America a capitulat pe două fronturi

Delegaţia chineză a ieşit zâmbitoare de la negocierile comerciale din Elveţia cu reprezentanţii Statelor Unite. Bloomberg a scris că atitudinea sfidătoare a preşedintelui Xi a dat rezultate foarte bune, în condiţiile în care "Trump a îndeplinit cele mai multe cerinţe ale chinezilor".

"Într-o declaraţie comună atent coordonată, SUA au redus tarifele de la 145% la 30% pentru o perioadă de 90 de zile, în timp ce Beijingul a redus taxele pe majoritatea produselor la 10%", mai subliniază agenţia de ştiri americană.

Dar este vorba doar despre un "armistiţiu" de 90 de zile? "China a câştigat războiul comercial cu Trump", scrie venerabilul cotidian britanic The Spectator, deoarece "SUA are nevoie de China mai mult decât are nevoie China de SUA", iar pe măsură ce acest lucru devine tot mai evident "SUA nu va reporni războiul comercial, iar China îşi poate relua planul pe termen lung de a se transforma în economia dominantă a lumii".

Nici măcar eşecul unor negocieri suplimentare, pentru reducerea tarifelor de la 30% până la 10%, nu va reprezenta un obstacol pentru China, după cum mai arată The Spectator, în condiţiile în care "producătorii chinezi sunt aşa de competitivi şi progresează aşa de rapid din punct de vedere al productivităţii încât pot absorbi tarifele fără mari probleme".

Publicaţii importante din Asia, precum Japan Times sau Hindustan Times, au preluat pe larg analiza de la Bloomberg, referitoare la negocierile comerciale dintre China şi SUA, iar semnalul transmis a fost recepţionat pe scară foarte largă.

După cum a declarat Gerard DiPippo, director asociat la RAND China Research Center, pentru agenţia de ştiri americană, lecţia oferită de rezultatul negocierilor dintre China şi SUA este că puterea economică contează. Mai mult, "pentru Beijing este o răzbunare strategică, care confirmă accentul pus de preşedintele Xi asupra industriei prelucrătoare".

În comunicatul de presă al părţii chineze se arată că "ambele părţi recunosc importanţa relaţiilor economice şi comerciale bilaterale pentru cele două ţări şi pentru economia mondială, recunosc importanţa unor relaţii economice şi comerciale bilaterale durabile, pe termen lung şi reciproc avantajoase şi continuă să avanseze în activitatea relevantă în spiritul deschiderii reciproce, al comunicării continue, al cooperării şi al respectului reciproc".

Pe baza acestor declaraţii, antreprenorul Arnaud Bertrand subliniază că "tarifele lui Trump au marcat apogeul iluziei de decuplare a Washingtonului, iar această inversare ar trebui să descurajeze orice încercare viitoare de a face acelaşi lucru".

După cum mai menţionează Bloomberg, China a reuşit să-şi protejeze economia împotriva unui război comercial cu Statele Unite prin "diversificarea partenerilor comerciali şi a lanţurilor de aprovizionare, prin creşterea consumului intern şi prin dezvoltarea autonomiei sale tehnologice şi ştiinţifice". Astfel, dependenţa Chinei de exporturile către SUA a scăzut semnificativ în ultimii ani.

O explicaţie asemănătoare este publicată şi de Nikkei Asia, unde se arată că, în anii care au trecut de la începutul primului mandat al lui Donald Trump, economia Chinei s-a pregătit pentru a face faţă unui astfel de război comercial.

Conform datelor de la Nikkei Asia, valoarea exporturilor Chinei către alte ţări a crescut cu mai mult de un trilion de dolari din 2018. Doar această creştere reprezintă mai mult decât dublul valorii exporturilor către SUA.

Pe de altă parte, China şi-a redus semnificativ pondere importurilor alimentare din SUA şi s-a orientat către ţări din America de Sud. În acelaşi timp, autorităţile de la Beijing au luat măsuri pentru transformare structurii industriale a ţării, în special prin acordarea unei importanţe deosebite celor mai noi tehnologii.

"În confruntarea tarifară cu SUA, China a avut, de asemenea, avantajul timpului. Beijingul ştia că poate câştiga dacă poate rezista mai mult decât Washingtonul, chiar dacă China suferă şi pierderi", mai subliniază Nikkei Asia.

Capitularea pe frontul războiului comercial a venit la doar câteva zile după capitularea administraţiei americane în faţa rebelilor Houthi din Yemen.

Strategul american de origine română Edward Nicolae Luttwak scrie pe contul său de Twitter că preşedintele Trump a oprit campania după ce a descoperit că navele Franţei, Spaniei sau Italiei nu se angajau în luptele contra rebelilor Houthi şi lăsau totul pe seama marinei americane.

Cotidianul New York Times a publicat, sub titlul "Why Trump Suddenly Declared Victory Over the Houthi Militia", explicaţii mult mai îngrijorătoare din punct de vedere al capacităţii Americii de "proiectare" a forţei în zonele de conflict, în special când este vorba despre regiuni cu o mare importanţă strategică.

Generalul Michael Kurilla, comandantul operaţiunilor americane din Orientul Mijlociu, a propus noii administraţii Trump o campanie de bombardamente de 8 - 10 luni în care să fie distruse sistemele de apărare antiaeriană ale rebelilor Houthi.

I s-a oferit, în schimb, o perioadă de 30 de zile în care să arate rezultate semnificative, după cum scrie NYT, iar rezultatele au fost complet nesatisfăcătoare. Rebelii Houthi au doborât şapte drone MQ-9, fiecare cu o valoare de circa 30 de milioane de dolari, iar doua avioane F/A-18 Super Hornets, fiecare cu o valoare de circa 67 de milioane de dolari, au căzut în Marea Roşie de pe portavionul Harry S. Truman.

Cotidianul american mai aduce în atenţie două probleme deosebit de importante. În primul rând, "mai multe avioane F-16 şi F-35 au fost foarte aproape de a fi lovite de apărarea antiaeriană Houthi", după cum scrie NYT, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la performanţa acestor aparate într-un mediu cu un grad mult mai mare de saturare a sistemelor antiaeriene şi de război electronic, cum ar fi cazul unor acţiuni împotriva Rusiei sau Chinei.

O altă problemă gravă o reprezintă consumul foarte mare al muniţiei de precizie, care are costuri foarte mari, pe fondul unor capacităţi limitate de producţie şi înlocuire.

"S-au folosit atât de multe muniţii de precizie, în special muniţii avansate cu rază lungă de acţiune, încât unii planificatori de la Pentagon erau tot mai mai îngrijoraţi cu privire la stocurile globale şi la implicaţiile pentru orice situaţie în care Statele Unite ar fi trebuit să respingă o încercare de invazie a Taiwanului de către China", subliniază New York Times.

Preşedintele Donald Trump a declarat că operaţiunea împotriva rebelilor Houthi a fost un succes, iar grupul expediţionar din jurul portavionului Truman tocmai a reintrat în Marea Mediterană în drum spre casă. În culori optimiste este prezentat şi rezultatul negocierilor comerciale cu China.

Dar toate acestea ascund transformări profunde ale cadrului geopolitic postbelic, caracterizat până de curând de unipolaritate şi "ordinea bazată pe reguli", în care atât ordinea cât şi regulile erau stabilite de Statele Unite.

Alte "victorii" similare ale administraţiei de la Washington nu vor face decât să mărească cadenţa către o lume multipolară, cadenţă care pare să fie dată din Asia, cu tot mai mulţi adepţi în America Latină şi Africa.