Tomas Spurny: "Nu vom mai vedea niciodată extinderea nechibzuită a creditării"

Au consemnat ANCUŢA STANCIU, ADINA ARDELEANU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 10 iunie 2015

Tomas Spurny: "Nu vom mai vedea niciodată extinderea nechibzuită a creditării"

(Interviu cu Tomas Spurny, CEO BCR - partea a II-a)

"Programul de restructurare a BCR nu a fost un capriciu"

"Erste a construit prosperitatea României şi după aceea a suportat numeroase pierderi"

Fără implicarea băncilor locale, economia nu poate creşte, consideră Tomas Spurny, CEO al Băncii Comerciale Române (BCR).

Domnia sa apreciază că pieţele de capital au o şansă să contribuie la finanţarea companiilor, însă nu se arată convins că acest lucru "se aplică şi pieţei româneşti de capital".

Domnia sa a acordat ziarului "BURSA" un amplu interviu. În cadrul primei părţi (publicată ieri), CEO-ul BCR a prezentat un program de ajutorare a clienţilor cu probleme în achitarea ratelor.

În partea a doua a interviului, Tomas Spurny vorbeşte despre noul model bancar, despre testele de stres aplicate băncilor, dar şi despre rezultatele Erste Bank în România.

Reporter: Cum credeţi că va arăta noul modelul bancar la nivel european?

Tomas Spurny: Este foarte dificil de acoperit subiectul într-un interviu ca acesta. Dacă vă uitaţi la pieţele europene şi la componentele zonei Euro, structurile industriei bancare şi modelele sunt foarte diferite. Nu există noţiunea de model european.

Modelele sunt diferite în funcţie de gradul de dezvoltare a pieţelor de capital în fiecare ţară în parte. Dacă luăm modelul britanic şi îl comparăm cu modelul german sau spaniol vom găsi diferenţe majore în ce priveşte proprietarii băncilor, structura veniturilor şi operaţiunilor acelor bănci.

Dacă ne gândim la viitorul Sud-Estului Europei, vom vedea şi vedem deja consolidare.

România este o ţară cu 41 de bănci şi s-ar putea ca peste câţiva ani să rămână mai puţine. Au avut loc deja vânzări, precum Volksbank, RBS, Millennium Bank.

Al doilea fenomen pe care îl observăm este dezvoltarea instituţiilor financiare alternative. Cred că Banca Centrală a aprobat platforma de creditare "peer-to-peer" (n.r. de la individ la individ), care va aduce o nouă formă de competiţie pe piaţă.

Pe partea de plăţi, vedem, de exemplu, că Vodafone a importat sistemul de plăţi M-Pesa, pentru a concura cu băncile mari pe o nişă foarte specifică.

Pe viitor, cred că vor exista bănci care vor oferi servicii de bază de retail, dar vor trebui să le ofere într-un mod mai eficient şi mai prietenos pentru utilizatori.

Ceea ce probabil nu vom mai vedea este extinderea nechibzuită a pieţei de creditare, ca să mă exprim politicos.

Întrebarea mare este cine va finanţa economia şi cum.

Reporter: Cine?

Tomas Spurny: În România, băncile joacă un rol major în finanţarea economiei, aşa că nu poate exista prosperitate fără ele.

Reporter: Credeţi că piaţa de capital are vreo şansă în acest context?

Tomas Spurny: Fără implicarea băncilor locale, economia nu poate creşte. În mod normal, investitorii străini aduc finanţare din ţările lor, nu lucrează cu băncile locale. Marile companii se finanţează la nivel internaţional.

Pieţele de capital au o şansă, dar nu sunt sigur dacă acest lucru se aplică şi pieţei româneşti de capital.

Sunt două aspecte importante pentru ca România să-şi dezvolte piaţa de capital. Primul, care este foarte important, este efortul de a schimba statutul bursei din piaţă de frontieră în piaţă emergentă.

