4Science: Viziunea utilizatorilor asupra inteligenţei artificiale

Acest articol analitic se bazează pe date colectate în primăvara anului 2025 printr-un sondaj online anonim (CAWI) realizat în rândul a 476 de bărbaţi şi femei cu vârsta de peste 18 ani, familiarizaţi cu inteligenţa artificială (AI) în România, potrivit unui comunicat 4Service emis redacţiei. Raportul evidenţiază principalele tendinţe legate de conştientizare, utilizare, atitudini, aşteptări şi bariere în implementarea AI în societatea românească.

Inteligenţa artificială nu mai este un subiect de science fiction, ci face parte din viaţa de zi cu zi. Acest lucru este confirmat de cifre: 96% dintre respondenţii din România au declarat că sunt familiarizaţi cu conceptul de AI. În acelaşi timp, 33,8% dintre respondenţi au spus că înţeleg bine tipurile, capacităţile şi limitările AI, iar 34,5% au o înţelegere de bază a modului în care funcţionează. Doar un procent redus (4,4%) nu este aproape deloc familiarizat cu acest concept.

Există o diferenţă de înţelegere între generaţii: 60% dintre tinerii între 18-24 ani au o înţelegere bună a AI, în timp ce în rândul persoanelor de 55-64 de ani, un procent semnificativ (41%) au doar o înţelegere de bază. Principalele surse de informare despre AI sunt reţelele sociale (70,6%) şi mass-media (57,4%). Este remarcabil faptul că instituţiile de învăţământ joacă un rol limitat, doar 10,9% dintre respondenţi obţinând informaţii din surse academice.

Conform comunicatului, întrebaţi cu ce asociază AI, respondenţii au plasat ChatGPT pe locul doi, după „roboţi”. Acest instrument a schimbat percepţia românilor despre AI - devenind un sinonim de facto şi o întruchipare a inteligenţei artificiale în România.

82,6% dintre respondenţi sunt conştienţi de existenţa ChatGPT, 79,1% l-au folosit, iar 65,5% îl folosesc cel mai des. Prin comparaţie, Gemini se află pe locul doi, cu 44,3% conştientizare, 26,5% utilizare şi doar 9,1% ca instrument principal.

Peste jumătate dintre adulţii români (60,3%) folosesc instrumente bazate pe AI. Dintre aceştia, 51% le utilizează în scopuri educaţionale, iar 45% în activităţi profesionale. De asemenea, AI este utilizată pentru comunicare (în medie de 3,4 ori pe săptămână), 63% dintre utilizatori apelând la aceasta zilnic sau de câteva ori pe săptămână.

Cei mai frecvenţi agenţi AI sunt chatbot-urile (56,6%), urmate de AI integrate în platformele de social media (47,7%). ChatGPT este liderul incontestabil: 82,6% conştientizare, 79,1% utilizare şi 65,5% preferinţă principală. Gemini şi Shazam ocupă următoarele locuri, dar cu scoruri mult mai scăzute.

Scopurile principale pentru care sunt utilizate aceste instrumente sunt: căutarea de informaţii (72,5%), editarea de texte (44,9%) şi traducerea (35,9%). Doar unul din cinci utilizatori apelează la AI pentru sarcini mai complexe, precum analiza de date.

Potrivit sursei, majoritatea respondenţilor (54,4%) au încredere în rezultatele generate de AI, în timp ce aproape 40% rămân neutri. Principalele probleme întâmpinate sunt: funcţionalitate limitată (31%), lipsa încrederii (28%), înţelegere contextuală insuficientă (25%) şi dificultăţi de configurare sau utilizare (23%). Totuşi, 22,3% dintre utilizatori nu raportează nici o problemă.

În ceea ce priveşte impactul viitor al AI, 45% anticipează mai multe beneficii, în timp ce 12% se aşteaptă la mai multe dezavantaje. Restul sunt neutri sau nesiguri. Se aşteaptă ca cel mai mare impact să fie în plan economic (55,7%).

Beneficiile principale aşteptate sunt economisirea timpului, accesul mai bun la informaţii şi progresele ştiinţifice. Cele mai frecvente temeri vizează dependenţa excesivă de tehnologie, pierderea locurilor de muncă şi erodarea valorilor umane. Generaţia tânără este mai optimistă, considerând că AI le va sprijini dezvoltarea carierei şi atingerea obiectivelor personale.

Cele mai relevante domenii pentru aplicarea AI în România sunt educaţia/ştiinţa şi medicina/sănătatea. Acestea au şi cel mai ridicat nivel de acceptare publică şi impact aşteptat. Cel mai scăzut nivel de confort este asociat cu utilizarea AI în apărarea naţională.

Principalele bariere în calea implementării AI sunt lipsa de competenţe, cunoştinţe şi informaţii, preocupările legate de confidenţialitate şi securitate, precum şi costurile ridicate. Deşi 40% dintre respondenţi cred că există resurse suficiente pentru educarea populaţiei despre AI, cele mai frecvent menţionate lipsuri sunt cadrele didactice şi experţii (54%), materialele didactice (44,3%) şi instrumentele sau platformele practice (44,3%).

Cel mai aşteptat rol al guvernului în dezvoltarea AI este sprijinirea informării şi educaţiei publice (64%). În plus, 46,8% consideră că este necesară reglementarea pentru utilizarea corespunzătoare şi prevenirea abuzurilor. Aproximativ 40% aşteaptă, de asemenea, investiţii guvernamentale în cercetare AI şi promovarea implementării acesteia în diverse industrii.

În ciuda unor îngrijorări, majoritatea covârşitoare a românilor (83,6%) sunt dispuşi să folosească AI în viitor. Printre îmbunătăţirile posibile aduse de AI în România au fost menţionate: muncă mai rapidă şi mai simplă, acces îmbunătăţit la informaţii, progres în educaţie, avans tehnologic şi inovaţie.