în politica locală şi a devenit deputat naţional abia în 2019, are puţină experienţă în afaceri externe sau militare. Acest lucru sugerează că este probabil să menţină abordarea consacrată a ţării sale în materie de securitate: să cheltuiască cât mai puţin posibil pentru apărare, încercând în acelaşi timp să integreze ţara în arhitectura militară a Occidentului.

Adevărata întrebare este dacă aliaţii europeni ai Austriei vor continua să permită ţării să scape nepedepsită.

Un rău necesar

Austria a fost de acord să consacre neutralitatea în constituţia sa în 1955 pentru a pune capăt ocupaţiei postbelice. La acea vreme, această mişcare era considerată un rău necesar pentru a scăpa ţara de trupele sovietice.

De atunci însă, neutralitatea a căpătat o calitate aproape mitică în mintea multor austrieci, care cred că a fost esenţială pentru supravieţuirea ţării în timpul Războiului Rece. Deşi această concluzie se apropie de aistorică, nu există nicio îndoială că încercarea de a renunţa la neutralitate - pe care ţara a dezbătut-o serios ultima dată în anii 1990 - ar fi tensionată din punct de vedere politic.

Chiar şi aşa, mulţi din cercurile militare de rang înalt ale Austriei se tem că neutralitatea a expus ţara într-un moment deosebit de periculos al istoriei, mai ales având în vedere cât de puţin cheltuieşte Viena pentru apărare.

În timp ce preocupări similare au determinat Suedia şi Finlanda să renunţe la neutralitatea lor şi să adere la NATO în urma invaziei totale a Ucrainei de către Rusia, Austria nu a clintit din loc.

Cu cheltuieli militare de aproximativ 1% din PIB anul trecut, Austria se situează aproape de coada clasamentului european în ceea ce priveşte investiţiile în apărare, alături de alte ţări rămase în urmă, inclusiv Irlanda şi Malta, care sunt, de asemenea, neutre.

Spre deosebire de aceste ţări, însă, Austria este semnificativ mai vulnerabilă la deteriorarea situaţiei de securitate din Europa.

În primul rând, graniţa sa estică se află la mai puţin de 600 de kilometri de Ucraina. În al doilea rând, cei doi vecini estici ai săi, Slovacia şi Ungaria, au lideri prietenoşi cu Rusia . Poate cel mai îngrijorător lucru, însă, este ceea ce agenţiile de informaţii occidentale consideră a fi infiltrarea Moscovei în centre cheie de putere din sistemul politic şi economia Austriei.

"Clauza de excepţie"

În interviu, Stocker a insistat că guvernul său a luat în serios ameninţările la adresa securităţii, menţionând că Austria s-a angajat să majoreze cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB - deşi numai până în 2032. Între timp, o mare parte din restul Europei vizează cheltuieli pentru apărare egale cu 3,5% din PIB şi chiar mai mult în următorii ani.

"Într-o perioadă în care încercăm să economisim şi să reducem o mare parte din cheltuieli... dublarea bugetului apărării este deja un obiectiv ambiţios", a declarat Stocker.

Lucrurile sunt complicate de faptul că bugetul Austriei este deja supus unei presiuni severe.

Fondul Monetar Internaţional a prognozat luna trecută că Austria va fi singura ţară industrializată în recesiune în acest an. Datoria Austriei este printre cele mai mari din UE, iar deficitul bugetar de anul trecut a depăşit cu mult limitele blocului comunitar, fiind de 4,7%.

Noul guvern de coaliţie al lui Stocker - o alianţă cu social-democraţii şi liberalii Neos - a promis reduceri de 6 miliarde de euro în acest an pentru a evita procedura de deficit excesiv a UE, lăsând puţin spaţiu fiscal pentru investiţii.

"Avem acum doi ani foarte dificili în faţă", a spus Stocker, adăugând că speră că Austria va putea reveni la creştere prin reducerea birocraţiei şi îmbunătăţirea condiţiilor de investiţii.

Între timp, el doreşte să declanşeze "clauza de excepţie" a UE, o scutire de la regulile fiscale europene pentru cheltuielile de apărare, care este în prezent în curs de negociere.

"Dacă îl putem folosi, îl vom folosi", a spus Stocker.

Cancelarul accidental

Chiar dacă UE permite Austriei să facă acest lucru, costurile de împrumut ale ţării vor creşte probabil pe măsură ce aceasta se îndatorează mai mult.

Având în vedere presiunile enorme cu care se confruntă, Stocker şi guvernul său s-ar putea să nu mai fie pe aici suficient de mult timp pentru a afla.

Ascensiunea sa la cancelarie la mijlocul anilor şaizeci a fost un fel de accident istoric. Predecesorul lui Stocker, Karl Nehammer, a demisionat pe neaşteptate în ianuarie, după ce nu a reuşit să construiască o coaliţie de centru în urma alegerilor naţionale din septembrie, în care Partidul Libertăţii, de extremă dreapta, a ocupat primul loc.

Stocker, anterior secretar general al partidului său, a preluat apoi conducerea şi a încercat să creeze o alianţă cu Partidul Libertăţii, un efort care a eşuat, de asemenea. Ulterior, a reaprins discuţiile iniţiale privind o coaliţie centristă - aceeaşi constelaţie pe care o imaginase Nehammer - şi a reuşit în martie.

Chiar şi aşa, extrema dreaptă, alimentată de frustrarea cauzată de slăbirea economiei, s-a consolidat în ultimele luni şi conduce cu aproximativ 10 puncte procentuale în majoritatea sondajelor.

Nu NATO , da armelor nucleare

Forţa persistentă a extremei drepte austriece, care este practic pro-rusă, ar putea explica reticenţa lui Stocker de a lua măsuri mai îndrăzneţe în domeniul apărării europene. În ciuda provocărilor cu care se confruntă Europa în construirea unui factor de descurajare credibil într-un moment în care mulţi se tem că SUA se retrage de pe continent, Stocker a precizat clar că se opune emiterii de datorie comună a UE pentru finanţarea apărării.

Stocker a insistat că Austria este un partener occidental de încredere în limitele clauzei de asistenţă reciprocă a UE , de care beneficiază şi ea. Conform interpretării sale, clauza înseamnă, de asemenea, că umbrela nucleară a Franţei "ar proteja şi Austria" în cazul unui atac.

Totuşi, dacă acesta ar fi un scenariu realist, NATO ar fi de mult învechit. Deşi Franţa a semnalat recent disponibilitatea de a-şi extinde propria protecţie nucleară într-o umbrelă europeană - nu în ultimul rând ca o modalitate de a împărţi costul ridicat al întreţinerii - un astfel de scenariu ar dura ani, dacă nu chiar decenii, pentru a fi realizat.

"Orice lucru care sporeşte securitatea în Europa este pozitiv", a spus Stocker.

În acest sens, Stocker a spus că se concentrează pe încercarea de a aduce discuţiile de pace cu Ucraina la Viena.

"Viena rămâne un loc bun pentru negocierea problemelor internaţionale în viitor - aceasta ar fi o posibilitate şi pentru războiul din Ucraina", a spus el.

Până în prezent, Ucraina, care are îndoieli cu privire la pretenţia Austriei de neutralitate faţă de Rusia, nu a acceptat încă oferta.