Abonament gratuit
Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”Videoconferinţa “Investiţii imobiliare şi achiziţii publice în pandemie”

Analiştii economici: Majorarea TVA nu justifică ratarea ţintei de inflaţie

ELENA VOINEA
Ziarul BURSA #Macroeconomie /

Analiştii economici: Majorarea TVA nu justifică ratarea ţintei de inflaţie
  • document ataşat Evoluţia cursului euro/leu
    apasă aici pentru a descărca.

    Majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) de la 19 la 24% a împiedicat reluarea procesului de dezinflaţie, în trimestrul patru din 2010, a declarat, ieri, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, în cadrul unei conferinţe de presă. Domnia sa a precizat că mărirea TVA-ului s-a resimţit în preţul energiei termice.

    Nicolaie Chidesciuc, economist şef la ING Bank, ne-a declarat că majorarea TVA nu poate să justifice ratarea ţintei de inflaţie. Domnia sa este de părere că ţinta de inflaţie ar fi fost ratată chiar şi în condiţiile în care TVA nu ar fi crescut. De aceeaşi părere este şi Călin Rechea, analist economic la Banca Carpatica, care ne-a spus că variaţia ţintei de inflaţie ţine de masa monetară, iar în acest sens, s-a înregistrat o creştere anuală a numerarului în circulaţie.

    De cealaltă parte, Lucian Anghel, economist şef la Banca Comercială Română (BCR), ne-a declarat că majorarea TVA a modificat dramatic nivelul inflaţiei, iar acesta va rămâne destul de mare până în luna iulie a acestui an.

    BNR a modificat ţinta de inflaţie pentru acest an la 3,6%, de la 3,4%.

    Guvernatorul băncii centrale a declarat că procesul de dezinflaţie va fi reluat, începând cu primul trimestru din acest an. Potrivit domniei sale, alte şocuri care au împiedicat procesul de dezinflaţie au fost creşterea preţurilor la produsele alimentare şi la carburanţi.

    Nu există motive pentru creşteri ale preţurilor "de categoria ofertei interne", întrucât producţia şi stocurile sunt la un nivel înalt, iar cererea este în continuare în scădere, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

    "Credem că efectele vor fi mai degrabă limitate (asupra preţurilor alimentelor - n.r.). Această atmosferă de creştere rapidă a preţurilor alimentare nu o validăm sub nicio formă, iar datele infirmă potenţialul unei asemenea evoluţii", a spus domnul Isărescu.

    El a precizat că nu există motive de creşteri ale preţurilor "de categoria ofertei interne" şi singurele presiuni ar putea proveni din piaţa internaţională, unde se vorbeşte despre o majorare a cotaţiilor materiilor prime alimentare, iar economia românească este deschisă.

    "Avem în continuare un declin al cererii de produse alimentare, care plafonează aşteptările inflaţioniste ale producătorilor", a continuat Isărescu.

    Mai mult, guvernatorul BNR a citat rezultatele unui sondaj în rândul producătorilor agricoli, care indică "mai degrabă" o scădere a indicelui preţurilor de producţie.

    Analiştii sunt însă de altă părere. Economistul şef de la ING Bank ne-a spus că majorarea preţului la carburanţi a avut un impact semnificativ în inflaţie, dar nu poate fi folosită ca justificare: "Preţul petrolului este întotdeauna un risc, dar nu este sub controlul BNR".

    În opinia lui Călin Rechea, preţurile la carburanţi au crescut din cauza marjelor de rafinare negative, iar acum, producătorii vor să recupereze ceea ce au pierdut. "Să dai vina pe speculatori este total deplasat", ne-a delcarat domnia sa.

    Mugur Isărescu a mai precizat că dinamica preţului petrolului rămâne o sursă de presiune inflaţionistă. Pentru anul în curs, BNR estimează un preţ al petrolului de 93,4 dolari/ baril, iar pentru 2012 un preţ de 97,5 dolari/baril.

    BNR nu a mai luat ultima tranşă de un miliard de euro, din pachetul de împrumut 2009-2011

    Analiştii cred că faptul că ţara noastră nu va mai lua ultima tranşă din acordul cu Fondul Monetar Internaţional este un semnal pozitiv pentru economia românească. Lucian Anghel ne-a declarat că este un pas absolut normal: "România trebuie să devină independentă financiar". Aceeaşi părere este împărtăşită şi de analistul de la ING Bank, care ne-a spus că este un semnal bun că BNR nu a mai luat banii de la FMI şi că începem să ne redresăm economic. În schimb, Călin Rechea ne-a spus că decizia BNR de a nu lua banii de la FMI a venit destul de târziu, deoarece ţara noastră are deja nişte datorii externe. "Pentru a fi bine, noi trebuie să creştem economic mai repede decât creşte dobânda la sumele contractate de la instituţiile financiare internaţionale", potrivit lui Călin Rechea.

