Concurenţa, factor esenţial pentru creşterea competitivităţii economice

Guvernul nu mai poate miza pe creştere alimentată de deficit, consum şi intervenţii masive din bugetul de stat, deoarece viitorul creşterii economice este reprezentat de concurenţă, pieţe deschise şi corect reglementate, digitalizare, tranziţia verde, capital privat mobilizat inteligent şi eliminarea barierelor birocratice care frânează investiţiile, au afirmat, vineri, participanţii la conferinţa "Evoluţia concurenţei din sectoare cheie sub impactul tranziţiei energetice şi digitalizării”, prilej cu care a fost lansat Raportul privind concurenţa în sectoare cheie - 2025, realizat de Consiliul Concurenţei.

În deschiderea conferinţei, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, a arătat că, deşi intensitatea concurenţială creşte în mai multe domenii decât în cele în care stagnează, apar tot mai multe semne de concentrare în unele pieţe şi de aceea în comerţul alimentar şi în zona de logistică pentru e-commerce, instituţia a fost nevoită să impună condiţii riguroase pentru a preveni practici care ar fi afectat consumatorii şi furnizorii. Unele tranzacţii au fost chiar abandonate atunci când nu s-a putut identifica o formulă compatibilă cu regulile de concurenţă.

Şeful Consiliului Concurenţei a precizat că ţara noastră are în ansamblu o economie sub-concentrată în anumite ramuri, în special în sectorul de producţie, unde sunt necesare companii mai mari şi mai eficiente, capabile să concureze internaţional şi să negocieze de pe poziţii de forţă. Bogdan Chiriţoiu a menţionat însă că începe să se contureze o consolidare a capitalului românesc, care preia companii străine, iar această evoluţie este binevenită atât timp cât menţine echilibrul concurenţial.

În privinţa modelului macroeconomic, preşedintele Consiliului Concurenţei a transmis fără echivoc că paradigma bazată pe stimularea consumului este epuizată. România a crescut accelerat după aderarea la UE, dublându-şi raportarea la media PIB-ului european pe cap de locuitor, dar în ultimii ani tot mai mult din creştere a fost alimentat artificial prin cheltuieli bugetare uriaşe. Statul a injectat în economie aproximativ 9% din PIB în anul 2024 pentru a obţine o creştere de doar 1%, cel mai mare deficit din UE, în timp ce inflaţia şi deficitul comercial s-au deteriorat. Banii au mers către plăţi curente şi importuri, nu către investiţii.

Domnul Chiriţoiu a afirmat că decidenţii politici trebuie să mute accentul pe partea de ofertă: funcţionarea mai bună a pieţelor, eliminarea barierelor şi eficienţă structurală, şi că intervenţiile masive de tip plafonări trebuie retrase gradual, aşa cum s-a întâmplat deja cu RCA, unde eliminarea plafonării nu a generat şocuri de preţuri.

Bogdan Chiriţoiu a declarat: "Recomandarea noastră către Guvern este să ne concentrăm pe instrumente financiare, în special garanţii din partea statului, deci garantare de stat a creditelor sau alte mecanisme similare de intervenţie, care nu înseamnă cash direct. Înseamnă, desigur, un risc asupra statului, se poate transforma în cash, dar până acum la noi mecanismele de garanţie au mers bine. În criza COVID-ului, mi s-a părut că mecanismul IMM Invest prin Fondul de Garantare şi Fondul de Contragarantare a fost cea mai importantă intervenţie pe care am avut-o la momentul respectiv şi până acum pare să fi mers bine. Costurile au fost mici din garanţiile alea emise şi până acum n-au fost ridicat probleme. (...) Deci, cred că ăsta-i viitorul pe termen scurt: ajutoare de stat cu mai puţini bani”.

Şeful Consiliului Concurenţei a mai spus că şi plafonarea adaosului comercial pentru 13 alimente de bază, introdusă în iulie 2023, ar trebui să nu mai fie prelungită după 31 martie 2026, iar piaţa să revină la o funcţionare normală.

• Sprijin pentru marii consumatori energetici

În ceea ce priveşte piaţa energiei, Bogdan Chiriţoiu a arătat că, deşi preţurile plătite de consumatori par mai mari decât în urmă cu câţiva ani, diferenţa provine din faptul că statul nu mai acoperă o parte din factură pentru toţi, ci doar prin vouchere pentru categoriile vulnerabile. Preţul real al energiei nu este mai ridicat decât înainte, iar liberalizarea pieţei, susţinută şi de oferte comerciale foarte avantajoase, a dus la scăderi de preţuri pentru clienţii noi.

Preşedintele Consiliului Concurenţei a spus: "Pe energie, va trebui să găsim o soluţie pentru marii consumatori. Suntem foarte mulţumiţi de faptul că lucrurile par să se aşeze pe partea de retail - vedem pentru casnici, preocuparea în general este pentru impactul pe gospodării -, dar cred că trebuie să ne uităm şi la impactul asupra consumatorilor industriali şi în special a celor mari. Şi aici problema rămâne că în Europa avem o energie scumpă - din intenţie e scumpă, nu e o întâmplare, e rezultatul unor alegeri pe care le-am făcut în Europa, a unor politici -, deci e un lucru asumat că avem o energie scumpă. În acelaşi timp pentru ca să putem concura cu restul lumii, pentru marii consumatori trebuie să găsim formule ca energia să fie mai ieftină şi cred că asta e o prioritate pentru noi, la Consiliu, şi cred că şi pentru ANRE, şi cu siguranţă pentru minister şi Guvern, să găsim variante de a sprijini activitatea unor companii gen Alro, gen Sidex şi a altor mari consumatori de energie. Energie avem în România, se produce multă energie, sunt multe investiţii în special din regenerabile, dar vor intra în funcţiune şi investiţii pe gaz în perioada următoare. Deci, producţie vom avea, problema este cum putem organiza piaţa şi cum poate statul să sprijine ca să avem stabilitate în piaţă şi, repet, pentru unii producători mari să reuşim să obţinem preţuri care să le permite lor să concureze şi în Europa, dar mai ales în afara Europei”.

Domnia sa a mai spus că Guvernul şi Consiliul Concurenţei lucrează la simplificarea controlului investiţiilor străine, astfel încât procesul să rămână mai sinuos doar unde există riscuri reale de securitate naţională, fără a bloca tranzacţii neproblematice. Şeful Concurenţei a menţionat că Oficiul de Licenţă Industrială este aproape operaţional şi va concentra într-un singur punct documentaţia necesară pentru deschiderea de noi capacităţi de producţie, reducând drastic birocraţia şi proiectul va fi extins şi în zona serviciilor. Instituţia continuă şi colaborarea cu ASF pentru îmbunătăţirea legislaţiei RCA, astfel încât piaţa să funcţioneze fără intervenţii administrative recurente.

• Sprijin european pentru investiţiile în tehnologiile verzi

Teresa Ribera, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene şi comisar pentru concurenţă, a subliniat, într-un mesaj video transmis participanţilor la conferinţă, că industriile curate, pieţele digitale corect reglementate şi aplicarea strictă a regulilor de concurenţă sunt pilonii competitivităţii Europei.

Teresa Ribera a precizat: "Până în prezent, peste 12 miliarde de euro în ajutoare de stat au fost deja aprobate în cadrul acestui cadru. Acest lucru ajută industriile să inoveze, să creeze locuri de muncă, să crească sustenabil, menţinând în acelaşi timp condiţii de concurenţă echitabile. În acelaşi timp, ne angajăm să menţinem pieţele digitale deschise şi competitive, protejând în acelaşi timp democraţia şi alegerile cetăţenilor.

