AKCENTA: Tarifele lui Trump pun presiune pe IMM-urile româneşti

Deciziile comerciale ale administraţiei Trump nu sunt doar o chestiune de politică externă între SUA şi China, potrivit unui comunicat AKCENTA emis redacţiei. În realitate, ele reprezintă o mişcare strategică de repoziţionare a fluxurilor comerciale globale, iar efectele lor se resimt puternic chiar şi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv în România.

Pentru antreprenorii români care depind de importuri sau de exporturi în relaţia cu SUA, China sau alte economii mari, tarifele impuse de Washington aduc provocări multiple: creşteri de preţuri, instabilitate valutară şi presiuni suplimentare asupra fluxurilor de numerar. Aceste efecte se suprapun, în România, cu un context intern deja tensionat de creşterea TVA şi de măsurile de consolidare fiscală, generând un climat economic imprevizibil.

Sub administraţia Trump, tarifele vamale au cunoscut o creştere semnificativă. Dacă în ianuarie rata medie era de 2,5%, în aprilie aceasta a atins 27%, stabilizându-se apoi în iulie la 18,4% - cel mai ridicat nivel din ultimul secol. Tariful universal de 10% introdus pe 2 aprilie, alături de eliminarea scutirii pentru expedierile mici, a expus toate transporturile către SUA la costuri suplimentare. Deşi la prima vedere tarifele vizează China, ele afectează indirect şi partenerii europeni, inclusiv pe cei din România.

Potrivit sursei, în mod surprinzător, firmele şi consumatorii americani au suportat cea mai mare parte din aceste costuri, întrucât exportatorii chinezi nu şi-au redus semnificativ preţurile. Astfel, producătorii europeni afectaţi de scăderea exporturilor către SUA îşi transferă pierderile către partenerii din aval, printre care se numără tot mai frecvent companiile româneşti. În paralel, produsele asiatice redirecţionate din SUA către alte pieţe - inclusiv Europa - generează o competiţie mai dură pentru producătorii locali.

Pentru importatorii români care au ales China ca alternativă, tranziţia nu a fost lipsită de provocări: a fost nevoie de ajustări în ofertă, de convingerea consumatorilor şi de dezvoltarea unor relaţii stabile cu furnizorii asiatici. Cu toate acestea, stabilitatea acestor colaborări şi disponibilitatea chinezilor de a negocia condiţii mai flexibile au devenit avantaje esenţiale. Posibilitatea de a efectua plăţi direct în yuani reprezintă un beneficiu suplimentar pentru multe IMM-uri din România, permiţându-le un control mai eficient asupra costurilor de import.

Pentru companiile care nu au făcut încă această tranziţie, presiunea devine dublă: pe de o parte, costuri de aprovizionare mai mari, iar pe de altă parte, o competiţie acerbă din partea celor care s-au adaptat mai rapid.

Pe lângă aceste realităţi comerciale, există un alt efect colateral - fluctuaţiile valutare. Disputele comerciale globale afectează inevitabil cursurile de schimb. În acest context, se aşteaptă o depreciere a yuanului şi o apreciere temporară a dolarului, ceea ce ar putea influenţa şi cursul EUR/USD, cu efecte indirecte asupra RON. O variaţie de doar 1% poate genera pierderi semnificative pentru o firmă cu un volum anual de importuri de 500.000 EUR, iar lipsa politicilor de hedging transformă aceste pierderi în costuri directe suportate de companii.

Chiar şi în această perioadă de vară, în mod tradiţional mai liniştită, antreprenorii români par să reacţioneze. Volumul operaţiunilor valutare şi utilizarea instrumentelor de protecţie valutară au crescut cu peste 16% în iulie 2025 faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Motivul principal pare a fi teama de o posibilă depreciere a leului în toamnă, pe fondul efectelor noii cote de TVA aplicate de la 1 august.

Conform comunicatului, vulnerabilităţile structurale ale economiei româneşti - precum dependenţa de importuri, slaba putere de negociere în lanţurile regionale şi lipsa unui management eficient al riscurilor valutare - accentuează aceste riscuri. Într-un climat fiscal restrictiv, capacitatea de a ajusta preţurile de vânzare este limitată, ceea ce face ca volatilitatea cursului să nu mai fie doar o problemă tehnică, ci una strategică.

IMM-urile trebuie să se adapteze. Asta înseamnă reevaluarea lanţurilor de aprovizionare, revizuirea politicilor de preţ în funcţie de cursul valutar, colaborarea cu furnizori de servicii valutare care oferă soluţii avansate şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea unei politici interne de hedging, chiar şi minimală.

Tarifele impuse de Trump sunt mai mult decât o mişcare comercială - sunt un test al rezilienţei. Pentru companiile din România, adaptarea la noile realităţi comerciale şi valutare poate face diferenţa dintre profit şi pierdere, dintre supravieţuire şi faliment.