Al Jazeera: Summitul SCO în China - Cine participă şi ce este în joc pe fondul tarifelor lui Trump?

China găzduieşte summitul din acest an al Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO), care are loc la Tianjin, între 31 august şi 1 septembrie, transmite Al Jazeera, de la care reluăm următoarele.

„Niciun munte sau ocean nu poate distanţa oamenii care împărtăşesc aceleaşi aspiraţii”, declara preşedintele Chinei, Xi Jinping, în iulie 2024, adresându-se liderilor statelor membre SCO la summitul din Astana, Kazahstan.

La acea vreme, vorbele păreau exagerate: premierul Indiei, Narendra Modi, unul dintre liderii importanţi ai organizaţiei, nici măcar nu a participat, invocând o sesiune parlamentară - o aparentă palmă dată blocului condus îndeosebi de Beijing şi Moscova.

Un an mai târziu, peisajul geopolitic arată complet diferit. China se pregăteşte să găzduiască summitul anual SCO, iar de data aceasta se aşteaptă o participare numeroasă. Modi vine pentru prima dată în China din 2018, pe fondul unei reconcilieri începute anul trecut şi accelerată de tarifele de 50% impuse de Donald Trump asupra bunurilor indiene, care obligă New Delhi să caute parteneriate mai strânse cu Beijing şi alte state din Eurasia.

În timp ce lumea resimte şocurile războiului comercial lansat de Trump, analiştii consideră că summitul îi va oferi lui Xi Jinping prilejul să se prezinte drept un factor de stabilitate, capabil să unească Sudul Global împotriva influenţei Vestului, în special a Statelor Unite.

Summitul de la Tianjin adună peste 20 de lideri străini şi şefii a 10 organizaţii internaţionale.

Printre participanţi se numără:

-Narendra Modi (India)

-Vladimir Putin (Rusia)

-Masoud Pezeshkian (Iran)

-Shehbaz Sharif (Pakistan)

-Alexander Lukaşenko (Belarus)

-Kassym-Jomart Tokaiev (Kazahstan)

-Shavkat Mirziyoyev (Uzbekistan)

-Sadyr Japarov (Kârgâzstan)

-Emomali Rahmon (Tadjikistan)

Alţi lideri invitaţi: Recep Tayyip Erdogan (Turcia), Min Aung Hlaing (Myanmar), K P Sharma Oli (Nepal), Prabowo Subianto (Indonezia), Anwar Ibrahim (Malaysia), Mohamed Muizzu (Maldive).

De asemenea, participă Antonio Guterres, secretarul general al ONU, şi Kao Kim Hourn, secretarul general ASEAN.

Importanţa SCO

Fondată în 1996 ca „Grupul de la Shanghai” (China, Rusia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan), pentru soluţionarea disputelor de frontieră.

În 2001 a devenit SCO, cu sediul la Beijing, incluzând Uzbekistan.

India şi Pakistan au aderat în 2017, Iranul în 2023 şi Belarus în 2024.

Are 14 parteneri de dialog (ex. Arabia Saudită, Turcia, Egipt, Myanmar).

Reuneşte 43% din populaţia lumii şi aproape un sfert din economia globală.

Totuşi, analiştii spun că identitatea organizaţiei rămâne neclară - balansând între securitate regională, comerţ şi vocea Sudului Global, fără a se diferenţia clar de alte blocuri precum BRICS.

De ce e summitul din 2025 relevant?

Are loc pe fundalul:

-războiului Rusiei în Ucraina,

-genocidului Israelului în Gaza şi ocupaţiei Cisiordaniei,

-tensiunilor din Asia de Sud şi Asia-Pacific,

-războiului comercial al lui Trump.

China şi Rusia vor încerca să promoveze conceptul de „securitate indivizibilă”, opus modelului NATO de securitate colectivă. Summitul serveşte şi drept demonstraţie de forţă diplomatică a Chinei, în timp ce SUA îşi deteriorează relaţiile cu tot mai multe state.

Pe 3 septembrie, imediat după summit, Beijingul va organiza o paradă militară pentru marcarea sfârşitului celui de-Al Doilea Război Mondial în Asia, la care vor rămâne mai mulţi lideri participanţi, inclusiv Putin şi Lukaşenko.

Puncte de tensiune în interiorul SCO

Ucraina a cerut membrilor să condamne agresiunea Rusiei. India menţine o poziţie echilibrată, dar cumpără masiv petrol rusesc.

Israel şi Gaza: organizaţia a condamnat un atac al Israelului asupra Iranului, însă India a refuzat să semneze declaraţia comună.

India-Pakistan: New Delhi cere condamnarea terorismului transfrontalier, dar Islamabad respinge acuzaţiile. Lipsa consensului a dus la blocarea unor declaraţii comune.

Ce înseamnă pentru SUA?

Donald Trump a atacat frecvent organizaţiile Sudului Global, ameninţând inclusiv BRICS cu tarife punitive. Washingtonul priveşte atent summitul SCO, mai ales întâlnirea dintre Modi şi Xi.

Deşi tarifele au tensionat relaţiile India-SUA, analiştii spun că legăturile strategice dintre cele două ţări rămân puternice. Totuşi, apropierea Indiei de China în cadrul SCO ridică semne de întrebare înainte de summitul Quad (India, SUA, Japonia, Australia) pe care New Delhi îl va găzdui mai târziu în acest an.

În concluzie, summitul SCO de la Tianjin este mai degrabă despre simbolism şi imagine geopolitică decât despre rezultate concrete. China vrea să arate că poate strânge în jurul ei liderii Sudului Global, în timp ce SUA rămâne în afara jocului.

Înapoi la articolul principal