Prin regulile noastre, ne asigurăm că marile platforme digitale funcţionează în mod corect şi transparent. Prevenim practicile monopolistice, susţinem stocurile şi garantăm că tehnologia funcţionează pentru oameni şi nu invers. Pieţele digitale deschise oferă mai multe opţiuni, preţuri mai mici şi inovaţie care prosperă în condiţii echitabile. Cu regulile noastre privind concurenţa şi cu instrumente precum Legea privind pieţele digitale, contribuim la promovarea unui peisaj media echitabil şi divers şi combatem practicile care pot submina pluralismul media. Facem acest lucru, de exemplu, prin protejarea furnizorilor media independenţi împotriva practicilor anticoncurenţiale în publicitatea online. (...) Experienţa noastră arată că politica în domeniul concurenţei este un motor care stimulează inovaţia, creşterea şi rezilienţa. Acesta este motivul pentru care politicile noastre se concentrează pe dinamica reală a pieţei, pe stoparea cartelurilor, pe prevenirea poluării şi pe permiterea companiilor să se extindă în mod responsabil. Politica în domeniul concurenţei nu poate face totul, dar, combinată cu o piaţă unică complet integrată, permite companiilor să crească transfrontalier, să sporească rezilienţa lanţului de aprovizionare şi să concureze la nivel global. Atunci când companiile concurează în condiţii de concurenţă echitabile, inovaţia înfloreşte, lanţurile de aprovizionare se consolidează, iar cetăţenii sunt adevăraţii beneficiari. De aceea, industriile curate, pieţele digitale mai bune şi concurenţa puternică sunt pilonii avantajului competitiv al Europei pentru secolul XXI”.

La rândul său, consilierul prezidenţial Radu Burnete a arătat că deficitul a alimentat în principal dezechilibrele externe şi că ţara noastră trebuie să-şi consolideze companiile, să dezvolte instrumente financiare diversificate şi să accelereze absorbţia fondurilor rămase din PNRR. Energia ieftină, digitalizarea reală şi educaţia sunt cele trei condiţii fără de care România nu va putea participa cu adevărat la dezvoltarea accelerată a economiei cu sprijinul inteligenţei artificiale, a afirmat consilieri prezidenţial.

Radu Burnete a avertizat: "Zilele trecute câţiva economişti mi-au transmis o lucrare care nu este încă publică, în care au analizat şi competitivitatea României în ultimii 10 ani. Din lucrarea respectivă reiese că, după pandemie am început să avem probleme, că trendul se inversează. Adică de unde noi recuperam până atunci, cu paşi mari, în competitivitate faţă de mediul european, în ultimii ani se pare că începem să pierdem şi nu sunt sigur de ce se întâmplă asta, dar mie mi-a ridicat un semnal de alarmă”.

• Antonio Gomes, OCDE: „Tranziţia verde necesită o combinaţie de concurenţă, de inovare şi de politică industrială”

Antonio Gomes, director adjunct al Direcţiei de Afaceri Financiare şi Întreprinderi din cadrul OCDE, a afirmat că economia globală se află în contextul „dublei tranziţii”: verde şi digitală. Domnia sa a arătat că tranziţia energetică şi digitalizarea remodelază pieţele şi modelele de afaceri, iar pieţele competitive sunt indispensabile pentru adoptarea tehnologiilor curate. Mai mult, politicile industriale, preţul carbonului şi reglementarea inteligentă sunt necesare pentru a crea stimulente reale pentru tehnologii nepoluante, dar acestea trebuie integrate într-un cadru competitiv pentru a evita costuri uriaşe pentru consumatori. În absenţa concurenţei, măsurile verzi devin nepopulare şi ineficiente.

