VIDEOCONFERINŢA "DIGITALIZAREA ROMÂNIEI" Digitalizare în două viteze - statul se târăşte, mediul privat a luat startul

George Marinescu
Ziarul BURSA #Companii #IT / 29 iulie 2022

Digitalizare în două viteze - statul se târăşte, mediul privat a luat startul

Pandemia a oferit oportunitatea accelerării transformării digitale, forţând instituţiile statului să digitalizeze anumite servicii publice, dar odată cu ridicarea ridicarea restricţiilor, autorităţile au încetinit brusc viteza transformării, în timp ce mediul privat continuă să îşi digitalizeze activitatea sau o parte importantă din aceasta, pentru a rămâne competitiv în piaţa europeană şi globală.

În acest timp, forţate de jaloanele incluse în Planul Naţional de Integrare şi Rezilienţă, autorităţile centrale abia au reuşit, la finalul lunii iunie, să aprobe legea interoperabilităţii bazelor de date ale instituţiilor publice şi să facă primii paşi pentru realizarea viitorului cloud guvernamental.

Sebastian Burduja, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, a precizat: "Pe termen scurt, mediu şi lung avem PNRR-ul, proiectul de Cloud guvernamental, despre care să vorbit foarte mult şi n-aş mai insista, dar el pune ordine, pune datele noastre în siguranţă, asigură acest element de rezilienţă şi va avea şi elementul de interoperativitate, deci comunicarea instituţiilor publice în back-end, astfel încât să respectăm principiu "once only", o singură dată. În momentul în care am furnizat statului o informaţie, statul să nu ne mai ceară, deci să scăpăm de dosarul cu şină. (...) Pe de o parte, vorbim despre o barieră de mentalitate şi anume: sunt instituţii şi funcţionari în instituţii care nu înţeleg că nu deţin acele date. Datele acelea sunt ale românilor, nu sunt ale respectivelor instituţii, deci nu au dreptul să nu fie de acord cu interoperabilizarea bazelor de date, trebuie să comunice. Legea interoperabilităţii aplică sancţiuni şi este foarte bună".

Referitor la situaţia actuală privind transformarea digitală a ţării, senatorul Marius Humelnicu, preşedintele Comisiei pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, a arătat că mediul privat "simte mai repede şi mai bine piaţa, se digitalizează, se modifică, se upgradează mai repede", în timp ce statul este "un elefant cu picioare de lut".

"Ar trebui să trecem de această fază şi să înţelegem că statul e cel care ajută mediul privat să se dezvolte, e cel care nu îl impiedică, deşi, e drept, că în momentul de faţă îl cam împiedicăm. Încă mai avem mult de lucru, dar vă asigur că avem toată deschiderea pentru susţinerea transpartinică a digitalizării şi dezvoltării României", a spus Marius Humelnicu.

"Chiar dacă suntem lideri în anumite domenii din ITC, stăm mai greu cu adoptarea acestor soluţii, dar sigur în 2030 România va fi 100% digitalizată", a precizat Dragoş Tohănean, Vicepreşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României (ADR).

Acesta a menţionat că instituţia respectivă are proiecte în derulare sau în implementare, cum ar fi platforma ghiseul.ro şi platforma de software centralizat pentru identificarea digitală pe SCIP.

Cu toate acestea, în domeniul digitalizării, arhitectura trebuie adaptată cerinţelor pieţei şi cerinţelor fiecărui client în parte, iar aceste lucruri trebuie coordonate astfel încât să se răspundă fiecărei nevoi din piaţă, susţine Dragoş Preda, fost secretar de stat în Ministerul Telecomunicaţiilor şi fost CEO al RADIOCOM.

"Poate acum, odată cu legea interoperabilităţii, statul va înţelege toată această arhitectură şi această dinamică. Interoperabilitatea înseamnă crearea limbajului comun. Trebuie să existe limbaj comun între toate structurile care fac parte din acest ecosistem ITC la nivel guvernamental şi mediul de afaceri. Este nevoie ca şi piaţa să înţeleagă faptul că statul trebuie să treacă prin această tranformare digitală pentru a putea să intre într-un dialog sustenabil cu piaţa şi cu dinamica pieţei. Este nevoie ca această transformare la nivelul statului să se facă într-un mod foarte bine articulat, pentru ca, apoi, statul să poată veni cu aceeaşi arhitectură la acelaşi dialog cu un mediu care poate că este cel mai dinamic la nivel mondial", a spus Dragoş Preda.

Cert este că, în timp ce mediul privat, în domenii precum activităţile industriale, construcţii, medical, educaţie, financiar-bancar, se află pe un val al digitalizării, statul încă testează terenul în anumite sectoare publice şi nu are destul de clare bazele pe care va funcţiona viitorul cloud guvernamental.

Digitalizare în două viteze - statul se târăşte, mediul privat a luat startul

DESI 2022: Ultimii din UE la digitalizare

Transformarea digitală a ţării noastre se face cu greutate, iar acest lucru îl arată şi ediţia din 2022 a Indicelui economiei şi societăţii digitale (DESI), dat publicităţii ieri de Comisia Europeană, indice la care suntem pe ultimul loc în UE, cu numai 30,6 puncte, mult sub media europeană de 52,3 puncte.

"România a rămas în urmă în ceea ce priveşte o serie de indicatori ai dimensiunii capitalului uman, cu un nivel foarte scăzut de competenţe digitale de bază în comparaţie cu media UE, (...). Performanţele ţării în ceea ce priveşte integrarea tehnologiilor digitale şi a serviciilor publice digitale sunt slabe în comparaţie cu cele ale celorlalte state membre ale UE. Ponderea IMM-urilor care au cel puţin un nivel de bază de intensitate digitală (22%) şi procentajul întreprinderilor care fac schimb electronic de informaţii (17%) sunt cele mai scăzute din UE.

Nivelul scăzut de digitalizare şi progresele relativ lente împiedică economia României să profite pe deplin de oportunităţile oferite de tehnologiile digitale. Această situaţie este agravată şi mai mult de nivelul foarte scăzut al serviciilor publice digitale, atât pentru cetăţeni, cât şi pentru întreprinderi", se arată în analiza întocmită de Comisia Europeană pentru indicele DESI din ţara noastră.

În documentul respectiv se menţionează că, deşi digitalizarea reprezintă în continuare o prioritate pentru actualul guvern, alături de simplificarea legislaţiei şi crearea unui mediu de reglementare favorabil întreprinderilor, politica de transformare digitală se află abia la începutul procesului de punere în aplicare.

"Cu un sprijin pentru investiţii de aproape 6 miliarde EUR (20,5 % marcare digitală), Planul de redresare şi rezilienţă al României include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, şi anume competenţele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor şi serviciile publice digitale. În timp ce majoritatea acestor măsuri (atât reforme, cât şi investiţii) sunt gestionate de Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, alte ministere şi entităţi publice sunt responsabile de punerea în aplicare a măsurilor din domeniul digital conexe. O structură de guvernanţă flexibilă, care să evite fragmentarea şi să asigure o punere în aplicare coerentă şi eficace, ar sprijini într-un mod considerabil eforturile de digitalizare depuse în temeiul planului naţional de redresare şi rezilienţă", se mai arată în documentul citat.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Comanda carte
APA NOVA
e-infra.ro
eximbank.ro
fngcimm.ro
danescu.ro
arsc.ro
Stiri Locale

Curs valutar BNR

14 Iun. 2024
Euro (EUR)Euro4.9771
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.6576
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian5.2114
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.9174
Gram de aur (XAU)Gram de aur347.5083

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
roenergy.eu
rommedica.ro
Studiul 'Imperiul Roman subjugă Împărăţia lui Dumnezeu'
The study 'The Roman Empire subjugates the Kingdom of God'
BURSA
BURSA
Împărăţia lui Dumnezeu pe Pământ
The Kingdom of God on Earth
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.ro
www.dreptonline.ro
www.hipo.ro

adb