Un alt pas este păstrarea pensiilor private obligatorii (Pilonul II) şi facultative (Pilonul III) aşa cum au fost ele concepute. Trebuie să existe voinţa politică de a asigura predictibilitatea sistemului de pensii al ţării şi poate trebuie regândit modul în care capitalul din fondurile de pensii poate fi utilizat mai bine pentru a sprijini dezvoltarea economică, cu un anumit nivel de garanţii din partea statului că viitorii pensionari nu-şi vor pierde banii.

Acel capital ar putea fi foarte bine folosit în finanţarea infrastructurii pe termen lung, poate pentru acele proiecte care sunt amânate într-una.

Reporter: Credeţi că procedura de "bail-in" îi va determina pe oameni să nu-şi mai ţină banii în depozite?

Tomas Spurny: Cred că, în general, România are o reputaţie de ţară foarte atrăgătoare pentru investitorii străini. Dacă ne uităm la nivelul datoriei pe care România o are, costul datoriei a fost favorabil României. Aşadar, nu cred că problema bail-in-ului va avea un efect imediat asupra depozitelor în următorii trei ani, pentru că ţara s-a stabilizat treptat şi şi-a îmbunătăţit poziţia, în cadrul Uniunii Europene. Personal, văd progrese semnificative în ce priveşte stabilitatea macroeconomică şi microeconomică. Nu cred că deponenţii ar trebui să-şi facă probleme cu privire la planurile de rezoluţie, bail-in sau planuri de redresare, pentru că reglementatorii români, BNR, au facut o treabă excepţională în a elimina riscurile care sunt importate în ţară prin intermediul proprietarilor băncilor.

Reporter: Nu vedeţi riscuri cauzate de situaţia din Grecia, având în vedere ponderea băncilor cu acţionariat elen în sistemul nostru?

Tomas Spurny: Sistemul bancar românesc are cam 17% dintre active deţinute de acţionari greci.

Dacă priviţi din punct de vedere al stabilităţii, aceste bănci nu sunt deloc dependente de lichiditate din Grecia. De fapt, cred că este invers, ele ar putea deveni furnizori de lichiditate pentru băncile mamă, care suferă. Dar nu cred că este cazul.

Aş fi foarte surprins dacă vreun leu din depozitele româneşti a fost trimis în Grecia, pentru că este imposibil să se întâmple acest lucru.

Nu cred că există motive de îngrijorare pentru stabilitatea sistemului bancar din România, în cazul în care ar fi probleme în industria bancară din Grecia, în următoarele 2-3 luni.

Reporter: Intenţionează BCR sau Erste să facă achiziţii în România?

Tomas Spurny: Chiar dacă am avea de gând, nu v-aş spune.

Reporter: Credeţi că BCR va rămâne prima în sistemul bancar românesc?

Tomas Spurny: Nu cred că este relevant dacă este prima.

Când vorbim de top ne referim la mărime, la satisfacţia clienţilor, la profitabilitate?

Vrem să fim o bancă pentru România, astfel încât să adăugăm valoare dezvoltării ţării.

Apoi, vrem să fim profitabili. Erste se află în România din 2006. Cumulat, din 2006 şi până în 2014, profitul băncii a fost de 1,2 miliarde lei. Deci aproximativ 300 de milioane de euro.

Achiziţia BCR a costat Erste 4,6 miliarde de euro.

Investiţiile noi ale Erste Group în BCR s-au ridicat la peste 600 de milioane de euro şi am făcut un profit total de 300 de milioane de euro. Asta înseamnă mai puţin de 1% pe an.

În consecinţă, Erste Group nu poate fi acuzată că a profitat de România.

Pe lângă asta, Erste a finanţat banca cu 6 miliarde de euro în timpul extinderii acesteia.

Când BCR a fost cumpărată avea un portofoliu de 27 miliarde lei şi acel portofoliu a urcat până la 50 de miliarde lei.

Putem spune că Erste a construit prosperitatea României şi după aceea a suportat numeroase pierderi.

Cazul Cemacon este irelevant, pentru că este un caz fericit, în care banca a reuşit să-şi reducă pierderile. Relevant este nivelul incredibil de angajament, încredere şi dedicaţie pentru România.

Orice alt investitor, care vrea doar să facă bani, după un asemenea rezultat, nu întreabă cine ar trebui sa fie pedepsit, ci îşi spune "poate ar trebui să ne retragem şi să mergem în altă parte".

Cred că este important să comunicăm acest lucru, nu am profitat de această ţară, ci am ajutat la construirea ei şi vom continua să facem asta. Sper că vom face acest lucru cu rezultate mai bune pentru acţionarii băncii şi pentru angajaţi.

Din 2006 şi până acum, cea mai mare pagubă a fost suferită de acţionarii Erste, care au pierdut per total şi de angajaţii BCR, care au fost restructuraţi.

2500-2700 de familii şi-au pierdut sursele de venit, din cauza disponibilizării.

Programul de restructurare al BCR nu a fost un capriciu, ci a reprezentat angajamentul faţă de România. Atunci când te afli într-o situaţie ca cea pe care am descris-o, trebuie să reacţionezi. Sperăm, vorbind despre încredere, că aceasta va fi împărtăşită de către elitele despre care vorbeam, care sperăm să ne sprijine, nu pe noi, ci întreg sistemul bancar.

Ne dorim ca aceste elite să judece corect care bănci aduc valoare adaugată mai mare pentru România şi să avem un viitor pozitiv împreună.

Reporter: Aveţi de gând să rămâneţi o bancă universală?

Tomas Spurny: Suntem o bancă universală, deşi Erste a început ca o bancă de economisire, acum 196 de ani, pentru persoanele dezavantajate.

Vom sprijini toate segmentele de clienţi pe care le avem, în afară de cazul în care problemele de reglementare sau de altă natură vor face o anumită activitate neprofitabilă pe termen lung. Vom renunţa la activităţile care nu oferă oportunităţi de a crea valoare.

Reporter: Spre ce domenii intenţionaţi să îndreptaţi creditarea?

Tomas Spurny: Vrem să sprijinim economia reală, societăţi care produc pentru consumul local sau pentru export - de la agricultură până la tehnologie avansată, industria auto. Ne concentrăm pe acele societăţi care aduc valoare PIB-ului.

În restructurare, banca a fost organizată în jurul a 6 grupuri de ramuri economice. Segmentul de corporate banking a fost împărţit în jurul acelor şase grupuri, unde încercăm să-i facem pe angajaţi să înţeleagă ramurile economice respective şi să devină mai apropiaţi de clienţi.

Din punct de vedere al managementului riscului, precum majoritatea băncilor avem o scară de evaluare de la 0 la 10. 0 înseamnă că eşti un înger şi nu ai nevoie deloc de bani, 10 înseamnă că eşti insolvent, ai nevoie de toţi banii din lume, dar nimeni n-o să ţi-i dea. Ca politică, dată fiind istoria băncii, putem să dăm bani doar societăţilor care sunt la mijlocul scării sau care stau mai bine.

Ratingul este calculat în funcţie de două criterii. Unul este performanţa trecută - acele companii care îşi plătesc taxele şi nu încearcă să îşi ascundă profiturile au acces uşor la finanţare pentru că dacă ai profit, ai cash-flow, eşti şi creditabil.

Din păcate, în România, numeroase firme private au dificultăţi în privinţa asta. Sper că noul Cod Fiscal care a fost aprobat de Guvern va rezolva asta, că oamenii îşi vor plăti impozitele şi că vor pune accent pe anunţarea rezultatelor financiare. Aceasta este cheia pentru a avea acces la finanţare.

Un al doilea criteriu este poziţia societăţii în industrie.

Cea mai mare problemă astăzi este că avem un volum uriaş de lichiditate, pe care nu putem să-l plasăm pe piaţă pentru că cererea vine din partea unor firme cu rating-uri foarte slabe, nu din partea celor cărora am putea să le acordăm credit.

Potrivit unui studiu IMAS, 30%-40% dintre firmele româneşti vor să-şi reducă gradul de îndatorare, deci oamenii nu vor să împrumute bani. Asta înseamnă, pentru mine, lipsă de încredere în viitor. Sper că acest lucru se va schimba.

Nu este vorba că nu vrem să credităm, dar nu avem destule oportunităţi, ceea ce este cea mai mare problemă cu care ne confruntăm în prezent.

Reporter: Băncile ar trebui să facă ceva în privinţa asta.

Tomas Spurny: Cu toţii trebuie să facem ceva în privinţa asta. Toate firmele trebuie să devină mai transparente pentru autorităţile fiscale, fie că ne place sau nu. Acesta este un fapt, pentru că băncile lucrează cu raportările financiare, care sunt folosite şi pentru declararea impozitelor. Aşa cum am spus, am speranţe mari pentru Codul Fiscal, pentru că eu cred că guvernul face paşi în direcţia cea bună.

Reporter: Încă nu ştim dacă acest Cod Fiscal va fi aplicat.

Tomas Spurny: Eu sunt un optimist, sper că va fi, pentru că va ajuta în mod sigur, într-o situaţie în care avem nevoie o creştere de 5% a PIB-ului pentru ca această ţară să prospere, să creeze o clasă de mijloc şi să rezolve problemele sociale pe care le are - şomajul, crearea de locuri de muncă. Nu se poate face asta dacă nu sunt abordate mai multe fronturi. Unul ar fi frontul fiscal. A doua problemă ar fi modernizarea Codului Muncii, care e foarte dificilă, pentru că oamenilor nu le place asta. Dar un Cod al Muncii mai flexibil permite crearea mai multor locuri de muncă.

Reporter: Este BCR gata pentru testul de stres din toamnă?

Tomas Spurny: Absolut. Am trecut în prima jumătate a lui 2014 printr-un exerciţiu de evaluare a activelor. Au fost patru bănci care au trecut prin exerciţiul european.

În 2014, am reevaluat, de asemenea, pierderi potenţiale, am făcut provizioane. În ultimii trei ani, am alocat 10 miliarde de lei pentru a acoperi pierderile din credite, aşa că sunt sigur că avem unul dintre cele mai curate bilanţuri din ţară în prezent.

Reporter: Cum afectează regulamentul Basel III activitatea BCR?

Tomas Spurny: A afectat-o în multe moduri. Din punct de vedere al managementului capitalului, aş spune că nu avem o claritate absolută cu privire la cum vor evolua cerinţele în următorii cinci ani, la nivel local. Acest lucru nu a fost stabilit definitiv, în multe ţări, nu doar în România. Ar fi bine pentru noi să înţelegem de cât capital vom avea nevoie.

Totuşi, banca este supracapitalizată, aşa că, pentru noi, capitalul nu este o problemă, la nivelul cerinţelor actuale.

Al doilea element important pentru noi din Basel III este managementul pasivelor şi activelor şi felul cum banca obţine şi menţine suficientă lichiditate.

Pe noi ne afectează într-un mod neobişnuit. România are unul dintre cele mai reduse niveluri de utilizare a conturilor curente. Numeroşi oameni plătesc cash. În majoritatea ţărilor, oamenii achită prin transfer bancar. Astfel, nivelul general de utilizare a conturilor curente în România este mult mai redus, comparativ cu sectorul bancar din alte ţări. Ar fi bine dacă băncile ar fi folosite pentru plăţile curente, deoarece conturile curente reprezintă una dintre cele mai importante surse de finanţare stabile pe care le avem.

Cred că Basel III va fi de asemenea bun pentru dezvoltarea pieţei de capital din România, pentru că băncile vor putea să emită obligaţiuni pe BVB pentru a putea finanţa portofoliile de ipoteci şi creditele pe termen lung pentru infrastructură.

În al treilea rând, volumul de investiţii pe care trebuie să le facem pentru ca sistemele şi capacităţile de raportare din cadrul grupului să respecte reglementările este semnificativ. Planul nostru pentru următorii cinci ani include investiţii de 300 de milioane euro în diverse îmbunătăţiri ale băncii, o parte semnificativă fiind reprezentată de investiţiile pentru conformitate cu reglementările.

Reporter: Câţi ani credeţi că vor trece până când acţionarii Erste vor fi mulţumiţi de achiziţia BCR?

Tomas Spurny: Este o întrebare dificilă. Nu sunt acţionar, dar în ultimii trei ani am avut contacte frecvente cu acţionarii Erste la evenimente de relaţii cu investitorii. Cred că acţionarii BCR înţeleg că ţintele de restructurare au fost îndeplinite de bancă şi de conducere.

Problema cheie pentru noi este să demarăm creşterea băncii, din punct de vedere al venitului şi al volumului. Acesta este rolul anilor 2015 şi 2016. După ce îndepărtezi banca de pe marginea prăpastiei, este nevoie de timp pentru a garanta că creşterea se va întâmpla. Aş spune că succesul restructurării şi strategiei de revigorare ar trebui să devină vizibil în primul semestru din 2017. Atunci se va întoarce juriul şi se va putea da un verdict dacă eforturile depuse din 2012 încoace pentru a reconstrui banca au avut succes. Până atunci, vom avea o evaluare interimară şi se va decide în 2015 dacă banca îşi atinge ţinta, bugetul şi îşi finalizează restructurarea bilanţului. Acesta este ultimul an în care avem teste reziduale din restructurare.

Reporter: Recent, presa a scris despre pachetul de credite neperformante pe care BCR urmează să le vândă. E corectă informaţia?

Tomas Spurny: Nu pot să confirm acest lucru.

Aşa cum am spus, restructurarea a avut mai multe componente, una dintre ele fiind curăţarea completă a bilanţului, o alta fiind crearea unei structuri de 500 de angajaţi, care să se ocupe de anumite cazuri.

În prezent, avem consultanţi din Spania care sunt surprinşi de eficienţa din bancă, mai mare decât în Europa de Vest.

Vom schimba această bancă astfel încât să aiba un bilanţ de calitate şi să fie cea mai sigură bancă pentru orice deponent.

Aceasta este obsesia mea, pentru că îmi plac băncile transparente, fără surprize, unde nu e nimic de ascuns şi nu ai nici un motiv să-ţi faci griji. Acesta este obiectivul final.

Nu contează daca suntem pe locul 1, 2 sau 3, eu prefer prosperitatea şi siguranţa deponenţilor.

Reporter: Deci veţi vinde sau nu acest pachet de 2,7 miliarde de euro?

Tomas Spurny: Habar nu am despre ce scriu oamenii aceştia.

Mass media spune tot felul de lucruri.

Când vom avea ceva de spus, o vom face, dar în clipa de faţă nu e cazul. Simplu.

Nivelul creditelor neperformante (NPL) ale BCR ar urma să scadă, de la 6,6 miliarde lei, în acest an, la 4,8 miliarde lei, în 2017, după cum a anunţat, ieri, Tomas Spurny, în cadrul unui eveniment pe teme bancare.

Nivelul maxim al NPL a fost înregistrat în 2012, când volumul creditelor neperformante ajunsese la 14,2 miliarde lei, de la 2 miliarde lei, în 2008. Anul trecut, totalul NPL-urilor de la BCR ajungea la 10,4 miliarde lei, potrivit domnului Spurny.

Domnia sa a menţionat că volumul total al creditelor din portofoliul BCR se va cifra, în 2015, la valoarea de 36,9 miliarde lei, în scădere faţă de 40,4 miliarde lei - pragul atins anul trecut -, urmând să revină pe creştere în 2017, când ar urma să ajungă la 38,4 miliarde lei.

Banca estimează că va avea un profit net de 4,445 miliarde lei, în perioada 2015-2019, după ce, în intervelul 2012-2014, a înregistrat pierderi de 3,424 miliarde lei, potrivit reprezentantului BCR.

Tomas Spurny a mai spus că, în perioada de boom economic, respectiv între 2006 şi 2008, profitul net obţinut de bancă a fost de 3,243 miliarde lei, în anii de criză 2009-2011 realizând un profit net cumulat de doar 1,4 miliarde lei. (E.O.)

Opinia Cititorului ( 16 )

  1. sa nu spui niciodata... niciodata...alte personaje aceleasi apucaturi

    SI poate cu siguranta concura pentru imterviul anului.adica ingerii n-au nevoie de bank SI implicit brutele sunt cei ahtiati dupa ochiul diavolului. Acum se explica de CE domnul Treichl ttebuia sa fie brutal si sa nu actioneze ca Maica Teresa cand a cumparat bancile din Est. Daca Dvs vi s-ar spune un cuvant ca la A3 si ar trebui sa gasiti un sinonim pentru Basescu ati putea spune altceva in afara de EURO:-)

    BCR = cancerul sistemului bancar din Romania. Banca aceasta a dat tonul clauzelor abuzive fiind etalon de hotie in anii 2006 - 2009.

    Banca aceasta este Camatarul Suprem al Romaniei, aceasta banca a orchestrat o golanie financiara de proportii in anii cand „economia duduia”. Desi Erste Bank avea interzis sa practice dobanzi manipulate datorita celebrului Club Lombard, prin interfata BCR a putut sa arunce in piata sute de mii de contracte cu clauze abuzive de genul dobanda variabila care nu are indicatori transparenti, comisioane calculate la valoarea creditului acordat, clauze de majorare dobanzi si comisioane in orice moment, clauze de declarare scadenta anticipata fara motiv sau daca valoarea garantiilor evaluate tot de banca scad. Nu este un paradox faptul ca aceasta banca prefera neperformanta in loc sa elimine abuzurile din contracte sau sa faca reduceri de pret clientilor? Cum este posibil sa vinzi un activ la valoarea de maxim 10% din valoarea sa nu clientului tau, ci unor firme satelit care au sediul in cladirea unde-ti desfasori activitatea? ANAF, DNA si DIICOT de ce nu intervine fata de Suport Colect, institutie nebancara, care preia creditele neperformante ale BCR si apoi le revinde la 1 – 2 maini la pretul pietei? Nu este asta o spalare de bani in stil mare? Cum cand se vorbeste de trecerea la Euro, ei vor sa treaca toate creditele la Lei. Buna treaba, ca in 3 – 5 ani sa le treci din nou la Euro. Nu cumva este o miscare prin care sa-si reaseze actualele contracte abuzive? Nu cumva au primit o depesa prin care li s-a spus gata mai baieti, ati furat destul?

    De ce aceasta banca nu a facut o reducere a soldului celor care nu mai puteau plati creditele? Banca asta nu a facut niciodata un real pas inspre client, doar cu japca, motiv pentru care spun ca aceste contracte au avut si o latura sociala, nespusa, bine gandita la nivel foarte sus – genocid financiar al populatiei. Cine a pus lupa pe treaba asta, n-a vazut mai mult de „bonusurile luate de bancherii lacomi”. Asta a fost falsul lait movit, lacomia? Nici vorba, a fost clar o miscare de saracire a populatiei, le luai avansurile si ii prindeai in plasa executarilor silite pana la adanci batraneti. Asta este bankingul in Romania, saracirea populatiei atentand la siguranta nationala, transformand populatia in zombie financiari. Pute a plan masonic. 

    Totusi sunt aproape 8 ani de la punerea in vanzare a contractelor cu dobanzi astazi la ipotecare de 10% – 12% pe an cand Euriborul este NEGATIV! O frauda de proportii girata chiar de supraveghetor, Banca Nationala a Romaniei. O golanie financiara pe motiv ca romanul nu are educatie financiara si legislativa si nu reactioneaza. Pana la urma procesele ANPC vor sparge buba impotriva acestei banci. De aproape 2 ani aceasta banca nu mai castiga niciun proces in instanta. S-a dovedit ca abuzurile mentionate in prima parte a comentariului meu sunt constatate de instanta si eliminate din contract. Da ati citit bine, contracte fara pret de incasat pentru BCR, doar platesti principalul. Pe langa faptul ca banca trebuie sa dea banii inapoi furati cu dobanda si daune morale. Asta este consecinta, pedeapsa, cand un profesionist incalca legea de ordine publica – legislatia in domeniul protectiei consumatorilor. 

    Sunt furat de BCR de peste 8 ani cu o dobanda netransparenta de 11% la un ipotecar, desi avand in vedere Euribor negativ si marja mea contractuala ar trebui sa platesc doar 1.2% dobanda. Ne judecam, procesul e pe rol si le-am luat o parte. Mai hotule, pretinzi ca Erste a facut prosperitate in Romania? Nu ti-ar fi rusine? Prosperitate cu clauze abuzive? Noi, clientii buni platnici, am adus prosperitatea la Erste, nu invers. Voi ati practicat o camatarie fara mila, nu ati tinut cont de legislatia europeana si nationala. Un jaf permis de Isarescu. Ce spui tu mai sus este demagogie, mama ta de ordinar. De ce nu povestesti ca oamenii care s-au imprumutat la voi cu clauze abuzive si-au luat viata, au fost aruncati in strada, pentru simplul fapt ca nu au stiut de unde sa inceapa in instante? A lua credit este normal jupane, dar cand voi dati credite sa terminati populatia atunci asta nu mai este legalitate. Sunteti un gunoi de banca, spala putina cat mai ai ocazia pana nu te salta autoritatile. Se zvoneste prin targ ca si matale, interpusi din familia matale, cumparati credite neperformante, apoi pleci de la BCR cu sacul plin. Potera sa vina pe voi banditilor.

    Spurny ar trebui sa plateasca alaturi de Treichl seful boardului la BCR in solidar. Neperformanta s-a obtinut datorita practicarii abuzurilor in contracte. Daca era o creditare sanatoasa, corecta, acum neperformanta era extrem de redusa. Nu poti lua bani cu o dobanda fixa 1 ani si peste 1 an banca sa ceara dobanda dubla doar ca asa vrea ea.

    D-le spurny, ati avut si aveti in Romania contracte cu dobanzi nemaivazute niciunde in europa de vest, contracte pline de clauze abuzive si veniti sa spuneti ca ati ajutat la prosperitatea tarii?

    Eu cred ca sunteti intr-un delir si sper ca justitia sa faca dreptate si sa platiti cu varf si indesat pentru saracirea populatiei. Abuzurile se vad din avion, deocamdata unii judecatori refuza sa le vada, probabil pe ei i-ati ajutat sa prospere.  

    Hai sictir nesimtitule.Cu cine crezi tu ca vorbesti?

    Stim noi bine ce a-ti facut voi ,cei de la Erste, in Romania. 

    A-ti venit cu un leu si a-ti plecat cu 10 . 

    Pana sa veniti voi BCR era o banca corecta dar a-ti avut voi grija s-o compromite-ti pe vecie. 

    A-ti nenorocit mii de oameni ,a-ti lasat familii pe drumuri cu talhariile voastre din contractele de credit si ai tupeul sa iesi si spui ca voi a-ti asigurat prosperitatea Romaniei? 

    Ce banca din zona euro mai are in 2015 dobanzi la ipotecare de 11-12% cu euribor negativ nesimtitule? 

    Duceti-va de unde a-ti venit n-avem nevoie de lichele in tara asta, le avem noi pe ale noastre.

