Agricultura românească în impas: prea mulţi fermieri, prea puţină performanţă

Structura proprietăţii agricole din România este imaginea unei crize profunde care explică de ce o ţară cu un potenţial uriaş, primul exportator de grâu din Uniunea Europeană, nu reuşeşte să-şi valorifice resursele, se arată într-un articol publicat la finalul săptămânii trecute de site-ul agroinform.hu.

Sursa citată precizează că dimensiunea medie a unei ferme româneşti este de doar 4 hectare, comparativ cu 30 hectare în Ungaria şi 70 hectare în Franţa, şi că această fragmentare a terenurilor a dus la o agricultură polarizată, dominată de două extreme: ferme mici de câteva hectare, care abia supravieţuiesc, şi exploataţii uriaşe de zeci de mii de hectare, deţinute în mare parte de companii sau investitori străini.

În mijlocul acestor două lumi lipseşte veriga cea mai importantă - ferma de familie de dimensiuni medii - care în alte ţări europene asigură stabilitate, eficienţă şi un echilibru economic în mediul rural. În absenţa ei, producţia este ineficientă, satul românesc se goleşte, iar veniturile din agricultură se concentrează în tot mai puţine mâini.

Potrivit autorului articolului din presa maghiară, această structură distorsionată a luat naştere în timp, pe fondul lipsei de politici coerente şi al unei legislaţii permisive. În ultimele două decenii, ţara noastră a deschis complet piaţa terenurilor agricole, permiţând companiilor şi investitorilor din alte state să cumpere liber suprafeţe imense. Rezultatul este vizibil: conform unui studiu al Comisiei Europene, 40% din terenurile agricole înregistrate, adică aproximativ 6 milioane hectare, sunt deţinute de cetăţeni străini sau companii din alte state.

De exemplu, compania Al Dhara din Emiratele Arabe Unite controlează singură 60.000 de hectare, iar mii de hectare au fost cumpărate de investitori italieni, austrieci, olandezi sau din Orientul Mijlociu, precum şi de bănci şi fonduri de investiţii internaţionale.

Sursa citată mai susţine că, pe lângă dezechilibrul proprietăţii, ţara noastră se confruntă cu o altă problemă majoră: lipsa fermelor mijlocii, lipsă ce a blocat dezvoltarea unei industrii alimentare solide. Materia primă - grâu, porumb, floarea-soarelui - pleacă din ţară în stare brută, iar produsele finite se întorc din import, la preţuri de câteva ori mai mari. Agricultura românească exportă volume, dar nu valoare adăugată. De aceea, deşi România este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale ai Uniunii Europene, economia rurală rămâne slabă, iar balanţa alimentară este negativă.

Această situaţie paradoxală este accentuată de faptul că o mare parte din terenurile agricole nici măcar nu sunt înregistrate, devenind astfel neeligibile pentru subvenţii europene. Fermierii mici, care deţin suprafeţe insuficiente pentru a concura pe o piaţă modernă, sunt lipsiţi de mijloace pentru mecanizare şi acces la tehnologie. În acelaşi timp, marile exploataţii, de obicei finanţate din exterior, dispun de capital şi know-how, consolidându-şi poziţia pe piaţă şi accentuând dezechilibrul.

Ţara noastră deţine a şasea cea mai mare suprafaţă agricolă din Uniunea Europeană, cu peste 15 milioane hectare de teren arabil şi o forţă de muncă numeroasă în agricultură, mai precizează sursa citată. Teoretic, aceste resurse ar trebui să o transforme într-un model de performanţă agricolă. În practică însă, lipsa de coerenţă, fragmentarea terenurilor şi absenţa unui sector de prelucrare competitiv au transformat acest potenţial într-un paradox economic. Exportăm grâu, orz şi porumb în Egipt şi Orientul Mijlociu, dar importăm o parte din alimentele de bază, depinzând tot mai mult de pieţele externe pentru satisfacerea propriului consum.

Fragmentarea proprietăţii este, aşadar, punctul central al blocajului agricol românesc. Jurnaliştii de la Budapesta susţin că, fără o consolidare reală a fermelor, fără politici care să încurajeze formarea unei clase de fermieri mijlocii, agricultura românească va rămâne vulnerabilă, ineficientă şi incapabilă să concureze pe piaţa europeană. Iar până când nu se va regândi acest model de dezvoltare, România va continua să deţină pământ mult, dar rezultate puţine.

Opinia Cititorului ( 18 )

1. nu avem fermieri ,avem colonisti
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 12:42)
diferenta uriasa intre unii si altii, acordarea de subventii doar pentru fermele familiare cu o detinere de 40-50 de ha , atunci se vor vedea efectele pozitive, iar la crescatorii de animale ,subventia acordata la facturare adica la vanzarea produselor nu doar pe hartie fara productie.
1. 1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 12:51)
  La toti cei care au peste 3-5 ha ar trebui data subvetia doar la facturare.
  Asa mai reducem si evaziunea din domeniu.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 12:50)
Se face o confuzie intre suprafata agricola si suprafata arabila care nu depasea 1o mil ha in 1990 (probabil cca 9,5 mil ha azi) Diferenta o reprexinta livezi, vii, pasuni si terenuri degradate
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 13:04)
romania trebuie sa mai renunte din terenurile agricole, suntem in ue si trebe armonizata suprafata pt a evita supra productia. titlul ar trebui sa fie .. prea multi fermieri, si atat. dpmdv nu e nici o diferenta majora intre fermierii mici si asistatii sociali pusi la munca prin comune si sate, amandoua categoriile sunt subventionate sa nu moara de foame si le cerem un minim de productie in schimb.
singurii ce pot oferi preturi competitive pe care si le poate permite toata lumea sunt fermierii mari, cu ajutorul tehnologiei. cei din vest au inteles mersul capitalismului - daca nu cresti mori, noi inca plimbam oile si vacile prin munti si ne mai si laudam cu asta.
1. 3.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 13:41)
  asa-i in socialism draguta, pt informarea ta, fermierii mari fac profit cam cat subventia, daca il fac si pe ala. iar cei mici fac agricultura de subzistenta, ceva ce nu ar trebui sa fie ilegal sau blamat.
  noi avem socialism de stat numai pt bogati pare mi se.
  3.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 14:32)
  pai asta zic si eu ca e socialism este ce este acum, fara subventie ar intra in faliment toti piticii ce au cateva zeci, sute de hectare fiecare. Sa faca agricultura de subzistenta daca vor nu e nimic de blamat, dar fara subventii nici pt cei mici nici pentru cei mari , alea sunt din taxele noastre.
  Din cei mari sunt pe minus doar cei ce nu se pricep si au impresia ca la zeci de mii de hectare se aplica aceleasi principii ca la 10h, semeni, catevalucrari, recoltezi ceva daca ai noroc, plus subventie, nici nu traiesti nici nu mori si a mai trecut un an.
  3.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 16:08)
  fara subventii 30-40% din pamant ar ramane parloaga, asa era inainte de subventii. mai ales la clima ce o avem , 3 ani de seceta si s-au prajit jumate dn ferme
  3.4.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 16:08)
  capitalism nu mai e nicaieri in lume, peste tot e socialism.
  3.5.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 17:14)
  Străbunicul ara cu boi (avea, da, și mai da și la export la final de an) și nu lua nicio subvenție.
  3.6.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 17:24)
  pai fa tu agricultura cu boi si fara subventie, da si la export sa te vedem ca la dat din gura sunteti buni
  3.7.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.6)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 17:26)
  toata lumea subventioneza agricultura inclusiv rusia.
  daca ai avea macar 1 ha de pamant ai intelege de ce
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 13:49)
Dați subvenție la producție nu la vaci leșinate, cutii de stupi cu două albine ,la 1000 kg la hectar producție, la doi ciorchini pe butuc, etc. Așa încurajați producția nu doar ridicarea subvenției.
Dați subvenție la producție cu acte în regulă, nu la cai verzi pe pereți că nu încurajați producția și munca altfel. Dacă nu să vedem până unde puteți merge cu aruncatul banilor, în ritmul acesta Europa o să dea faliment.
1. 4.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 4)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 14:29)
  subventia te ajuta sa treci peste seceta peste ingheturi de primavara, pui doar la cei mari subventii, ai nenorocit o gramada de fermieri mici si ii fortezi sa-si vanda pamantul la straini.
  toata lumea vrea productie, otrava cu polonicul, mai conteaza si calitatea nu doar cantitatea asta una si mai conteaza si clima care dupa cum vedem e tot mai capricioasa.
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 13:50)
"Agricultura românească în impas: prea mulţi fermieri, prea puţină performanţă"
da de unde !!!
prea multe produse agricole din Ucraina,care NU respecta,
Legislatia Europeana,privind Securitatea Alimentara !!!
si nici o alta lege din UE !!!
1. 5.1.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 14:25)
  rusnacul e cu ura fata de ucraina.
  5.2.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 15:42)
  Ce produs agricol din Ucraina ai vazut tu si unde?
  5.3.  fără titlu (răspuns la opinia nr. 5.2)
  (mesaj trimis de anonim în data de 27.10.2025, 17:19)
  Eu am văzut ulei acum doi ani și am și luat că scria foarte clar Made in Ukraine și în românește "cu semințe din Ucraina", nu aberațiile care apăreau și atunci și acum pe 90% din etichete "cu semințe din UE și non UE" și pentru care ANPC ar trebui să oprească de la comercializare și în plus, cu amenzi zilnice pentru neconformare de x% din cifra de afaceri. Că vorbim despre trasabilitate, de ex, în Uniune.
6. Comentariu eliminat conform regulamentului
(mesaj trimis de Redacţia în data de 27.10.2025, 18:59)
...