AEI: Banii verzi pentru hidrogen verde. România, între finanţări disponibile şi blocaje legislative

Miliarde disponibile, proiecte în stand-by

Uniunea Europeană a deschis linii generoase de finanţare pentru hidrogenul verde, iar România se numără printre beneficiari, conform unui comunicat de presă remis redacţiei. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avem alocate 86,5 milioane de euro pentru instalarea unei capacităţi de 100 MW de electrolizoare, destinate producerii industriale de hidrogen curat.

Ro-HydroHub, un centru naţional de cercetare şi inovare, primeşte, prin alt program, aproape 140 de milioane de euro pentru dezvoltare.

OMV Petrom lucrează la două proiecte cu o capacitate totală de 55 MW în rafinăria Petrobrazi, finanţate parţial din PNRR, cu termene de finalizare amânate pentru august 2026.

Pe de altă parte, proiectul trenurilor pe hidrogen, estimat la 360 de milioane de euro, a fost anulat după trei licitaţii fără ofertanţi, iar resursele au fost redirecţionate spre infrastructura rutieră.

Fonduri europene pentru hidrogen: oportunităţi şi provocări

România are acces la mai multe instrumente europene care pot finanţa proiecte de hidrogen verde. Problema nu este lipsa banilor, ci gradul de pregătire al proiectelor şi absenţa unui cadru legislativ clar.

• Fondul pentru Inovare este cel mai important mecanism al Uniunii Europene pentru tehnologii net-zero. Oferă anual granturi de miliarde de euro pentru producţia, stocarea şi utilizarea hidrogenului verde, prin apeluri competitive destinate proiectelor mari şi inovatoare.

• Fondul pentru Modernizare, dedicat ţărilor cu PIB sub media UE, alocă României aproximativ 815 milioane euro până în 2026. Banii pot fi folosiţi pentru proiecte de tranziţie energetică, modernizarea infrastructurii şi dezvoltarea industriei hidrogenului.

• Clean Hydrogen Partnership (Horizon Europe) finanţează cercetarea şi inovarea - consorţii între universităţi, institute şi companii, pentru proiecte-pilot şi testarea tehnologiilor.

• Banca Europeană a Hidrogenului, activă din 2023, oferă subvenţii directe pentru producătorii de hidrogen verde, acoperind diferenţa de cost faţă de combustibilii convenţionali.

În paralel, BEI şi BERD oferă credite preferenţiale şi garanţii pentru investiţii, dar cer dovezi de viabilitate economică, în special contracte ferme între producători şi marii consumatori industriali.

Cum se pot pregăti companiile

Succesul depinde de proiecte bine gândite, aliniate la obiectivele UE, cum ar fi RED III, care cere ca 42 % din hidrogenul folosit în industrie să fie regenerabil.

Proiectele de hidrogen funcţionează doar prin parteneriate solide între universităţi (pentru know-how şi inovaţie), mari consumatori industriali (oţel, ciment, chimie) şi operatori de reţea. Colaborarea este esenţială pentru succes.

Pentru a accesa fonduri europene, este nevoie de documentaţie tehnică, iar multe companii folosesc consultanţi specializaţi. Investitorii vor să vadă stabilitate, aşa că producătorii trebuie să încheie contracte pe termen lung cu consumatori mari, care să le asigure o piaţă sigură pentru hidrogenul verde.

Avem acces la miliarde de euro, dar fără norme clare pentru aplicarea Legii 237/2023 şi scheme de sprijin concrete, riscăm ca sumele alocate să rămână nefolosite. Iar România să rateze şansa de a valorifica la timp potenţialul hidrogenului verde.

Astfel este necesară instituirea unui cadru economic coerent prin care Ministerul Energiei, împreună cu Ministerul Finanţelor şi alte instituţii relevante, pentru elaborarea unor mecanisme de sprijin financiar, scheme de subvenţii şi stimulente fiscale dedicate producţiei şi utilizării hidrogenului verde. Mai mult, statul trebuie să intervină activ în etapa de formare a pieţei - prin contracte pentru diferenţă, programe de investiţii publice şi parteneriate public-private - pentru a crea condiţiile necesare atragerii capitalului privat şi dezvoltării infrastructurii naţionale de hidrogen, sunt de părere specialişti din cadrul Asociaţiei Energia Inteligentă