Un val de căldură extremă, care a afectat Europa de Vest timp de zece zile, ar fi cauzat aproximativ 2.300 de decese în 12 mari oraşe europene, potrivit unei analize rapide realizate de cercetători de la Imperial College London şi London School of Hygiene and Tropical Medicine. Dintre aceste decese, 1.500 sunt direct legate de schimbările climatice, care au intensificat severitatea valului de căldură, au arătat autorii studiului, citaţi de Reuters. Temperaturile au depăşit 40°C în Spania şi au alimentat incendii violente în sudul Franţei, în timp ce oraşe precum Barcelona, Madrid, Londra şi Milano au resimţit din plin „stresul termic foarte puternic”.
„Schimbările climatice au făcut valul de căldură semnificativ mai periculos”, a declarat Dr. Ben Clarke, unul dintre autorii studiului. Temperaturile caniculare au fost accentuate cu până la 4°C în anumite oraşe, comparativ cu scenariile climatice dintr-o lume fără încălzire globală. Cercetătorii au folosit modele epidemiologice şi date istorice de mortalitate pentru a estima impactul valului de căldură asupra sănătăţii umane, ţinând cont şi de agravarea afecţiunilor preexistente. Deoarece decesele cauzate de căldură sunt adesea subraportate sau absente din statisticile oficiale, analiza a fost efectuată folosind metode validate ştiinţific, dar rapide, pentru a umple acest gol de date.
Potrivit Serviciului european Copernicus pentru schimbări climatice, luna iunie 2025 a fost a treia cea mai caldă lună iunie înregistrată vreodată pe Terra, după 2024 şi 2023. Europa de Vest a resimţit cea mai caldă lună iunie din istorie, iar numeroase regiuni au trecut prin episoade de „stres termic foarte puternic”, o condiţie care simulează temperaturi resimţite de peste 38°C.
• Impactul încălzirii globale asupra sănătăţii publice
Emisiile de gaze cu efect de seră, în special din arderea combustibililor fosili, au crescut temperatura medie globală, ceea ce face ca valurile de căldură să fie mai intense, mai frecvente şi mai letale. Într-un raport publicat anterior, cercetători europeni estimau că în 2022 ar fi murit peste 61.000 de persoane în timpul valurilor de căldură din Europa - o cifră care subliniază ineficienţa actualelor măsuri de protecţie. „Într-o lume care se încălzeşte, valurile de căldură vor deveni mai dese, mai intense şi vor afecta mai mulţi oameni”, a avertizat Samantha Burgess, lider strategic Copernicus pentru climă.
Datele recente arată că schimbările climatice nu mai sunt un fenomen abstract sau viitor, ci unul actual şi letal. Valurile de căldură ucid mii de oameni, afectând în mod disproporţionat persoanele vârstnice, vulnerabile şi cele cu afecţiuni preexistente. Europa, în ciuda sistemelor sale medicale dezvoltate, este încă nepregătită pentru crizele de sănătate cauzate de climă, iar adaptarea devine o urgenţă absolută.
Pentru ca astfel de tragedii să fie evitate sau atenuate, sunt esenţiale: strategii de răspuns climatic urban (infrastructură verde, centre de răcire, reţele de sprijin social), comunicare publică eficientă în perioadele de risc, şi politici climatice ambiţioase care să reducă drastic emisiile globale.
Opinia Cititorului