    În cadrul conferinţei de ieri, Mugur Isărescu a mai precizat că BNR va asigura lichiditatea pe pieţele bancare, însă nu pentru termen lung. Domnia sa a adăugat că banca centrală nu le va da băncilor comerciale confortul de creditare, deoarece lichiditatea de la BNR nu înlocuieşte funding-ul, resursele financiare proprii pe care trebuie să le aibă băncile comerciale.

    Excesul de lichiditate de pe piaţa monetară este concentrat la 4-5 bănci, care sunt reticente în a da fonduri altor instituţii de credit, dar această situaţie se va rezolva în timp, a mai declarat Mugur Isărescu.

    "Situaţia de pe piaţa monetară se va îmbunătăţi, în sensul că lichiditatea pe care băncile o au în prezent într-un relativ exces va fi utilizată. Să ştiţi că (excesul de lichiditate - n.r.) nu apare la nivelul tuturor băncilor şi mai reflectă o altă disfunc-ţionalitate, că băncile între ele sunt reticente. Acest nivel de lichiditate este concentrat cam la 4-5 bănci. Probabil că au avut rezerve în a extinde excesul lor de lichiditate către băncile care aveau relativ deficit. Credem că acest lucru se va rezolva în timp", a spus Isărescu. Domnia sa a menţionat că dobânzile se vor consolida în jurul dobânzii de politică monetară, "probabil mai jos".

    Economistul şef de la BCR este de părere că monitorizarea lichidităţii din piaţă de către BNR reprezintă o încercare a băncii centrale de a nu crea o presiune pe deficitul bugetar. În schimb, economistul şef de la ING Bank ne-a spus că nu crede că băncile vor folosi lichiditatea pentru creditare, deoarece nu se ştie exact cât de mare este. "Băncile nu vor plasa lichiditatea în credite, ci în ti-tluri de stat", potrivit domniei sale. Nicolaie Chidesciuc a mai precizat că decizia BNR de a menţine Acordul de la Viena, cu posibilitatea reducerii progresive a expunerilor băncilor, vine în contradicţie cu faptul că economia românească îşi revine. "Pe baza resurselor interne nu putem creşte, aşa încât avem nevoie de împrumuturi, deci avem nevoie de expuneri, ca să vorbim de relansare", ne-a declarat domnia sa.

    Mugur Isărescu: BNR nu a intervenit pe piaţa valutară în ianuarie

    Mugur Isărescu a declarat că banca centrală nu a urmat un anumit nivel de curs. Mai mult, domnia sa a precizat că BNR nu a intervenit pe piaţa valutară în luna ianuarie. Declaraţia guvernatorului BNR vine la doar câteva zile, după ce economiştii de la ING Bank au dat publicităţii o analiză, din care reiese că banca centrală ar fi cheltuit 500 milioane euro doar în prima lună a anului, pentru a susţine moneda naţională.

    Luna ianuarie a adus o apreciere modestă a leului românesc în faţa euro, de numai 0,54%, se arată într-un raport al X - Trade Brokers. Comparativ cu dolarul american, performanţa a fost mai bună, avansul fiind de 2,86%, faptul fiind pus pe seama tendinţei de slăbire a monedei americane în faţa euro, şi nefiind datorat vreunui interes marcat pentru deţinerea de lei, se mai arată în raport.

    Mihai Tănăsescu: România are capacitatea de a se finanţa singură şi nu mai are nevoie de tranşa de la FMI  

    Decizia României de a nu mai trage şi ultima tranşă din împrumutul de la FMI, în valoare de aproape un miliard de euro, arată că "România are, în momentul de faţă, capacitatea de a se finanţa singură, prin împrumuturi de pe piaţa internă şi externă, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei tranşe, prin tratarea ei ca una preventivă, arată că România trece într-o altă etapă, de la una de stabilizare, la una de creştere economică", a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, fost ministru de Finanţe, citat de Agerpres.

    Mihai Tănăsescu a negat că neaccesarea tranşei ar putea constitui semnalul unor divergenţe intervenite între autorităţile române şi misiunea de evaluare a FMI, condusă de Jeffrey Franks.

    "Decizia României de a nu mai trage ultima tranşă trebuie privit ca un semn de revenire a încrederii investitorilor în România, pe de o parte, iar pe de alta, ca un semn de evoluţie pozitivă a economiei româneşti în 2011 şi, în special, în trimestrele următoare. De asemenea, această decizie reflectă o atitudine proactivă din partea României. Este limpede că România are, în momentul de faţă, capacitatea de a se finanţa singură, prin împrumuturi de pe piaţa internă şi externă, iar semnalul care va fi dat investitorilor prin neaccesarea ultimei tranşe, prin tratarea ei ca una preventivă, arată că România trece într-o altă etapă, de la una de stabilizare la una de creştere economică", a precizat Mihai Tănăsescu.

    Nivelul sustenabil la care au ajuns rezervele Băncii Centrale constituie o ancoră puternică atât pentru încrederea investitorilor, cât şi pentru macrostabilitatea economică, ceea ce a fundamentat decizia de a nu mai trage ultima tranşă, iar România are şi avantajul de a nu mai trebui să plătească la FMI "dobânzi şi alte cheltuieli", a spus fostul ministru de Finanţe.

    Mihai Tănăsescu a declarat că "hotărârea a fost luată în timpul discuţiilor purtate de misiunea de evaluare, în special a negocierilor cu Banca Naţională, către care s-ar fi îndreptat această ultimă tranşă. Discuţiile cu BNR au dus în mod firesc spre această concluzie, pornind de la analiza indicatorilor macrofinanciari şi a celor bancari".

    În opinia reprezentantului României la FMI, "este foarte simplu de înţeles de ce România doreşte să ia banii de la Uniunea Europeană, dar nu şi pe cei de la FMI. Banii de la UE sunt mult mai ieftini decât alte împrumuturi pe care România le-ar putea lua de pe piaţa privată şi contribuie la diversificarea portofoliului de datorii al României, dat fiind că împrumutul de la UE are o maturitate lungă. De aceea, cred că este un avantaj să luăm această tranşă de la UE".

    România are acum de primit de la UE o tranşă în valoare de 1,5 miliarde de euro, iar în luna mai urmează a fi virată ultima tranşă, de 150 de milioane de euro, a mai precizat Mihai Tănăsescu.

    În ceea ce priveşte deficitul bugetar al României, Mihai Tănăsescu a afirmat că "ţinta pe care am stabilit-o este ca în 2012, deficitul calculat atât pe metoda cash, cât şi pe metoda ESA, să ajungă la aproximativ 3% din PIB".

    Pentru 2011, deficitul bugetar, calculat pe metoda cash, care nu include arieratele, este stabilit la 4,5%, dar dacă se adaugă datoriile anumitor societăţi comerciale de stat, acest deficit poate depăşi, conform unor analişti economici, nivelul de 7%.

    Preţul carburanţilor la pompă a fost majorat nejustificat pe parcursul anului 2010, fără a fi determinat de evoluţia cotaţiilor internaţionale pentru ţiţei, cursul valutar şi taxele percepute de stat, iar aproape toate companiile au raportat pierderi semnificative, câştigurile nefiind reflectate corespunzător, arată un raport elaborat de ANAF şi pus la dispoziţia Guvernului, luna trecută.

    Raportul ANAF precizează: "Urmare a analizelor de risc efectuate, a rezultat că, în perioada anului 2010, piaţa pe care operează producătorii şi distribuitorii de carburanţi a suferit mutaţii remarcabile concretizate în practicarea unor preţuri mari la pompă, în condiţiile în care categoriile de cheltuieli cu costurile de producţie şi distribuţie (cu excepţia TVA şi accize) au rămas relativ constante sau au prezentat evoluţii nesemnificative. Pe cale de consecinţă, în mod normal din punct de vedere fiscal, această situaţie ar fi trebuit să genereze profituri mult mai mari şi, prin urmare, impozit pe profit mai mare, precum şi TVA de plată majorată". Calculele ANAF indică o creştere medie de 20% a preţurilor combustibililor în ţara noastră, în cursul anului trecut.

    Încasările din TVA, accize şi venituri nefiscale au avut cea mai mare contribuţie la creşterea veniturilor bugetare anul trecut, avans temperat de diminuarea încasărilor din impozitul pe venit, impozitul pe profit şi contribuţiile la asigurări sociale, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Deficitul bugetar înregistrat la finele anului trecut a fost 33,3 miliarde de lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita stabilită în acordul cu FMI, de 34,6 miliarde lei. Veniturile încasate la bugetul general consolidat au totalizat 168,6 miliarde lei şi au fost cu 7,2% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul precedent. Creşterea încasărilor s-a înregis-trat în principal la impozitele pe bunuri şi servicii, respectiv taxa pe valoare adăugată (+14,3%) şi accize (+11,5%), precum şi la venituri nefiscale (+18,5%).

    Cotaţii Internaţionale

    vezi aici mai multe cotaţii

    Bursa Construcţiilor

    www.constructiibursa.ro

    www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro
    Cabinet de avocatservicii curatenie