Antonio Gomes a precizat: "Tranziţia verde necesită o combinaţie de concurenţă, de inovare şi de politică industrială. Pieţele lăsate de capul lor nu vor genera suficientă inovaţie verde, aşa cum au demonstrat. Şi din cauza a ceea ce numim o dependenţă, firmele care au investit în anumite tehnologii vor tinde să continue să investească în aceleaşi tehnologii în timp. Şi acest lucru înseamnă că, în lipsa unor politici publice adecvate, firmele vor avea tendinţa de a favoriza tehnologia şi inovaţia poluante în detrimentul tehnologiei curate. Şi astfel, pentru a crea stimulentele potrivite pentru ca acestea să treacă la alternative mai ecologice, sunt necesare politica industrială şi o reglementare adecvată. De exemplu, subvenţiile verzi pot accelera schimbarea tehnologică şi pot reduce costurile întârzierii tranziţiei. O stabilire clară a preţului carbonului poate, la rândul său, să ajute la declanşarea stimulentelor sectorului privat de a trece la economia verde. De asemenea, regulile şi reglementările pro-competitive pot ajuta la implementarea surselor regenerabile şi a modelului de afaceri inovator asociat. Aşadar, pieţele competitive şi deschise sunt categoric esenţiale ca motor pentru antreprenoriat, pentru inovare şi pentru adoptarea de tehnologii mai curate. Pieţele competitive şi deschise sunt cele care vor permite o investiţie la scara de care avem nevoie, vor permite învăţarea prin practică, vor permite reducerea costurilor şi accelerarea difuzării. Acolo unde este necesară politica industrială, aceasta ar trebui concepută într-un mod progresiv pentru a asigura că obiectivele de politică subiacente sunt atinse, asigurând în acelaşi timp că există o piaţă. Aşadar, concurenţa este foarte importantă pentru a evita costurile inutile pentru consumatori”.

Reprezentantul OECD a atras atenţia şi cu privire la digitalizare, unde a arătat că investiţiile masive în centre de date vor merge către ţările cu energie accesibilă, infrastructură solidă şi reguli clare pentru dezvoltarea regenerabilelor. Acest lucru reprezintă o provocare pentru Europa, care potrivit datelor furnizate de domnul Gomes, se pregăteşte pentru o creştere explozivă a consumului energetic al centrelor de date - de la 96 terrawaţi oră în prezent, la 230 terrawaţi oră în anul 2035, adică o majorare de 150%, cu menţiunea că respectivul consum din anul 2035 reprezintă 66% din actualul consum de energie electrică de pe bătrânul continent. În aceste condiţii, principalii câştigători vor fi regiunile cu autorizare rapidă şi pieţele funcţionale care atrag deja astfel de investiţii.

• Scăderi de presiune concurenţială în sectorul bancar

Economistul-şef al Consiliului Concurenţei, Oana Romano, a explicat că protejarea concurenţei, nu a concurenţilor, este mecanismul care obligă firmele să devină mai eficiente, să reducă costurile, să inoveze şi să transforme resursele în valoare. În opinia domniei sale, concurenţa este „arhitectura invizibilă” a libertăţii economice şi se manifestă atât pe piaţa bunurilor, cât şi pe piaţa muncii, unde mobilitatea forţei de muncă şi salariile corecte influenţează direct productivitatea. Ea a precizat că raportul întocmit de Consiliul Concurenţei arată scăderi de presiune concurenţială în sectorul bancar şi în asigurările auto facultative, dar creşteri semnificative pe piaţa energiei şi în zona RCA, că e-commerce rămâne un sector transformator, în care apar noi modele de afaceri, tehnologii self-service, evoluţii legate de produse locale şi ecologice şi efecte negative ale plafonărilor prelungite asupra produselor neafectate direct.

Sergiu Neguţ, preşedintele Romanian Business Leaders, a afirmat că deficitul de aproape 10% din PIB înseamnă costuri transferate generaţiilor viitoare şi că ajustarea fiscală era inevitabilă. Reprezentantul unei părţi din antreprenorii din ţara noastră a spus că, în contextul în care statul nu mai are bani pentru scheme de sprijin larg, soluţia stă în folosirea instrumentelor cu efect de levier: fonduri de investiţii alimentate parţial din bani publici, garanţii guvernamentale pentru credite, implicarea fondurilor de pensii în finanţarea economiei reale şi accelerarea tranzacţiilor prin reducerea birocraţiei. Sergiu Neguţ a mai spus că ţara noastră are un avantaj strategic în tehnologia aplicată, IT şi inteligenţa artificială, zone în care poate recupera rapid decalaje faţă de state mai avansate, dar, pentru a menţine actualul nivel de competitivitate, infrastructura digitală a statului trebuie să fie modernizată accelerat şi barierele administrative care încetinesc investiţiile trebuie eliminate.