Taxe şi impozite noi

George Marinescu
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 17 octombrie 2023

Taxe şi impozite noi

English Version

Prima lună de toamnă ne-a adus noi taxe şi impozite, în urma modificărilor fiscale asumate în Parlament pentru reducerea deficitului bugetar. Ameninţat de Comisia Europeană cu tăierea alocărilor din fondurile UE, guvernul Ciolacu a fost nevoit, după ce a moşit în tot sezonul estival proiectul de lege privind noile taxe şi impozite, să meargă cu el în Parlament, sperând ca la şedinţa Consiliului Ecofin să se aprobe noua ţintă de deficit bugetar care se situează cu peste un procent faţă de cea convenită în martie 2020 cu oficialii de la Bruxelles. În urma modificării Codului Fiscal, Guvernul susţine că vom încheia anul bugetar 2023 cu un deficit de 5,5%, spre desoebire de 4,4% asumat în 2020 pentru anul în curs. Cu toate acestea, experţii Fondului Monetar Internaţional care au efectuat o vizită de lucru la Bucureşti la finalul lunii trecute au declarat, prin vocea lui Jan Kees Martijn, şeful misiunii FMI în România că, dacă 2023 va fi un an obişnuit, fără alte evenimente, atunci deficitul bugetar se va situa la 6%.

Singura veste bună în domeniul macroeconomic a fost decizia Comisiei Europene, care a aprobat şi a virat statului român, la finalul lunii trecute, cele 2,76 miliarde euro, reprezentând suma solicitată de Guvern prin a doua cerere de plată privind Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prima săptămână a lunii trecute a fost marcată de bâlbele autorităţilor de la Bucureşti privind dronele ruseşti ce au picat în apropierea localităţii Plauru din comuna tulceană Ceatalchioi, subiect care a fost dezbătut şi la Summitul Iniţiativei celor Trei Mări care a avut loc în 6 septembrie la Bucureşti şi care a dus în cele din urmă la ridicarea în zonă de către Ministerul Apărării Naţionale a unor adăposturi antiaeriene şi la instaurarea unei noi alarmări din partea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru locuitorii din judeţele Galaţi şi Tulcea cu privire la căderea din cer a rămăşiţelor dronelor ruseşti doborâte de forţele antiaeriene ucrainene.

Septembrie a fost şi luna în care Direcţia Naţională Anticorupţie ne-a arătat că a revenit dintr-o vacanţă prelungită, după ce a dispus reţinerea lui Dumitru Buzatu, preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui pentru luarea unei şpăgi de 1.250.000 lei. Instanţa a dispus arestul preventiv pentru Dumitru Buzatu, iar PSD a decis imediat, la cererea preşedintelui Marcel Ciolacu, excluderea lui Buzatu din rândurile social-democraţilor şi suspendarea din calitatea de membru a fostei soţii a acestuia, senatorul Gabriela Creţu. Mai mult, fiul fostului lider PSD din Vaslui şi-a înaintat demisia din funcţia deţinută în cadrul guvernului Ciolacu.

În 11 septembrie, clopoţelul a sunat pentru aproape 3 milioane de preşcolari şi elevi, potrivit declaraţiilor Ligiei Deca, ministrul Educaţiei Naţionale, noul an şcolar fiind împărţit pe cinci module care se vor derula în 36 de săptămâni, însă cu două mai puţin pentru elevii din anii terminali de liceu şi cu una mai puţin pentru absolvenţii clasei a opta, copii care urmează să susţină examenele de Bacalaureat sau Evaluare Naţională. Din păcate, potrivit datelor prezentate de ministrul Educaţiei, şi în acest an şcolar 189 de unităţi de învăţământ au WC-ul în curtea şcolii.

Pe plan sportiv, am consemnat la fotbal egalul naţionalei masculine contra celor din Israel, 1-1, dar şi victoria cu 2-0 împotriva celor din Kosovo, rezultate care ne menţin în cursa pentru calificarea la Campionatul European din 2024 ce va avea loc în Germania. Pe lângă vestea bună de mai sus, avem însă un record negativ: naţionala de rugby masculin a înregistrat în meciurile disputate în luna septembrie la Cupa Mondială din Franţa un record negativ: 8 puncte marcate şi 242 puncte primite. Cea mai grea înfrângere din istoria celor nouă participări la Cupa Mondială de rugby a fost aceea din partida contra Scoţiei 0-84, dar nici 0-76 contra Africii de Sud şi 8-82 contra Irlandei nu sunt mai prejos, ceea ce arată că rugbyul românesc a căzut într-o groapă din care nu ştie cum să se ridice.

Băncile, impozitate cu 2%, iar multinaţionalele - cu 1% din cifra de afaceri

Necesitatea modificărilor fiscale ce au fost dezbătute în ultimele trei luni a fost discutată de premierul Marcel Ciolacu şi cu ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, chiar cu oficialii Comisiei Europene. În 1 septembrie, în urma discuţiilor purtate la Bruxelles cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi cu Charles Michel, preşedintele Consiliului European, premierul Marcel Ciolacu declara: "România va implementa fără excepţie reformele din PNRR. Discuţiile vor continua la nivel tehnic, însă am stabilit principiile. Am anunţat că, în calitate de prim-ministru, nu sunt de acord să creştem cota de TVA peste 19%, pentru că ar duce la creşterea inflaţiei şi la reducerea ratei de creştere economică. Nu vorbim de introducere de noi taxe, nu vorbim de austeritate. Avem în vedere reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar şi ridicăm nivelul de luptă cu evaziunea fiscală. (...) Comisia Europeană a înţeles contextul, respectiv efectele directe şi indirecte ale războiului din Ucraina, şi efortul României de a oferi sprijin atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova. Există o flexibilitate de a veni cu un nou plan în ceea ce priveşte reducerea deficitului bugetar".

Pentru reducerea deficitului bugetar, prim-ministrul a anunţat că pachetul legislativ asupra căruia Guvernul urma să îşi asume răspunderea în Parlament va fi structurat pe trei paliere: reforma administrativă, combaterea evaziunii fiscale şi ajustările fiscale. În ceea ce priveşte evaziunea fiscală, şeful Guvernului declara că aceasta a ajuns la 10% din Produsul Intern Brut, adică 160 miliarde lei, din care 20 miliarde lei reprezintă doar evaziune privind plata TVA. Marcel Ciolacu s-a arătat şi nemulţumit de impozitul plătit de microîntreprinderi care, potrivit premierului au în total o cifră de afaceri anuală de peste 270 miliarde euro, rămân cu un profit direct de 15 miliarde euro, pe care plătesc un impozit de doar 1% după ce au beneficiat de deduceri fiscale de 20%.

Cu toate acestea, pachetul de măsuri fiscale discutat în primă lectură de Guvern în şedinţa din 20 septembrie, aprobat în 25 septembrie şi asumat în 26 septembrie în Parlament a prevăzut şi introducerea de noi măsuri fiscale în ciuda declaraţiilor făcute de premierul Marcel Ciolacu în 1 septembrie de la Bruxelles.

Potrivit proiectului de act normativ asumat în Parlament, taxarea băncilor se modifică astfel încât acestea vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri în 2024 şi 2025, dublu faţă de prevederea iniţială de 1%. Totodată, companiile mari, cu cifre de afaceri care depăşesc 50 milioane euro, vor fi nevoite să plătească un impozit de 1% pe cifra de afaceri, dacă impozitul plătit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal şi modificat până la sfârşitul trimestrului/anului de calcul, este mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri.

Nouă impozite pentru microîntreprinderi

Actul normativ modifică şi taxarea microîntreprinderilor, respectivii agenţi economici fiind nevoiţi să achite, de la 1 ianuarie 2024, următoarele impozite pe profit: 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depăşesc 60.000 euro; 3%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfăşoară anumite activităţi, principale sau secundare, corespunzătoare unor coduri CAEN specifice.

În ceea ce priveşte persoanele fizice autorizate care au venituri din activităţi independente, actul normativ prevede un nou plafon pentru plata CASS, de 10% pe veniturile nete, dacă au sub 60 de salarii minime. Dacă au mai mult, atunci va fi plafonat la cele 60.

Guvernul a decis limitarea aplicării facilităţii fiscale acordată angajaţilor din sectorul IT&C până la 31 decembrie 2028 inclusiv, precum şi a facilităţilor fiscale acordate sectoarelor construcţii, agricol şi industria alimentară, prin introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Mai mult, angajaţii din respectivele sectoare de activitate vor plăti şi contribuţiile CASS.

În ceea ce priveşte taxarea muncii, legea asumată în Parlament de Guvern stabileşte impozitarea cu 10% - pentru CASS - a bonurilor de masă şi a voucherelor de vacanţă acordate angajaţilor. Mai mult, pentru a limita cheltuielile bugetare, Executivul a normat acordarea voucherelor de vacanţă şi a tichetelor de masă doar pentru angajaţii din sectorul bugetar ale căror venituri salariale sunt mai mici de 14.000 lei brut, chiar dacă a mărit cuantumul tichetelor de vacanţă de la 1.450 lei la 1.600 lei

Actul normativ mai prevede majorarea TVA pentru unele bunuri şi servicii. Astfel, TVA creşte de la 5% la 9% pentru livrarea de locuinţe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, precum şi pentru livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice. Proprietarii sălilor de fitness vor plăti TVA de 19%, la fel cum vor plăti şi antreprenorii care organizează bâlciuri, parcuri de distracţii, parcuri recreative şi evenimente sportive. TVA de 19% vor plăti, conform noului act normativ, comercianţii care livrează bere fără alcool şi alimente cu zahăr adăugat, al căror conţinut total de zahăr este de minimum 10g/100g produs. Modificările fiscale mai conţin mărirea accizelor pentru băuturile care conţin zahăr, pentru tutun şi pentru băuturile alcoolice.

Noile norme fiscale conţin şi un impozit special pentru case/apartamente şi maşini scumpe, de 0,3%, care se va aplica pentru persoanele care au în proprietate clădiri cu valoarea impozabilă a clădirii de peste 2,5 milioane lei şi pentru persoanele fizice şi persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziţie individuală depăşeşte 375.000 lei.

Actul normativ a fost contestat de mediul de afaceri, care a solicitat predictibilitate în domeniul fiscal, iar opoziţia parlamentară - în lipsa numărului de semnături necesare pentru depunerea unei moţiuni de cenzură - a atacat la Curtea Constituţională modificările fiscale impuse de Guvern, mai ales că acestea au avut aviz negativ de la Consiliul Economic şi Social, dar şi aviz favorabil cu foarte multe observaţii de la Ministerul Justiţiei, ai cărui specialişti afirmă că multe prevederi sunt neconstituţionale şi prezintă vicii de substanţă.

Dorinţa mediului de afaceri privind predictibilitatea cadrului fiscal a fost spulberată, anterior, în 20 septembrie, de către Guvern care a aprobat ordonanţa de urgenţă prin care a modificat articolului 4, alin. (4), din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, modificare ce îi permite să introducă imediat noi taxe şi impozite în cazul în care ţinta de deficit bugetar asumată în faţa Comisiei Europene riscă să fie depăşită.

Deficitul contului curent al balanţei de plăţi, mai mic în primele şapte luni cu 4 miliarde euro faţă de 2022

În tot acest context fiscal, ministrul de finanţe, Marcel Boloş, anunţa în 28 septembrie că ţara noastră a primit cele 2,76 miliarde euro solicitate Comisiei Europene prin cererea a doua de plată din PNRR şi că în cursul lunii octombrie va fi depusă a treia cerere de plată, pentru suma de 3,1 miliarde euro.

Veşti bune au venit şi din partea Băncii Naţionale a României, care anunţa în 13 septembrie că în perioada ianuarie - iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de aproape 11,9 miliarde euro, comparativ cu 15,2 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,36 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,66 miliarde, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.

Banca centrală mai anunţa că investiţiile străine directe au însumat 4,25 miliarde euro (comparativ cu 5,99 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022), dar şi că în perioada ianuarie - iulie 2023 datoria externă totală a crescut cu 14,2 miliarde euro. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 115,2 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022, în timp ce datoria externă pe termen scurt a înregistrat la finalul lunii iulie nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de finalul anului trecut.

BNR mai nota, la finalul lunii trecute, că rezervele valutare se situau la nivelul de 59,2 miliarde euro şi că nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone, în valoare de 5,88 miliarde euro. Banca centrală mai arăta că, în cursul lunii septembrie, a consemnat intrări de aproape 7,33 miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor (inclusiv sumele rezultate din emisiunile unor euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor în valoare nominală totală de 3,25 miliarde euro precum şi o tranşă din împrumutul acordat de Comisia Europeană în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă -PNRR- în sumă de aproximativ 2,76 miliarde euro), alimentarea contului Comisiei Europene etc. În ceea ce priveşte ieşirile de fonduri, BNR sublinia că acestea se ridică la 1,99 miliarde euro, rezultate din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit la BNR, din plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.

Dronele ruseşti "au planat" deasupra Summitului Iniţiativei celor Trei Mări

Ceea ce ar fi trebuit să fie un succes, în 6 septembrie, al preşedintelui Klaus Iohannis - România fiind prima ţară care organizează două ediţii ale Summitului Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) - va rămâne consemnat în istorie ca momentul în care şeful statului a fost nevoit să contrazică tot ce a spus în zilele anterioare desfăşurării summitului, când a negat informaţiile venite dinspre Kiev referitoare la o dronă rusească de tip Shahed care a căzut pe teritoriul României.

Klaus Iohannis a recunoscut că drona rusească a căzut în ţara noastră, iar ulterior avea să arate că şi alte drone au picat pe teritoriul românesc, după ce au fost lovite de apărarea antiaeriană ucraineană. Preşedintele Iohannis a mai menţionat că bombardarea de către Rusia cu drone a porturilor ucrainene de la Dunăre îngreunează exportul cerealelor ucrainene şi că ţara noastră, prin care au fost tranzitate până luna trecută 25 milioane tone de cereale din Ucraina, va trebui să găsească noi posibilităţi de transport şi noi rute de transport pe infrastructura rutieră, feroviară, fluvială şi prin apele teritoriale ale României din Marea Neagră.

În urma incidentelor cu dronele ruseşti care au căzut pe teritoriul românesc, la Plauru - comuna tulceană Ceatalchioi, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă prezidat de premierul Marcel Ciolacu a aprobat o hotărâre prin care a instituit un set de măsuri la graniţa cu Ucraina, în imediata vecinătate a zonei de conflict. Potrivit hotărârii CNSU nr. 31/7 septembrie 2023, MApN este abilitat să evalueze şi să stabilească zonele de pe teritoriul României, adiacente zonelor de conflict Reni şi Ismail, în care se instituie măsuri specifice de protecţie a populaţiei. În zonele respective, comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă dispun măsuri pentru informarea populaţiei, identificarea spaţiilor ce pot fi utilizate pentru adăpostire şi asigurarea permanenţei la sediile autorităţilor publice locale, precum şi stabilirea locurilor de acţionare a mijloacelor de alarmare.

De asemenea, MApN este însărcinat cu edificarea spaţiilor de protecţie pentru populaţia din localităţile Plauru şi Ceatalchioi, precum şi la nivelul altor localităţi cu un număr redus de locuitori din zona respectivă. În zonele respective, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă va emite mesaje de avertizare şi alarmare a populaţiei prin sistemul Ro-Alert, iar unde nu există acoperire GSM va disloca echipaje care asigură avertizarea/alarmarea populaţiei, pe baza datelor transmise de dispecerate prin intermediul sistemelor de comunicaţii radio, folosind mijloacele mobile de avertizare sau comunicare.

Din cauza evenimentelor de mai sus, a trecut aproape neobservată declaraţia comună a şefilor de stat prezenţi la Summitul I3M, declaraţia prin care se stabileşte că Grecia devine cel de-al treisprezecelea stat membru al Iniţiativei celor Trei Mări şi că Republica Moldova şi Ucraina devin state asociate.

Guvernul a majorat salariul minim

În şedinţa din 28 septembrie, Guvernul a decis ca, de la 1 octombrie 2023, salariul minim brut pe ţară garantat în plată să crească de la 3.000 lei la 3.300 lei lunar. Este vorba despre o creştere de 10% de care vor beneficia, potrivit hotărârii de guvern, aproape 1,87 milioane de salariaţi. Măsura va avea impact asupra mai multor sectoare de activitate, însă, îndeosebi în domeniile transporturi, comerţ şi IMM-uri. Reprezentanţii mediului de afaceri nu s-au opus majorării salariului minim pe economie, dar au solicitat instituirea unui mecanism predictibil privind stabilirea acestui salariu şi salarii minime diferenţiate pe fiecare sector economic.

Investalim, un nou program pentru susţinerea industriei agro-alimentare

În 8 septembrie, Guvernul a aprobat procedura de implementare a Programului naţional de dezvoltare şi susţinere a industriei alimentare Investalim aferent perioadei 2023-2026. În cadrul procedurii sunt detaliate modalitatea de acordare a ajutorului de stat, condiţiile generale privind plata ajutorului, respectiv indicatorii cantitativi şi calificativi ai investiţiei, criteriile de stabilire a punctajului pentru întreprinderile solicitante, precum şi regulile privind menţinerea investiţiei finanţate. Intensităţile maxime ale ajutorului atât pentru întreprinderile mari, cât şi pentru întreprinderile mici şi mijlocii nu pot depăşi 70% din costurile eligibile ale proiectului de investiţie. Bugetul maxim al Programului Investalim pentru perioada 2023 - 2026 este de aproximativ 600 milioane euro (590 milioane euro), respectiv echivalentul a aproximativ 148 milioane euro anual (147,5 milioane euro). Prin acest program se vor acorda ajutoare de stat regionale pentru susţinerea investiţiilor în achiziţionarea de active pentru înfiinţarea de unităţi noi, extinderea capacităţii unei unităţi existente, diversificarea producţiei prin fabricarea unor produse noi. Prin această schemă vor fi construite unităţi de procesare în următoarele domenii: prelucrarea şi conservarea cărnii, industria peştelui, industria cartofilor, domeniul sucurilor din fructe şi legume, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor, fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor, fabricarea produselor de morărit, fabricarea pâinii, fabricarea zahărului.

Cardurile de energie, valabile şi în sezonul de iarnă 2023-2024

Cabinetul Ciolacu a aprobat în 20 septembrie o ordonanţă de urgenţă prin care se asigură în continuare fondurile pentru plata sprijinului care se acordă populaţiei vulnerabile pentru compensarea preţului la energie.

Astfel, sumele necesare vor fi asigurate din fonduri europene, atât prin Programul operaţional "Capital Uman", Programul operaţional Regional şi Programul operaţional "Capacitate administrativă", cum a fost până în prezent, cât şi prin Programul operaţional Infrastructură Mare 2014-2020 precum şi Programul operaţional Competitivitate 2014- 2020, în limita economiilor care sunt identificate la nivelul acestor programe. Bugetul măsurii temporare de sprijin pentru compensarea preţurilor la energie destinat categoriilor de peroanele vulnerabile a fost stabilit la 4 miliarde de lei. Cardurile de energie aflate în circulaţie, respectiv peste 1,6 milioane, au fost alimentate cu o nouă tranşă în valoare de 700 de lei/pentru fiecare beneficiar. Noile carduri, aflate în proces de distribuire, vor fi alimentate cu aceeaşi sumă de bani după ce Poşta Română va anunţa că acestea ajung la cei aproximativ 400.000 de beneficiari.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Și în IT?

    Avantaj cei cu venituri mari si mariri de taxe la cei cu venituri mici.

    de ex la pfa poti sa castigi 1 milion sa zicem cu cat mai mult depasesti 60 de salarii minime, cu atat iesi mai ieftin la taxe, tot ce e peste 60 sal minime e taxat cu 10%. dc ai venituri mici pe pfa, poti plati si 50% sau mai mult taxe. 

    la fel la cei ce iau dividende. dc nu sunt angajati platesc cass la un dividend de sa zicem 5000 de lei pe an, 2000 de lei plus 8% 400 lei, deci s-a dus 2400 lei din 5000. pe cand cei ce iau milioane dividende dau 8%.

    deci cam legi sa-i jumuleasca pe cei cu venituri mici si cam atat, ca la economii nu s-a facut nimic. 

    1. Parca la dividende era pragul de 6 salarii medii? Deci la 5000 nu platesti. Platesti la peste 19000 dat dividende suma de ~2000 lei cum zici tu + 8%. Adica vre-o 3500 lei la 19000 ceea ce e ~18%. Nu-i chiar sfarsitul lumii. Era si 25% la dividende.

      s-a scos aia cu 0 la sub 6 salarii minime. acum platesti suma de 2000 de lei si pt 5 lei dividende dc nu esti asigurat cu contract de munca

      Te referi la

      > SECȚIUNEA a 10-a - Contribuția de asigurări sociale de sănătate datorată de către persoanele fizice care estimează venituri anuale cumulate sub plafonul prevăzut la art. 170 alin. (2) sau care nu realizează venituri, precum și de alte persoane fizice care optează pentru plata contribuției 

      Pai na, esti asigutat obligatoriu de stat si taxa minima pe an e jumatate, adica cat pentru 6 salarii medii. 150 lei/luna nu e chiar ireal. 

    Taxe noi,din cauza celor 100 miliarde de euro imprumut de stat,

    marea realizare a epocii Johannis, oare pe ce sa cheltuit "banutii",

    nu avem dreptul sa stim,numai de plata suntem buni ?? 

    1. lauda-l pe coilacul si pe Josua al nostru si o s-o duci bine!!! doar este pus pe cine ne-am dorit; de americani si nemti; are protectie dumnezeiasca!

      sa nu te trezesti cu niscai controale daca mai critici sau vb urat. 

      muneste si cotizeaza, aceasta este deviza. 

      Spor la munca, banii sunt efemeri!

    statul obez are nevoie de salarii si pensii speciale.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

unbr.ro
danescu.ro
arsc.ro
raobooks.com
Stiri Locale

Curs valutar BNR

23 Feb. 2024
Euro (EUR)Euro4.9753
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.5970
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2177
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.8238
Gram de aur (XAU)Gram de aur298.9173

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
thediplomat.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb