VOCI Să nu ucizi o pasăre care falsează

CRISTIAN DOGARU
Ziarul BURSA #Bănci-Asigurări / 8 ianuarie 2016

Să nu ucizi o pasăre care falsează

Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR Isărescu, vine cu o pledoarie interesantă ("Să nu ucizi o pasăre cântătoare") în favoarea menţinerii actualului sistem de rezerve fracţionare. Mai exact, acesta ar încuraja inovaţia umană, calitate care ar trebui să fie suficientă pentru a ierta băncile că încasează dobânzi şi comisioane pentru banii pe care i-au dat cu împrumut, deşi nu-i aveau.

Lucian Croitoru observă valul de antipatie de care se "bucură" băncile pe plan global după criza începută în 2007, vede şi tendinţele de reglementare mai strictă a sectorului bancar, dar cel mai îngrijorat este de posibilitatea ca acestea să-şi piardă jucăria principală - rezervele fracţionare - după un referendum convocat pe această temă în Elveţia, la care cetăţenii pot opta pentru un sistem bancar cu rezerve de 100%. Adică la 100 de euro atraşi în depozite, păstrezi 100 de euro în siguranţă la Banca Centrală şi nu doar 10% (1 euro), dând apoi credite de 1000 de euro, mulţumită efectului de levier, cum se întâmplă acum prin lume. De multiplicarea creditului ar urma să se ocupe, deci, Băncile Centrale şi actionarii băncilor comerciale, care să-şi pună la bătaie banii de buzunar, dacă introducem sistemul cu rezerve de 100%.

Care sunt contraargumentele lui Lucian Croitoru? Acesta începe articolul de pe Hotnews prin a da dreptate parţial partizanilor rezervelor de 100%: "Chiar şi economişti iluştri, cum ar fi Irving Fisher, Henry Simon, Frank Knight, unii dintre ei membri ai Şcolii de la Chicago, adică ai unei şcoli economice liberale, au făcut o asemenea propunere în 1933 (aşa numitul Chicago Plan). Recent, Benes şi Kumhof (2012), de la Fondul Monetar Internaţional, au verificat avantajele Planului de la Chicago, aşa cum au fost ele prezentate de Fisher (1936)(...) Totuşi, dincolo de acest rezultat, nu este deloc clar dacă beneficiile remarcate de Fisher şi cele suplimentare identificate de Benes şi Kumhof (2012) întrec pierderile care ar apărea din renunţarea la sistemul actual".

Apoi, Lucian Croitoru ţine să ne atragă atenţia, bolduind frumos, "Noi suntem autorii crizelor, nu băncile", continuând: "În perioadele de euforie se creează de obicei mai mulţi bani şi datorii decât în perioadele normale. Când intervine panica, pentru foarte multe firme sau gospodării îndatorate, apare un dezechilibru între venituri, care scad, şi serviciul datoriei care se menţine. Din acest motiv, bulele finanţate cu credit sunt şi cele mai distrugătoare. Fiecare familie, bancă sau firmă confruntată cu dezechilibrul menţionat va căuta să reducă datoriile, accentuând astfel recesiunea".

Ei bine, şi cine este de vină pentru apariţia recesiunii?

Nu băncile care au creditat iresponsabil - nu!, e doar eternul ciclu euforie-panică ce ţine de natura umană şi care nu poate fi îngrădit de nicio reglementare, găsind mereu forme de manifestare, spune, în esenţă, Lucian Croitoru. Adică, dacă le iei băncilor ocazia de a dilata masa monetară generând explozia preţurilor, vor apărea alte ocazii de umflare a bulelor (imobiliară, bursieră etc).

Din păcate, consilierul Guvernatorului nu ne spune şi care vor fi acestea. Îşi vor vinde oamenii bunurile pentru a specula?

Îşi vor folosi toate economiile pentru asta?

Posibil, dar cel puţin vor aloca doar resursele din prezent, mult mai limitate decât cele viitoare, pe care băncile le pun la dispoziţie când se conturează bulele. Or, ce poate fi mai distrugător asupra preţurilor decât să ai la dispoziţie salariul tău pe 15-20 de ani pentru a cumpăra o casă, mai ales dacă multe zeci de mii de viitori debitori fac simultan asta?

Lucian Croitoru nu spune nimic despre modul în care băncile încasează dobânzi şi comisioane dând credite din bani pe care nu îi au, de fapt, dar nimeni nu e perfect.

După ce am văzut cine e de vină în generarea bulelor, să vedem de ce nu e bine să avem rezerve de 100%. Pentru că ucidem în acest fel inovaţia!

Lucian Croitoru susţine: "Grija noastră nu trebuie să fie cum să suprimăm euforia prin reguli, ci cum să facem că ea să aibă întotdeauna condiţiile să apară. «Creşterea nivelului de trăi - spune Greenspan - cere inovatori care au anticipaţii nelimitate privind succesul şi perseverenţa, indiferent de câte ori dau greş...Exuberanţa (înclinaţia spre optimism) este indispensabilă - chiar dacă uneori duce la exces» (p. 301). Toţi aceşti inovatori exuberanţi, dar indispensabili, au nevoie să fie finanţaţi, indiferent de câte ori dau greş. Pentru a putea oferi aceste finanţări necesare, pieţele financiare trebuie să fie suficient de libere".

Adică, pentru ca să decopere cineva leacul la cancer, ultimul gadget la modă, etc, e bine ca Dorel din Militari să aibă ocazia să-şi cumpere plasmă cu buletinul, plătind apoi 10 ani la ea sau garsonieră cu 50.000 euro în Militari, din care să fie evacuat silit la prima criză.

Aşa să fie oare?

Eu credeam că inovaţiile le finanţează fondurile cu capital de risc, cele care identifică astfel de oportunităţi, şi nu băncile, care vor să vadă planuri de afaceri, profituri consecutive,etc; adică să ai deja o afacere pe roate ca să iei credit, nu cai verzi pe pereţi. Mie vocea care se desprinde din eseul domnului Croitoru mi se pare doar o voce timidă în corul lobby-ului bancar din ultima vreme, dar fiecare are dreptul la opinie. Să nu ucidem deci o pasăre cântătoare, chiar dacă falsează în argumentaţie.

Opinia Cititorului ( 8 )

  1. Rezerve 100%.

    Am auzit de un caz care a venit di Sua cu bani i-a bagat in banca. Cand a mers sa-i scoata a trebuit sa anunte banca cu o zi sau 3 zile inainte in2 3 orasele mici. BAncile ce au in seif aier? 

    1. Dacă vrei să retragi numerar o cantitate mai mare. Băncile nu țin în sucursale decât sume relativ mici, pentru operațiile zilnice. Dacă vrei să retragi 10-20 de mii €, vine o mașină specială de securitate cu banii tăi în acea sucursală.

    Rezerve de 100% inseamna ca bancile dau împrumuturi doar din banii lor. Asta ar creste siguranta dar ar reduce considerabil contributia bancilor la cresterea economica. Toate bancile ar lucra ca societatile bancare. Daca ne uitam ce afaceri au societatile nebancare si cate împrumuturi dau ele, si mai ales cu ce dobanzi, putem vedea foarte clar ca cei care vor sa ia împrumuturi nu ar fi deloc favorizati de o astfel de schimbare. Si atunci ar avea de pierdut firmele de constructii, intreprinzatorii imobiliari, firmele care vand mobila si care se ocupa cu decoratiuni interioare ar avea si ele de suferit etc. Am ajunge ca in Romania sa se dea împrumuturi doar cam cum se dadeau imediat dupa lovitura de stat din 89.

    1. ce-ar fi sa te mai gandesti? reserve 100% inseamna credite din capital propriu si depozite la termen conditionate de relatia conform careia maturitatea depozitelor trebuie sa fie mai mare sau egala cu maturitatea creditelor!

      rezervele n-au de-a face cu termenul. rezerva inseamna procentul din depozite care trebuie tinut la banca centrala. rezerva de 100% inseamna ca toate depozitele se tin la banca centrala, prin urmare singurele resurse disponibile pentru creditare raman capitalurile proprii sau obligatiunile. capitalurile proprii sunt relativ mici, in sensul ca, raportat la situatia actuala, ti-ar cadea creditarea de vreo 7-8 ori. si la ce duce raritatea? la preturi mai mari. adica o gramada de firme care acum pot investi intr-o afacere cu randament de 7% dintr-un credit de 5% nu o vor mai putea face cand dobznile explodeaza la 15-20%. destul de simplu, daca te gandesti un pic :)

      unde nu e cap, ploua'n gat! care banca centrala, taticu'? a insulelor Langerhans?! pune baietel mana pe carte. nu sa faci cornete, sa'ntelegi!

    cretinu' tot cretin! inovatie umana din uzura, din monetizarea pe banii contribuabililor a creditelor fara acoperire date de banci. "Noi suntem autorii crizelor, nu băncile" care noi, bai ciudatule? nu cumva, noi aia care am decis extra-constitutional ca bancile au numai drepturi, ca bancile pot da credite fara sa aiba depozite fiindca BNR permite si adanceste tehnica (ingineria!) rezervelor fractionare? hai sictir!

    1. În ultimii 40 de ani inovatorii exuberanți au cumpărate imobiliare. Și dăi și cumpără și inovează exuberant încă o pârloagă, încă un coteț, iar din wealth effect nevoile elementelor sclavagiste au proliferat exponențial. Acum, când s-a îngroșat nota de plată, iar inovatorii exuberanți au îmbulinat toți sclavii, uneltele sistemului afirmă că ar fi păcat să renunțăm la schema Ponzi deja epuizată. Croitorule, și Caritasul mai mergea câteva luni, nu știu de ce a fost nevoie să renunțați la el, voi, beneriștii care ați avertizat în repetate rânduri populația în privința jocurilor piramidale organizate de inovatorii exuberanți.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Avocat Ianul Alexandra
cautavocat.ro
BTPay
danescu.ro
arsc.ro

Curs valutar BNR

02 Feb. 2023
Euro (EUR)Euro4.9024
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.4632
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.9026
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.4966
Gram de aur (XAU)Gram de aur280.1298

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

Cotaţii Emitenţi BVB
Bursele din regiune
Cotaţii fonduri mutuale
Teatrul Național I. L. Caragiale Bucuresti
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro