Achiziţia corvetei HISAR trece de Parlament, controversele rămân

Ministrul Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, împreună cu preşedintele Comisiei pentru Apărare din Camera Deputaţilor, Mihai Weber, au anunţat ieri că Parlamentul a aprobat achiziţia corvetei Hisar destinată Forţelor Navale Române, însă acest demers nu reprezintă niciun motiv de laudă după ce precedenta achiziţie de patru corvete s-a blocat lamentabil din cauza incompetenţei unor angajaţi ai MApN şi pretenţiilor exagerate ale Naval Group. De asemenea, evoluţia tranzacţiei turceşti este cu atât mai controversată cu cât decizia de achiziţie a fost iniţiată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pe vremea când Ilie Bolojan asigura interimatul la preşedinţia României, după demisia lui Klaus Iohannis.

Această corvetă de clasă Hisar, produsă de ASFAT în şantierul naval din Istanbul, vine cu o bază contractuală de 223 milioane de euro fără TVA, sumă la care se adaugă costuri suplimentare pentru echipamente şi rachete ce completează capacităţile standard, însă autorii deciziei o prezintă drept o platformă indispensabilă: lungă de aproape 100 de metri (99,56 metri), lată de 14,42 metri, cu un pescaj de 3,77 metri şi un deplasament de 2.300 de tone, nava are o autonomie impresionantă de 4.500 de mile marine, se poate deplasa cu până la 24 noduri folosind propulsie CODELOD, este dotată cu tun de calibrul 76 milimetri, mitraliere de calibrul 12,7 milimetri, compatibilă cu rachete anti-navă Atmaca, are capacitate de operare pentru elicoptere de până la 10 tone şi UAV-uri, plus două bărci rapide RHIB - configurată pentru un spectru larg de misiuni - supraveghere, recunoaştere, operaţiuni speciale, luptă electronică şi război acustic.

Oficialii justifică urgenţa achiziţiei prin contextul tot mai tensionat al Mării Negre, mai ales în zona Neptun Deep unde România îşi revendică resursele strategice de gaze. În viziunea ministrului Moşteanu şi a lui Weber, o singură corvetă nu este de ajuns, iar prezenţa turcă apare ca o opţiune rapidă într-o situaţie în care ameninţările par din Marea Neagră par să escaladeze.

Totuşi, problema nu ţine doar de necesitate strategică: surse politice şi guvernamentale au conturat pentru Ziarul BURSA un spectru mai larg de semne de întrebare. Achiziţia precedentă- un proiect ambiţios de dotare cu patru corvete Gowind 2500 ale Naval Group, în parteneriat cu Şantierul Naval Constanţa, estimată la aproximativ 1,2 miliarde de euro - a eşuat după patru ani de tergiversări. Contractul atribuit în iunie 2019 a fost anulat în 2023 după ani de tergiversări, contestaţii şi refuzuri de semnare din partea Naval Group, acuzată că nu îşi menţine oferta iniţială. La vremea respectivă am semnalat că, deşi Damen, firma de pe locul doi, era dispusă să finalizeze lucrarea, statul român "nu a identificat fonduri suplimentare de circa 50 milioane de euro” pentru a îi atribui contractul privind realizarea celor patru corvete.

Reamintim că la mijlocul primăverii 2025, surse guvernamentale au exprimat pentru ziarul BURSA suspiciuni privind influenţe politice în direcţionarea achiziţiei curente din Turcia şi au mai spus că există posibilitatea achiziţionării de la aceeaşi companie turcă a două corvete suplimentare, dar care ar urma să fie construite în România, la Mangalia, pentru a reduce presiunea publică şi a revitaliza industria navală autohtonă, crescută în ani la marginea pieţei de apărare.

Ulterior, după preluarea în luna iunie a mandatului de ministru al Apărării de către Ionuţ Moşteanu, acesta a precizat că îşi doreşte ca şantierele navale din ţara noastră, în special cel de la Galaţi care aparţine de compania olandeză Damen să construiască vasele necesare Forţelor Navale Române. Dorinţa noului ministru al Apărării a fost exprimată în condiţiile în care compania Damen este acuzată într-un dosar penal din Olanda de dare de mită, fals în acte, spălare de bani şi încălcarea regimului internaţional de sancţiuni. Procurorii olandezi susţin că, în încercarea de a câştiga contracte navale profitabile în mai multe ţări, Damen ar fi plătit sume considerabile unor intermediari. Procesul penal ar urma să demareze în instanţele din Olanda la finalul anului 2025, iar o eventuală condamnare definitivă ar putea avea consecinţe devastatoare pentru compania Damen: conform reglementărilor europene, o firmă condamnată pentru corupţie sau fraudă nu mai are voie să participe timp de patru ani la licitaţii publice organizate în Uniunea Europeană şi nici să beneficieze de fondurile europene. Acest lucru ar avea impact şi asupra şantierului naval de la Galaţi deţinut de Damen, şantier pe care Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Economiei şi-ar dori să îl transforme într-unul dedicat construcţiei de nave militar.

Din cele de mai sus, reiese că MApN a fost pus cu spatele la zid şi nu a avut altă soluţie în acest moment decât achiziţionarea directă a corvetei turceşti, chiar dacă pentru compatibilizarea ei cu standardele NATO ar mai fi nevoie de investiţii de minimum 100 milioane euro, potrivit unor surse din preajma departamentului de achiziţii al ministerului citat.