    1. Corect punctul dvs de vedere. Nu sunt multumit insa de modul cum ati scris cuvantul "ati"

    ati fost si sunteti doar niste lipitori pe spatele romanilor,v-ati imbogatit aici si numai prin metode ilegale. bcr-ul are tupeul prin rahatul asta sa vb de corectitudine? S-a cam terminat maimutoilor cu prostirea romanilor,nu ca nu mai dati voi credite ci ca nu mai vor romanii ,sau daca vor ,le vor in conditii legale,clare dar atunci nu mai castigati voi prin clauzele abuzive.. bcr=camatar

    E iinadmisibil ce tupeu au, Au furat si nenorocit sute de mii de familli,,Au ramas oameni cu copii pe drumuri din cauza acestor mizerabili de la BCR. Si romanii isi merita soarta, Tac si platesc luna de luna comisioane abuzive in loc sa cumpere haine si mancare la copii.

    Domnule Spurky,

    Daca as trai 10 vieti si tot nu as putea uita abuzurile oribile de care am avut parte la aceasta banca nemernica. Sa incepem cu la un credit cu dobanda promotionala in primul an fixa 5% si variabila ulterior, cu 1,5%+dobanda de referinta variabila.Aici mizeria de banca a pretins ca DRV nu este egal cu Euribor i este cat vrea ea. Nu este acesta un abuz vadit, si mai vorbesti ca trebuie BCR sa plateasca pierderile? Cu ce ne-ai ajutat mai spurcatule, ca ai furat cat ai putut! Apoi in 2010, bancaa schimbat formula dobanzii in 9,12+Euribor!!! De ce? Pentru ca asa a vrut, iar ANPC, BNR sau guvernului nu le-a pasat! Apoi,ultima vrajeala a bancii este stoarcerea de bani prin intermediul asigurarii: pana acum am platit asigurarea unui apartament cu 2 camere la 61.000 Euro, dar acest an a refuzat sa valideze asigurarea pretinzand ca valoarea de piatat a aceluiasi apartament este 91.000Euro. Hai sictir, nu-l cumperi tu Spurcatule la pretul asta?!!! Sictir mai obraznicatura, nu te pot uita astea in veci! Si ce face camatarul de 5 ani in loc sa recunoasca furtul? Ma plimba prin procese si cere amanari cum ca ba a murit unul, ba alte vrajeli! Sa luati toti din Board-ul BCR cate 12 ani pentru inselaciune, ca amicul vostru, excrocul Tender!!! La multi ani BCR, cu executare! 

    Pentru genocidul financiar pe care l-ati pus in practica, o singura pedeapsa este potrivita: lapidarea. Cautati in Biblie daca nu stiti la ce se refera domnule Spurky!

    ce dobitoc

    Ancuta Stanciu si Adina Ardeleanu sunt doua novice daca intr-un interviu de o asemenea anvergura nu le-a dus mintea sa-l intrebe pe CEO nimic despre valoare/cresterea valorii actiunii; un interviu intereseaza si pe micii actionari, nu numai pe cititori sau pe client. 

    Creditare nechibzuita ? Cred ca nu stiti ca insasi directoarea de grup din Iasi a tras tzeapa la cateva banci. Care este exemplul ei managerial când ea insasi are credit la BCR dat la recuperare ? Este vorba de Gabriela Musteata. Pe langa BCR mai are cateva credite neplatite. Ar trebui sa va uitati mai intai in gradina voastra.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

BTPay
Cotaţii Emitenţi BVBCotaţii fonduri mutuale
Super protecție cyber pentru echipamente de business
BITCOIN ROMANIA

Curs valutar BNR

24 Feb. 2021
Euro (EUR)Euro4.8743
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.0100
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4221
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6714
Gram de aur (XAU)Gram de aur233.0869

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Hidroelectrica
Learning and Development Conference 2021
www.hipo.ro
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro