Abonament gratuit

ANALIŞTII CAIET:Campania actuală pentru alegerile locale - "moartea pasiunii"

ANCUŢA STANCIU
Politică /

Campania actuală pentru alegerile locale - "moartea pasiunii"

"Lupta anticorupţie nu are efecte reale la alegerile locale" 

Mai sunt două zile pană la alegerile locale şi nu ne putem aştepta la surprize prea mari din partea electoratului, sunt de părere analiştii CAIET, care caracterizează actualele alegeri drept "moartea pasiunii".

Potrivit acestora, legislaţia actuală electorală şi, implicit, noile metode de derulare a campaniei, îi avantajează pe primarii în funcţie şi pe partidele mari, respectiv PSD şi PNL, care vor câştiga aproape tot, cu mici excepţii.

Mai mult, analizele CAIET spun că este foarte probabil că PSD va obţine mai mult decât PNL în întreaga ţară, preconizând că rezultatele de la actualele alegeri vor fi în linii mari neschimbate faţă de primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014.

Specialiştii CAIET susţin: "În acest moment, în privinţa primăriilor, PSD se apropie de maximul istoric, iar PNL de un minim istoric".

Ceea ce au observat analiştii CAIET până acum este contrastul foarte mare între numărul persoanelor care spun că vor veni la vot, conform măsuratorilor, între 65% şi 80%, în condiţiile în care este preconizată o prezenţă la vot foarte redusă: "Noi estimăm că va fi undeva între 40-45% prezenţa la vot (excluzând desigur cetăţenii români care lucrează în străinătate şi care, din nefericire, s-au înscris în număr foarte mic pe listele electorale). Diferenţa între 40-45% şi 65-80% este foarte gravă. Probabil că mulţi posibili votanţi vor sta acasă.

O mare parte din indecişii care spun că vin la vot, de fapt, nu vor veni. Iar cei care vor ajunge în faţa urnelor vor fi mobilizaţi pe mesaj emoţional negativ, pentru că dacă aveau o opţiune, deja şi-o exprimau".

Un alt fenomen interesant, în opinia specialiştilor CAIET, este că, de la începutul campaniei până acum, a crescut numărul de nehotărâţi care spun că vin la vot: "În istoria României, din câte cunoaştem, este prima oară când creşte numărul de nehotărâţi în timpul campaniei electorale. În condiţiile în care aveam 17-18% nehotărâţi care spuneau, la începutul campaniei, că vin la vot, acum avem în jur de 31-32%, în aceleaşi judeţe şi în marile oraşe. Electoratul este confuz.

O altă explicaţie constă în logica votului unui singur tur, când ştii că ai un candidat care are şanse mai puţine şi spui că nu rentează să mergi la vot. De asemenea, am avut în acest an de o nouă lege electorală care îţi dă voie să faci campanie (pliante, bannere, corturi, diverse evenimente) mai degrabă înainte de campania propriu-zisă. Oamenii au realizat că sunt în campanie în precampanie şi acum când este, de fapt, campanie nu prea găsesc nimic.

O altă justificare pentru creşterea nehotărâţilor este oferta electorală slabă, în toată ţara. Rata de înnoire a candidaţilor la primării este aproape zero. Este clar că sunt foarte favorizaţi de legislaţie actualii primari.

De asemenea, lipseşte mesajul naţional al partidelor, oricare ar fi el, gen mesaj anti-corupţie, anti-liberalism, anti-comunism, economic etc".

Lupta anticorupţie este un subiect pentru câţiva lideri naţionali, dar nu mai are forţă pentru că a devenit instituţionalizată, conform analizelor CAIET. Deja campania anticorupţie face parte din lucrurile normale în societatea noastră.

Dar analiştii CAIET mai observă un lucru interesant: "Sunt zone unde candidaţii relevanţi din anumite judeţe concurează independent, în condiţiile în care au fost urmăriţi penal, arestaţi, au făcut închisoare etc., iar partidele nu i-au mai acceptat pe criterii de integritate. Putem să dăm ca exemplu cazul Piteşti sau Râmnicu Vîlcea.

Au existat şi în trecut cazuri în care primari, aflaţi în inchisoare, au câştigat doar pentru că existau pe buletinul de vot. Probabil că aşa va fi şi acum. De exemplu, primarul Cherecheş de la Baia Mare, cu mari probleme la DNA, va avea un scor foarte bun.

Sorin Oprescu, dacă ar candida la actualele alegeri, ar câştiga Primăria Bucureşti. La fel şi Radu Mazăre la Constanţa.

Per total, cetăţenii sunt de acord cu campania anticorupţie, dar la vot nu se simte acest lucru. Lupta anticorupţie nu are efecte reale la alegerile locale, potrivit sondajelor, ci a avut ca rezultat anchetarea sau arestarea unor oameni care au avut probleme cu legea. Sunt lucruri diferite".

Mulţi primari actuali au probleme cu legea, dar dramatic este cazul preşedinţilor de consilii judeţene, unde aproape două treimi sunt cercetaţi, anchetaţi sau arestaţi.

"Este mai periculos să fii preşedinte de consiliu judeţean decât primar în Romania", sunt de părere analiştii CAIET.

PSD, mai prudent decât PNL

În această campanie, PSD, aproape în toată ţara, a jucat mai bine decât PNL, în actualul climat electoral dat de noua lege electorală sau de creşterea numărului persoanelor nehotărâte, susţin specialiştii CAIET, adăugând: "Peste tot, în Romania, cu câteva excepţii, PSD a avut un comportament prudent, puţin agresiv, puţin vizibil, aproape fără nici o lansare de candidat.

În mod tradiţional, PSD avea o prezenţă publică foarte mare, ca să arate putere şi determinarea de a câştiga. De data aceasta, nu a mai fost aşa.

Probabil că strategii PSD şi-au dat seama că, prin astfel de campanii, creau antipatii, care duceau, într-un final, într-un vot anti-PSD.

Probabil că schimbarea de strategie electorală îi va ajuta foarte mult.

De cealaltă parte, PNL şi-a dat seama ceva mai devreme că nu are mesaj naţional, fiind într-un proces de formare a unei identităţi de unificare. Cu siguranţă că PNL va clarifica multe la alegerile locale şi va stabili ce reprezintă acest partid. Lipsa mesajului naţional i-a determinat pe cei de la PNL să francizeze campania. De exemplu, dacă un candidat PNL vrea să câştige Craiova, va promite electoratului ceea ce crede el că îi este util pentru victorie. Dacă un candidat PNL vrea să câştige Botoşaniul, va spune altceva. Fiecare joacă pe cartea lui locală, fără un mesaj naţional.

A existat din partea conducerii PNL, în ultima perioadă, o tentativă de a crea un factor declanşator anti-PSD ca să declanşeze votul anti-PSD, dar slab.

Până la ora aceasta nu există, din partea PNL, acel mecanism care să schimbe 4 procente în favoarea lor. Nu vorbim să modifice intenţia de vot pentru milioane de oameni, ci doar 4 procente în 10 reşedinţe de judeţ ar schimba numele câştigătorului".

Unii analişti de la CAIET sunt de părere că, o strategie bună pentru PNL era să îl susţină pe Nicuşor Dan, la Primăria Capitalei: "Dacă liderul Uniunii Salvaţi Bucureştiul pierdea, era vina lui; dacă era câştigător, era meritul PNL. Acum PNL riscă să ajungă, cu Predoiu candidat, pe locul 3. Ceea ce este incredibil".

Alţi analişti CAIET au o opinie contrară: "Nicuşor Dan este un om care nu are competenţe adminisrative, nu poate fi un bun primar, pare că nu ştie să guverneze şi nici că ar vrea. Este un veşnic contestatar.

PNL nu a ştiut să profte de revoluţia de la urne din 2014. PNL trebuia să aibă ambiţia unei logici de candidaturi la Sectoare plus Bucureşti care, chiar dacă nu-ţi aduc victoria, să aibă un scor foarte bun (PNL nu a câştigat niciodată Primăria Capitalei), care să influenţeze candidaturi.

În momentul în care a câştigat Preşedinţia, PNL trebuia să-şi facă strategia prin care să câştige Bucureştiul. Ceea ce nu s-a întâmplat. Ba, mai mult, am fost martorii unei stări de autosatisfacţie şi automulţumire a PNL, iar la final, la numirea candidaţilor, ai unor bâlbe inimaginabile".

Un candidat ar putea câştiga primăria doar cu 20% din voturi

Efectul pervers al alegerilor dintr-un singur tur este că primăriile ar putea fi câştigate cu 20% din voturile exprimate, în condiţiile unei prezenţe de circa 40%. Acest lucru înseamnă că vom avea primari aleşi cu mai puţin de 10% din întreg electoratul dintr-o localitate, potrivit analiştilor CAIET.

Aceştia exemplifică: "La Primăria Bucureşti, unde prezenţa la vot este, istoric, foarte redusă, Gabriela Firea, candidatul PSD, ar putea să câştige cu 35%, în condiţiile unei prezenţe la vot de circa 35%. Ceea ce arată că 90% dintre bucureşteni nu au vrut-o pe Gabriela Firea, ci au ales un alt candidat sau au stat acasă.

Iar acest lucru poate ridica probleme de legitimitate".

Potrivit CAIET, nu lipsa publicităţii candidaţilor în campanie este marea problemă a actualei legi electorale, ci alegerile într-un singur tur, pentru că, în acest fel, victoriile se vor baza pe mici aranjamente locale.

Mai mult, analiştii CAIET susţin că nu este exclusă disponibilitatea la trădare a consilierilor judeţeni: "O campanie într-un judeţ costă, să zicem, în jur de 200.000 de euro, însă un vot-două se pot cumpăra cu circa 30.000-50.000 de euro. Cred că, în multe judeţe/oraşe, un vot va face diferenţa la aceste alegeri. Potrivit legii, prima dată se votează cu majoritate simplă preşedintele de CJ, orice schimbare de preşedinte făcându-se ulterior cu două treimi. E de ajuns ca acel om să ridice o singură dată mâna şi să voteze invers. Legea spune că îşi pierde susţinerea partidului şi este schimbat. Dar preşedintele de CJ rămâne.

În mod sigur, partidele mici, ca PMP şi ALDE, vor pierde foarte mulţi consilieri judeţeni, aproape instantaneu".

După 6 iunie

Analiştii CAIET spun că, după "moartea pasiunii" a acestor alegeri, va urma o vară fierbinte din punct de vedere politic.

Liviu Dragnea va rămâne la conducerea PSD, cel puţin pentru câteva luni, dar discuţia principală va fi candidatul desemnat premier din partea PSD, respectiv PNL.

Specialiştii CAIET menţionează: "Cum marchezi faptul că ai câştigat alegerile locale?

Cum valorifici acest avantaj aparent pentru a câştiga alegerile parlamentare?

Constituţia Romaniei spune că un partid poate desemna un premier, dacă obţine 50% plus 1 voturi. Dar, cu siguranţă, nici un partid nu va lua acest scor la alegerile din noiembrie. Şi atunci PSD trebuie să-şi consolideze semi-victoria de acum, semnalizând că vrea să câştige parlamentarele.

Cum face asta? Dând jos guvernul Cioloş şi/sau slăbindu-l (vezi declaraţia lui Călin Popescu Tăriceanu privind o posibilă moţiune de cenzură) sau intrând în opoziţie ca să arate că vrea să preia puterea.

Astăzi nimeni nu face opoziţie guvernului technocrat. Sunt câteva semnale, dar foarte slabe.

Suntem martorii unei situaţii inedite, când în perioada electorală nu există opoziţie, cu excepţia PMP.

Liviu Dragnea a avut unele declaraţii anti-guvern ca să testeze cum se poziţionează lumea faţă de el şi faţă de partid. Dar Liviu Dragnea ştie că, de fapt, Preşedintele României desemnează premierul.

În scenariul nostru, dacă PSD vrea să dea jos guvernul Cioloş, îl va propune ca înlocuitor pe Vasile Dâncu, singurul cu grad de acceptabilitate. Probabil, însă, că acţiunea va eşua.

Şi atunci va rămâne pe poziţie Cioloş sau va fi desemnat altcineva.

Dar PSD îl va retrage pe Dâncu din guvern, întrucât este singurul membru al guvernului cu apropiere clară de PSD, iar partidul va intra în opoziţie clară.

Nu poţi să faci opoziţie cât timp PSD îl are pe Vasile Dâncu în guvern, are secretari de stat, directori de companii naţionale. Cea mai logică măsură este să-şi retragă aceşti oameni din actualul guvern, ca să semnalizeze că vrea să preia puterea. Tot în logica aceasta, PSD va desemna un premier şi va prezenta programul de guvernare, elemente simbolice pentru electorat".

Un alt scenariu al analiştilor CAIET este că PSD ar putea să încerce şi o demitere a guvernului Cioloş, alături de suspendarea preşedintelui Klaus Iohannis, dar această acţiune ar putea să întoarcă electoratul împotriva lor.

Cu privire strict la rezultatul alegerilor locale, dupa corelarea sondajelor şi rezultatelor la alegerile precedente, prognoza analiştilor CAIET pentru Consilii Judeţene şi reşedinte de judeţ este:

- PSD locul unu în 27 de CJ-uri

- PNL în 12

- UDMR în 2

............

- PSD câştigă 18 reşedinţe de judeţ şi 3 sectoare, precum şi PMB;

- PNL câştigă 12 reşedinţe de judeţ (fără Tg. Mureş si Brasov) şi 1 sector;

- UDMR câştigă 3 reşedinţe de judeţ;

- Indepedenţii sau reprezentanţii altor partide câştigă 6 reşedinţe de judeţ (eventual minus Florea şi Scripcaru) şi 2 sectoare.

............

Se menţine polarizarea regională:

- În cele 16 judeţe din Transilvania PSD câştigă doar o primărie

- În cele 25 de judeţe din Moldova şi Muntenia (deci excluzând Bucureşti), PNL câştigă doar 5 reşedinţe de judeţ

- În cele 16 judeţe din Transilvania PSD ocupă locul unu în doar 2 CJ-uri

- În cele 25 de judeţe din Moldova şi Muntenia (deci excluzând Bucureşti), PNL ocupă locul unu într-un singur CJ.

Rezultatele le puteţi vizualiza şi pe harta din imaginea alăturată.

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
Cabinet de avocatTMPS