Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a început să emită tot mai frecvent decizii de impunere din oficiu, bazate pe estimări ale impozitelor datorate, în cazurile în care contribuabilii întârzie depunerea declaraţiilor fiscale sau transmit documente incomplete, potrivit unei analize realizate de Luisiana Dobrinescu, avocat şi managing partner al Dobrinescu Dobrev SCA.
„Deciziile de impunere din oficiu se emit în lipsa depunerii declaraţiilor fiscale de către contribuabil. Practic, ANAF face o medie a bazei impozabile şi a impozitelor declarate anterior, considerând că un cuantum similar s-ar datora şi pentru perioadele în care obligaţiile declarative nu au fost îndeplinite”, a explicat Luisiana Dobrinescu.
Conform Codului de procedură fiscală, contribuabilii au dreptul de a depune declaraţiile lipsă în termen de 60 de zile de la comunicarea deciziei de impunere din oficiu. În acest interval, creanţele fiscale estimate de ANAF pot fi înlocuite cu cele declarate de contribuabil.
Fiscul emite decizii de impunere şi în cazul neconcordanţelor dintre declaraţiile fiscale şi situaţiile financiare, ajustând baza impozabilă prin estimare. Într-un caz recent, ANAF a completat baza de calcul după ce „datele din bilanţ nu s-au corelat cu cele din deconturile de TVA”, iar într-o altă situaţie, cheltuielile din exploatare au fost considerate „nedeductibile” pe motiv că depăşeau valorile din bilanţ.
Astfel de situaţii pot conduce la creanţe fiscale mai mari decât cele reale, ceea ce generează litigii costisitoare şi majorează artificial sumele raportate de ANAF ca fiind colectate.
„Devine din ce în ce mai evident că marja de eroare în declaraţiile fiscale se îngustează. Contribuabilul nu mai are aceeaşi lejeritate în depunerea cu întârziere a declaraţiilor sau în transmiterea lor cu cifre provizorii. În contextul actual, reacţia promptă în timpul inspecţiei fiscale poate face diferenţa de sute de mii sau chiar milioane de lei”, a subliniat Luisiana Dobrinescu.
Opinia Cititorului