Ultimele licitaţii pînă după plajă

Marius Tiţa
Ziarul BURSA #Investiţii Personale /

Ultimele licitaţii pînă după plajă

O lună şi jumătate de vacanţă stă în faţa licitaţiilor Alis, astfel că nu ne va mira, nu ne mai mira oricum întîrzierea casei în a afişa rezultatele recentei sale şedinţe de licitaţie. Ne interesau, desigur, cele 58 de oferte de la Pictură-Grafică, şi cîteva în mod special. Ne-au căzut ochii şi atenţia pe o pădure în dulcele stil clasic realizată în 1993, de Liviu Brădean, fiu şi nepot de pictori şi posibil tată de pictor, fiul său năs­cîn­du-se, în acest an, pe 4 februarie, zi de naştere şi pentru regretatul Constantin Piliuţă. Piesă deja cu pedigree, aflăm că pictura tînărului artist care preferă art directoratul şi chiar fotografia, provine din colecţia doctorului Constantin Georgescu şi este evaluată la 2 mii de lei. Cu 10 ani înainte, tatăl său, maestrul Traian Brădean, nume magic al picturii româneşti contemporane, făcea portretul rameurului său, după o tradiţie care vorbeşte de cei ce puneau limite dar şi haine de gală la pictură drept exigenţi critici, prieteni fideli şi devotaţi admiratori. Portretul era propus, sîmbăta trecută, la Alis, cu 3 mii de lei, preţ de criză, mic pentru orice pînză realizată de Traian Brădean.

De fapt, asistăm la o adevărată împrăştiere a colecţiei numitului doctor, în ultima licitaţie Alis din acest sezon fiind oferite mai multe lucrări ce i-au fost colecţionarului dragi pînă la achiziţionare sau dăruire. Întîi apare un "Cocoş" bătrîn, din 1989, de Nicu Blei, la 2 mii de lei, natură cu flori de Musceleanu, la 6 mii, un peisaj al discretului Aurel Nedel, la acelaşi preţ, flori roşii pe farfurie bleu, de Ion Pacea, la 5,5 mii. Concurenţa vine din partea unei alte colecţii, cea a poetului Vasile Demetrius, tatăl scriitoarei Lucia Demetrius, prea puţin cunoscut ca literat şi mult mai puţin ca admirator al artei plastice. Din ce a avut el, Alis a scos la vînzare, sîmbăta trecută, o compoziţie cu nuduri de Theodorescu-Sion, cu 30 de mii de lei, peisaj rural cu case de Marius Bunescu, cu 14 mii, o acuarelă a, în curînd, centenarei Coca Meţianu, cu 1,7 mii, o gravură cu tătăroaice de Iser, destul de cunoscută privirii deprinse cu licitaţiile de artă de la noi, pe care se cereau 1,6 mii.

Ar fi trebuit să aflăm toate aces­te informaţii, precum şi altele legate de statistica vînzării, din partea organizatorilor, dar cum am stabilit că deja au tăiat-o în liniştea de vacanţă, anunţăm de la noi că preţul cel mare al licitaţiei a fost de 25 de mii de lei, preţ şi de pornire, obţinut pentru "Ţărănci la cîmp", pictură aproape pointilistă de Samuel Mutzner, un artist care se vrea făcut la fel de preţios ca Jean Cheller, deşi el era mult mai valoros. S-a profitat de preţul mic şi s-a luat, cu 1,8 mii, "Paravanul japonez" de Catargi, George Catargi. Din cele deja pomenite s-au vîndut, la preţ de pornire, acuarela de Coca Meţianu şi gravura de Iser iar nevîndute au rămas restul, plus Artachino, Piliuţă, Ciucurencu, Octav Băncilă.

Dar Alis nu este ultima licitaţie din sezon, pînă la weekend-ul 12-13 septembrie, ci vînzarea de duminica asta propusă de casa Goldart. Sînt oferite 93 de picturi, grafică şi o plachetă de bronz. Oferta începe cu un Virgiliu Parghel, care a împlinit cu puţine luni în urmă 55 de ani, iar nudul realizat de el este estimat la 3,7-3,8 mii de lei. Cu vreo 3 mii ni se propune un Nicolae Drăguşin cu detalii de flori aproape fotografice, cum adînceam eu cu 20 şi mai bine de ani în urmă pe pereţii unei cofetării de pe Dorobanţi - zona deşteaptă, peste drum de Cibernetica ASE-ului. Organizatorii ne infomează că pictorul trăieşte în SUA iar Vadim Tudor ne spunea, cînd era în Parlament, că a dat cinci tablouri de Nicolae Drăguşin în schimbul dosarului său de urmărit, de la Secu. Deh, istorie postdecembristă, că tot au trecut două decenii!!!

Şi Goldart propune un Brădean, Traian, din 1973, la 4,6-4,7 mii de lei, un Petre Velicu, din 1989, cu 1,8-1,9 mii, deşi artistul mai mult parizian cere cel puţin atîta în euro pentru picturile sale. Din grafica cu scopuri publicitare avem o selecţie serioasă, un desen pentru Vila Ştirbey de nimeni altul decît Marius Bunescu, scenă de gen aproape frivolă, neaşteptată pentru morga autorului, se oferă la 1,1-1,2 mii lei.

De Jacques Herold avem două oferte, chit că una este semnalizată aproape anonim, ca J. Herold, la vreo 1,4 mii. De fapt, se oferă multă grafică din multe direcţii, insuficient studiată. Portretul lui Ressu de un oarecare Sanielevici ar trebui să fie realizat de Solomon Sanielevici, artist născut la Botoşani în 1878 şi mort în război, în 1917, avînd timp să îi facă lui Ressu acele "amintiri din vremuri de res­trişte".

Demnă de toată atenţia este apariţia unei picturi de Samson Flexor, despre care, cum altfel, nu se ştie nimic. Ar trebui, pentru că, în octombrie 2007, la Cotroceni s-a petrecut o foarte serioasă expoziţie dedicată acestui pictor care s-a năs­cut în 1907 la Soroca, în Basarabia noastră cea iubitoare de bolşevici, şi a murit la 31 iulie 1971, exact acum 38 de ani, în Brazilia. Este vorba, într-adevăr, de Brazilia, ţara din America de Sud unde pictorul s-a stabilit în 1948. Pînă atunci, din 1920 a stat în Franţa, unde a aprofundat, cu seriozitate dar şi cu experimente, arta picturii. În Brazilia, caz asemănător cu al "cubanezului" Sandu Darie, s-a dedicat abstractului, uneori puternic geometrizant. La Sao Paolo a fondat chiar o şcoală-atelier numită "Abstracţia", considerat primul centru de artă abstractă din America Latină. Nudul plin de rotunjimi semnat Flexor şi propus spre vînzare duminică, la Goldart, este realizat, scrie pe el, în 1930, deci în perioada cînd artistul era în Franţa. De altfel, el a stat puţin în România şi la o vîrstă fragedă, iar fiul său Andre, care a organizat expoziţia de centenar care a mers pe urmele pictorului de la Soroca la Sao Paolo, spune că se considera basarabean, vorbind puţin de părinţi şi de România şi deloc de Moldova.

Plecat din România şi ajuns în Franţa este şi Francois Gall, maghiar din Cluj. Un site de comerciant de artă din Marea Britanie susţine, savant, că artistul s-a năs­cut la "Kosovar", în Transilvania, adaptînd după ce avea şi el prin cap din ultimele ştiri de la televizor, numele maghiar al Clujului, "Kolosvar". De altfel, tîmpenia este preluată şi de alţii, încît este greu de aflat la cine a apărut prima dată această eroare de logică. La Francois Gall identificarea e mai grea, e maghiar, e transilvănean, e şi francez şi a ţinut aproape, cu căldură, românii ajunşi prin Paris, fugind de Ceauşescu şi ai lui. La licitaţia Goldart apare o pictură trecută în contul lui, dar în care nu îl regăsim, cel puţin stilistic şi conceptual, deloc. Nici în semnătură nu găsim F-ul aproape ca o cruce de Lorena, nici G-ul de mînă, cam ca cifra 9, şi nici cei doi ll ca urechile unui iepuraş.

Ca eveniment la zi, anunţăm o expoziţie de grup 6+1 la Piatra Neamţ, la galeria ce poartă numele unui pictor, Lascăr Vorel, dispărut la o vîrstă puternică şi puţin cunos­cut - ce mult suntem nevoiţi să folosim această observaţie - în alte părţi mai centrale şi mai esenţiale ale ţării. Se expune pictură, grafică şi sculptură de Dumitru D. Bostan, Mihail Gavril, Niculai Moroşan, Romeo Ionescu, Mihail Voicu, Laurenţiu Horhotă şi, partea frumoasă şi fără barbă a expozanţilor, Mihaela Panait.

Opinia Cititorului

Acord

Prin trimiterea opiniei ne confirmaţi că aţi citit Regulamentul de mai jos şi că vă asumaţi prevederile sale.

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

DTLAWYERS
Hidroelectrica
Business Card
BTPay
e-distribuţie
Cotnari
parmafood
smart city industry awards 2019
Calendarul BURSA 2019

ENGLISH SECTION

more articles

Schlumberger
Legestart
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS