AFP: Iranul şi Statele Unite anunţă un acord de principiu pentru negocieri asupra programului nuclear

Iranul şi Statele Unite au anunţat un acord de principiu pentru a pune capăt unui conflict de aproape patru luni, fapt care deschide calea către discuţii mai tehnice pe marginea problemelor spinoase, transmite AFP.

Acest protocol va fi semnat vineri la Geneva. Conform Teheranului, negocierile vor începe într-un termen de 60 de zile în vederea ajungerii la un acord definitiv, iar patru subiecte de discuţie vor fi pe masă: ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, problema nucleară, "reconstrucţia" ţării şi "implementarea unui mecanism de monitorizare" a angajamentelor asumate, transmite AFP.

Mai multe subiecte reprezintă de decenii o sursă de tensiuni şi ostilitate între Washington şi Teheran, transmite AFP.

Programul nuclear

Israelul şi Statele Unite acuză Iranul că reprezintă o ameninţare nucleară, justificând astfel atacul lor asupra ţării din 28 februarie, transmite AFP.

Teheranul îşi revendică dreptul de a îmbogăţi uraniu în scopuri civile, dar neagă că ar dori să se doteze cu arma atomică, transmite AFP.

Preşedintele american Donald Trump care a susţinut mult timp poziţia "îmbogăţirii zero", o linie roşie pentru Iran, a afirmat sâmbătă că iranienii "nu mai vor arme nucleare", transmite AFP.

În iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile declanşat de un atac israelian împotriva Iranului, Statele Unite au bombardat trei situri la Fordo, Natanz şi Isfahan, Donald Trump lăudându-se atunci că a "anihilat" programul nuclear al ţării, transmite AFP.

Amploarea exactă a pagubelor nu este cunoscută, iar Iranul invocă probleme de securitate pentru a refuza accesul la situri, transmite AFP.

O mare incertitudine planează de atunci asupra sorţii rezervelor de peste 400 kilograme de uraniu înalt îmbogăţit pe care le deţine Iranul, transmite AFP.

Acestea au fost văzute pentru ultima dată pe 10 iunie 2025 de către inspectorii AIEA, organismul ONU de supraveghere nucleară, transmite AFP.

Donald Trump a afirmat sâmbătă că americanii vor merge "când totul va fi calm (...) să recupereze praful nuclear" pentru a-l dilua şi distruge "în Iran sau în Statele Unite", a precizat el, transmite AFP.

Iranul a preconizat, sub rezerva unor condiţii, diluarea la faţa locului a acestor stocuri, transmite AFP.

Strâmtoarea Ormuz

De la începutul războiului, Iranul blochează această cale maritimă crucială prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate în întreaga lume, transmite AFP.

"Autorizez pe deplin redeschiderea Strâmtorii Ormuz fără taxe de trecere şi, în paralel, ridicarea imediată a blocadei navale americane. Nave din întreaga lume, porniţi motoarele. Să curgă petrolul în valuri!", a salutat duminică seară preşedintele american Donald Trump, transmite AFP.

Potrivit acestuia, redeschiderea va avea loc "imediat după semnarea acordului vineri, pentru a permite deminarea", transmite AFP.

Iranul, care consideră strâmtoarea drept "unul dintre principalele instrumente ale descurajării (sale)" de la începutul războiului, nu a comunicat pe această temă imediat după anunţarea acordului, transmite AFP.

Rachete

Iranul a lansat în timpul războiului sute de rachete şi mii de drone asupra Israelului, a ţărilor din Golf şi a bazelor americane din Orientul Mijlociu, ca represalii la atacarea teritoriului său, transmite AFP.

Aceste rachete, concepute iniţial de Iran pentru a compensa slăbiciunea flotei sale aeriene în timpul războiului împotriva Irakului (1980-1988), au continuat de atunci să câştige în rază de acţiune şi precizie, transmite AFP.

Israelul, situat la aproximativ 1.500 de kilometri de Iran, consideră de mult timp acest arsenal o ameninţare existenţială din partea inamicului său de moarte, transmite AFP.

Înainte de război, Statele Unite încercaseră să impună programul balistic ca un alt subiect al negocierilor. În zadar, Teheranul refuză orice discuţie privind capacitatea sa de descurajare, transmite AFP.

Active blocate

Iranul face de zeci de ani obiectul unor sancţiuni americane care îi penalizează economia şi tranzacţiile internaţionale, transmite AFP.

În plus, ţara şi-a văzut activele din străinătate îngheţate în urma Revoluţiei Islamice din 1979, transmite AFP.

În absenţa unor date oficiale, presa locală a estimat recent aceste active la o valoare cuprinsă între 100 şi 123 de miliarde de dolari, transmite AFP.

Iranul a condiţionat orice acord cu Statele Unite de deblocarea unei părţi din aceste active, transmite AFP.

Agenţia iraniană de presă Mehr a prezentat luni un text, descris ca fiind protocolul de acord în 14 puncte dintre Iran şi Statele Unite, în care o clauză prevede eliberarea imediată a 12 miliarde de dolari din activele îngheţate, transmite AFP.

Documentul publicat de Mehr prevede "deblocarea a 24 de miliarde de dolari din activele iraniene îngheţate în timpul perioadei de negociere de 60 de zile" care începe după încheierea protocolului de acord, transmite AFP.

"Jumătate din această sumă trebuie pusă la dispoziţia Iranului înainte de începerea negocierilor", precizează textul care nu a fost confirmat oficial, transmite AFP.

Într-un comunicat comun, Regatul Unit, Franţa, Germania şi Italia s-au declarat luni "dispuse să ridice sancţiunile relevante ca răspuns la măsuri clare şi verificabile din partea Iranului cu privire la programul său nuclear", transmite AFP.