AEI: Scăderea preţului energiei electrice în ţara noastră depinde de un mix de factori economici

Analiza cauzelor scumpirii energiei electrice nu este un pas teoretic, ci temelia oricărei politici energetice responsabile şi numai printr-o înţelegere completă a contextului putem propune soluţii realiste, sustenabile şi eficiente - atât pentru economie, cât şi pentru cetăţeni, conform lui Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI).

În cadrul Barometrului Energetic realizat de INSCOP, românii întrebaţi care este principala cauză pentru majorarea preţurilor la energie electrică: 42,8% dintre români indică deciziile greşite luate de autorităţile din România, 27,3% dorinţa companiilor din România de a obţine profituri mai mari, 11,1% inflaţia generală, 6,7% evoluţia preţurilor de pe plan internaţional, 6,1% nivelul taxelor/redevenţele, iar 0.8% condiţiile meteo (vânt mai slab, precipitaţii mai puţine), 5,2% nu au răspuns, potrivit preşedintelui AEI.

Acesta mai arată şi că analizele realizate de AEI pentru perioada 2021 - 2025, privind ponderea creşterii preţului energiei datorită creşterii cererii energiei importate în Ucraina şi Moldova, a congestiilor din Europa Centrală, care nu permit energiei electrice ieftine să ajungă în România, a evoluţiei preţului pe pieţele internaţionale face ca pe locul 2 în topul cauzelor creşterii preţului, după deciziile greşite, să fie evoluţia preţului datorită condiţiilor internaţionale, urmat de creşterea tarifelor şi taxelor, profitul companiilor şi pe ultimul loc condiţiile meteo.

Scăderea preţului energiei electrice în România depinde de un mix complex de factori economici, tehnologici şi politici. Din punct de vedere economic, este esenţială o piaţă competitivă, bazată pe transparenţă şi pe eliminarea speculaţiilor care duc la fluctuaţiile nejustificate de preţ. Investiţiile în modernizarea infrastructurii de transport şi distribuţie ar reduce pierderile din reţea şi, implicit, costurile finale suportate de consumatori, afirmă reprezentantul AEI. Pe plan tehnologic, dezvoltarea surselor regenerabile împreună cu stocarea şi implementarea sistemelor inteligente de gestionare a consumului pot contribui la creşterea eficienţei energetice. În plan politic, stabilitatea legislativă, reducerea fiscalităţii în energie şi o strategie energetică pe termen lung sunt esenţiale pentru atragerea investiţiilor şi pentru protejarea interesului naţional. De asemenea, o colaborare echilibrată între stat, mediul privat şi Uniunea Europeană poate asigura un cadru sustenabil care să favorizeze scăderea preţurilor fără a compromite siguranţa şi securitatea energetică, potrivit lui Dumitru Chisăliţă.

Concret, preţul energiei electrice poate fi redus prin mai multe măsuri. Reducerea pierderilor şi a consumurilor tehnologice în reţele este esenţială, deoarece reţelele de transport şi distribuţie pierd anual circa 10-12% din energia produsă, ceea ce se reflectă direct în factură, spune Dumitru Chisăliţă, preşedintele AEI.

Aceste pierderi pot fi diminuate prin modernizarea transformatoarelor şi cablurilor cu tehnologii cu pierderi mici, explică el. Digitalizarea reţelei, prin implementarea unui smart grid care să controleze automat fluxul de energie, contribuie de asemenea la reducerea pierderilor, adaugă Chisăliţă. Înlocuirea liniilor vechi de tensiune cu linii eficiente poate reduce pierderile cu 3-4%, ceea ce ar putea scădea preţul final cu 5-8%, afirmă preşedintele AEI.

Creşterea ponderii energiei ieftine este un alt factor important, deoarece o mare parte din preţul energiei provine din producţia pe cărbune sau din importuri scumpe folosite în orele de vârf, notează Chisăliţă. O cantitate mai mare de energie ieftină din surse regenerabile curate, cum ar fi solarul şi eolianul, poate reduce dependenţa de sursele scumpe, spune el. Finalizarea hidrocentralelor începute va adăuga energie sigură şi va elimina importurile scumpe în orele de vârf, mai adaugă Dumitru Chisăliţă. Dezvoltarea capacităţilor de stocare, inclusiv pe bază de hidrogen şi prin acumulări prin pompaj, poate stabiliza piaţa, subliniază preşedintele AEI. Finalizarea noilor reactoare nucleare de la Cernavodă, 3 şi 4, şi extinderea capacităţilor hidro şi eoliene onshore şi offshore vor contribui la creşterea producţiei de energie ieftină, explică Chisăliţă. Aceste măsuri pot reduce preţul mediu de piaţă cu până la 10% pe termen mediu, menţionează el.

Deconectarea parţială a preţului intern de piaţă europeană (PZU) poate fi de asemenea eficientă, deoarece România este legată de PZU şi plăteşte mai mult atunci când Grecia, Bulgaria sau Ungaria au preţuri ridicate, afirmă preşedintele AEI. Contractele bilaterale pe termen lung între producători şi consumatori industriali pot reduce această dependenţă, spune Chisăliţă. Implementarea mecanismelor naţionale de plafonare temporară în crize energetice poate stabiliza preţul şi reduce volatilităţile cu 10-15%, mai spune el.

Creşterea producţiei interne şi reducerea importurilor contribuie la scăderea preţului energiei, deoarece România importă energie în orele de vârf, când preţul extern este mare, explică Dumitru Chisăliţă. Centralele noi pe gaze moderne, cu eficienţă de peste 60%, managementul mai bun al hidrocentralelor în perioadele de cerere mare şi utilizarea surselor regenerabile pentru autoconsum local vor creşte oferta internă, spune el. Aceasta poate reduce preţul de piaţă cu 5-10%, adaugă preşedintele AEI.

Reducerea poverii fiscale şi a adaosurilor reglementate poate avea un impact direct asupra facturii finale, deoarece doar 40-50% din aceasta reprezintă costul efectiv al energiei, restul fiind taxe, tarife şi contribuţii, subliniază Chisăliţă. Scăderea TVA de la 21% la 9%, eliminarea taxei pe stâlp şi a suprataxelor, precum şi reducerea tarifelor reglementate de transport şi distribuţie, simplificarea taxelor pe certificate verzi şi cogenerare pot reduce factura cu 8-12%, afirmă el.

Eficienţa energetică şi consumul inteligent reprezintă, de asemenea, măsuri importante, deoarece dacă cererea scade sau se mută în ore ieftine, preţul mediu de piaţă scade, spune preşedintele AEI. Contoarele inteligente care adaptează consumul la preţuri orare, izolaţia termică, iluminatul LED şi pompele de căldură eficiente, precum şi tarifele diferenţiate zi/noapte, contribuie la economii reale de 10-20% pentru gospodării sau firme şi la reducerea tarifelor cu cel puţin 5% prin mutarea vârfului de consum, explică Chisăliţă.

Astfel, dacă aceste măsuri sunt aplicate combinate pe 3-5 ani, preţul energiei electrice ar putea fi redus realist cu 38-50% faţă de nivelul actual, concluzionează Dumitru Chisăliţă.