Ţările de Jos au scos blindatele împotriva fermierilor care luptă pentru supravieţuire

Călin Rechea
Ziarul BURSA #Politică / 8 iulie 2022

Sursa foto: facebook / Europa Press RO

Sursa foto: facebook / Europa Press RO

Călin Rechea

Confruntările dintre fermieri şi forţele de ordine din Ţările de Jos au devenit tot mai frecvente şi mai violente în ultimele săptămâni.

Motivul îl reprezintă planurile guvernamentale, adoptate conform cerinţelor Uniunii Europene, de a reduce drastic emisiunile compuşilor de azot în agricultură, atât la nivelul fermelor vegetale cât şi a celor animale.

Aceasta presupune închiderea unui număr mare de ferme. Exproprierea suprafeţelor cultivate se va face contra unei compensări, care va fi primită doar dacă fermierii promit că nu se vor mai angaja în activităţi agricole. Dacă fermierii nu acceptă ofertele avansate de guvern, atunci exproprierea va fi forţată.

Pentru coordonarea planului de reducere a emisiunilor de azot a fost înfiinţat Ministerul Naturii şi Politicilor Azotului, condus de Christianne van der Wal, care a declarat, în aprilie 2022, că "trebuie accelerată reducerea drastică a emisiunilor de azot - voluntar unde este posibil, obligatoriu unde nu este posibil".

Oare cum poate fi caracterizată o astfel de atitudine la nivelul unui guvern care se pretinde democratic?

Ţintele guvernamentale arată că emisiunile compuşilor de azot trebuie reduse cu 50% până în 2030, iar 75% dintre ariile protejate Natura 2000 trebuie să revină la "un nivel sănătos".

Planurile de reducere a emisiunilor de azot afectează puternic şi sectorul construcţiilor. Numeroase şantiere au fost oprite în urma eliminării unor derogări adoptate în urmă cu cîţiva ani.

Guvernele provinciilor au la dispoziţie un an pentru a stabili planurile de atingere a ţintelor, după cum scrie publicaţia online Dutch News.

Măsurile pot transforma Ţările de Jos, în prezent al doilea exportator de produse agricole şi alimentare la nivel global după Statele Unite, în importator net din exportator net pentru anumite categorii de alimente.

În aceste condiţii va apărea competiţia cu alte ţări pentru asigurarea importurilor necesare, iar puterea ridicată de cumpărare îi va permite să cîştige în faţa ţărilor cu probleme mult mai mari de asigurare a hranei pentru populaţie.

Deoarece planurile de reducere ale compuşilor de azot din Ţările de Jos aplică directive ale Uniunii Europene, asigurarea securităţii alimentare în multe ţări din Europa poate deveni o problemă acută într-un timp relativ scurt, în condiţiile în care planuri similare vor fi aplicate la nivel continental.

Oare cum pot autorităţile de la Haga să justifice o astfel de măsură, în condiţiile în care organizaţiile internaţionale şi numeroşi lideri europeni îşi exprimă îngrijorarea în faţa crizei alimentare globale?

Sau de fapt aceasta este parte a planului de decarbonizare la nivel global, care va include şi cea mai mare parte a formelor de viaţă bipede? În fond, acţiunea filmului "Soylent Green" are loc în 2022.

Regiunea Flandra din Belgia se află într-o situaţie asemănătoare Ţărilor de Jos, după cum scrie publicaţia online Dutch News, în condiţiile în care ecologiştii au cerut în instanţă aplicarea imediată a directivei europene.

Într-o decizie a Curţii de Justiţie a UE din 2018 se arată că ţările membre trebuie să protejeze habitatele naturale vulnerabile şi trebuie să reducă emisiunile de azot.

Dacă ecologiştii din Germania şi Franţa vor merge în justiţie cu cererii similare, atunci şi cele două motoare economice ale zonei euro se vor confrunta cu o situaţie similară celei din Ţările de Jos, după cum mai arată Dutch News.

Imagini de la protestele fermierilor, inclusiv blocarea centrelor de distribuire a alimentelor către supermarketuri, a autostrăzilor sau a principalului aeroport al ţării se regăsesc, din păcate, mai mult pe reţelele de socializare Twitter şi Telegram, în condiţiile în care marile reţele de presă şi televiziune, precum şi agenţiile de ştiri, încearcă să minimalizeze amploarea şi semnificaţia protestelor.

Autorităţile au intervenit în forţă împotriva fermierilor fermierilor, inclusiv prin utilizarea blindatelor, a gazelor lacrimogene şi a armelor de foc.

"A început marea expropriere?", întreabă publicaţia austriacă Wochenblick, care scrie că "guvernul Ţărilor de Jos vrea Marea Resetare, dar fermierii curajoşi protestează împotriva exproprierilor".

Şi Wochenblick accentuează faptul că "fermierii luptă pentru supravieţuire", în condiţiile în care guvernul doreşte reducerea emisiunilor compuşilor de azot cu până la 95%, iar "aceasta înseamnă sfârşitul pentru circa 30% dintre fermieri".

Pescarii s-au alăturat protestelor fermierilor şi au blocat o serie de porturi, pe fondul nemulţumirilor tot mai mari generate de prezenţa centralelor eoliene în ariile de pescuit.

Wochenblick mai scrie că "politica devastatoare de reducere a emisiunilor de azot nu este singurul atac împotriva fermierilor", iar "multe ferme vor fi închise ca parte a programului Green Deal şi a cerinţelor UE".

Publicaţia austriacă mai scrie că printre protestatari circulă zvonul conform căruia fermierii din Ţările de Jos stau în calea planurilor de imigrare ale UE, în condiţiile în care "imigrarea în masă este parte a planului de înlocuire a populaţiei supervizat de ONU".

Dar oare cum vor fi hrănite aceste populaţii "înlocuitoare"? Li se va pune sapa în mînă pentru a-şi asigura existenţa sau se va trece direct la producţia în masă a "produsului verde"?

Guvernul de la Haga l-a numit pe Johan Remkes, un veteran al politicii, în calitate de mediator al negocierilor dintre fermieri şi autorităţi.

Din păcate, Remkes este departe de a fi o parte neutră, în condiţiile în care şi-a exprimat anterior nemulţumirea că ţintele guvernamentale de reducere a emisiunilor de azot nu sunt suficient de ambiţioase.

"Dacă va continua ceea ce se întîmplă acum în Ţările de Jos, nu vom mai avea nimic până la sfârşitul anului. O criză economică fără precedent vine după atîţia ani de tipărire a banilor", se arată într-un apel de pe site-ul organizaţiei Farmers Defense Force (farmersdefenceforce.nl).

Vicepreşedintele organizaţiei, Jos Ubels, a criticat în termeni duri numirea lui Remkes în calitate de mediator. "Guvernul face greşeală după greşeală, iar acum numeşte un mediator care intră la negocieri fără să-i fie permisă modificarea obiectivelor", a declarat Ubels, care se mai întreabă "oare ce se poate spune în cadrul unui asemenea dialog", conform unei ştiri din publicaţia NL Times.

Nu se poate spune nimic, desigur, deoarece nu este vorba despre niciun dialog, ci doar despre construirea unei imagini a dialogului pentru populaţie, care să fie convinsă că acest dictat este pentru binele ei, iar fermierii sunt "băieţii răi".

Criza din Ţările de Jos este caracterizată şi de aspecte mai puţin cunoscute. Analistul politic Eva Vlaardingerbroek scrie pe contul său de Twitter că ministrul olandez care a forţat introducerea legilor care permit expropierea fermierilor în numele atingerii ţintelor de azot are un frate care deţine supermarketul online Picnic, care promite clienţilor livrarea gratuită a alimentelor cu ajutorul unei flote electrice 100%.

Unul dintre investitorii majori în acest supermarket online, cu un aport de 600 de milioane de dolari, este un anume Bill Gates. Se pare că şi Ţările de Jos fac parte, dintr-un anumit punct de vedere, din lumea a treia.

În ultima perioadă toţi politicienii europeni au deplîns şi condamnat barbaria lui Putin, care este acuzat că a transformat hrana în armă, în timp ce organizaţiile internaţionale avertizează asupra extinderii spectrului foametei la nivel global. Se pare, totuşi, că preşedintele Rusiei la face destul de bine jocul şi le acordă acoperirea perfectă pentru transformarea UE într-un lagăr totalitar.

Altfel nu poate fi explicat faptul că liderii de la Haga şi de la Bruxelles continuă să adopte măsuri al căror rezultat nu poate fi decât un colaps economic fără precedent.

Nu s-au auzit nicăieri proteste ale politicienilor faţă de acţiunile barbare de reprimare a protestelor fermierilor într-o ţară care se consideră model al democraţiei, iar conducătorii ei dau lecţii de democraţie cu o neruşinare şi impertinenţă fără limite.

"Libertatea de expresie şi dreptul de a demonstra reprezintă parte vitală a societăţii noastre democratice", a declarat premierul Mark Rutte, însă "nu este acceptabilă crearea situaţiilor periculoase şi nici intimidarea oficialilor, nu vom accepta niciodată aşa ceva".

Dar cum altfel pot acţiona fermierii a căror supravieţuire este ameninţată, iar autorităţile dau de înţeles că ţintele pentru emisiunile de azot nu sunt negociabile?

Noul război al burilor trebuie să se termine altfel decât celelalte două, chiar dacă puterea colonială pare cel puţin la fel de înfricoşătoare, deoarece dimensiunea sa existenţială nu se limitează doar la Ţările de Jos, ci la Europa întreagă.

Opinia Cititorului ( 5 )

  1. Este halucinant ce se intampla. Se cauta scuze pentru marea resetare si instaurarea unei dictaturi, iar incalzirea naturala ciclica a pamantului este folosita ca sperietoare.

    1. Nu este halucinant deloc. Slugoii kazarilor s-au exprimat clar : vor sa reduca populatia globului cu cel putin 10-15%. Si exact asta fac. Ce este halucinant este ca oamenii sunt atat sa prosti ca nu inteleg de unde li se trage raul.

    Felicitari din inima autorului. Continuati sa informati.

    ...si cate alte sperietori!... Halal democratie!

    1. P.S. MI-E GREATA!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Conferinţa “Securitatea cibernetică”
Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

03 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9005
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4823
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9076
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4945
Gram de aur (XAU)Gram de aur275.3749

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro