Acordul UE-Mercosur relansat între oportunităţi economice şi opoziţie puternică

Relansarea oficială a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană şi Mercosur marchează o nouă etapă politică şi comercială, dar readuce în prim-plan tensiunile dintre ambiţiile strategice, interesele industriale şi temerile agricultorilor şi ecologiştilor, relatează Le Quotidien, de la care transmitem cele ce urmează.

Negociat intermitent timp de 25 de ani şi încheiat politic la sfârşitul lui 2024, acordul ar crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, acoperind o piaţă de peste 700 milioane de consumatori. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, exporturile anuale ale UE către Mercosur ar putea creşte cu 39% (circa 49 miliarde euro), susţinând peste 440.000 de locuri de muncă.

Pentru a evita blocajele naţionale, Comisia propune separarea părţii comerciale de cea politică, tratând componenta de liber schimb ca fiind exclusiv de competenţa UE. Astfel, acordul ar putea intra provizoriu în vigoare doar cu aprobarea Consiliului şi Parlamentului European, fără ratificare în parlamentele naţionale. Maniera este contestată de numeroase ONG-uri şi eurodeputaţi, care denunţă o „ocolire pe uşa din spate” a dezbaterilor democratice.

Industria europeană susţine ferm acordul, considerându-l esenţial pentru competitivitate şi diversificarea pieţelor, în special în sectorul auto, al maşinilor, produselor farmaceutice şi chimice. Luxemburg, Germania şi Spania se numără printre promotorii acordului. În schimb, sindicatele fermierilor şi organizaţiile ecologiste avertizează că textul sacrifică agricultura europeană şi riscă să accelereze defrişările din Amazon.

Pentru a linişti criticile, Bruxelles a introdus clauze de salvgardare rapidă şi a creat un fond de criză agricolă de 6,3 miliarde euro. Preferinţele tarifare pentru carne şi produse avicole vor fi strict limitate (1,5% din consumul european pentru carne de vită, 1,3% pentru carne de pasăre), iar importurile care depăşesc aceste cote pot fi sancţionate. În plus, acordul include pentru prima dată dispoziţii privind bunăstarea animalelor şi combaterea defrişărilor ilegale, conform sursei citate.

În plan politic, Franţa şi Italia, iniţial reticente, par să îşi nuanţeze poziţiile după concesiile obţinute, în timp ce Polonia a admis că nu mai dispune de suficiente alianţe pentru a bloca tratatul. Totuşi, opoziţia rămâne puternică în Parlamentul European, unde ecologişti, suveranişti şi o parte din eurodeputaţii populari cer respingerea textului.

Comisia speră la un vot favorabil până la finalul lui 2025, pentru ca acordul să poată fi aplicat parţial din 2026.