ANALIZĂ ERSTE ASSET MANAGEMENT:"Accelerarea revenirii economice se plăteşte cu dobânzi mai mari"

M.G.
Ziarul BURSA #Macroeconomie / 03 martie

"Accelerarea revenirii economice se plăteşte cu dobânzi mai mari"

Probabilitatea ca Banca Naţională a României (BNR) să reducă din nou dobânda, după tăierea de 0,25% din ianuarie, a scăzut considerabil, iar această schimbare în aşteptările jucătorilor din piaţă se reflectă şi în evoluţia obligaţiunilor guvernamentale în moneda locală, se arată într-o notă de cercetare a departamentului de investiţii al Erste Asset Management. Aceştia adaugă că accelerarea revenirii economice se plăteşte cu dobânzi mai ridicate la împrumuturile suverane. "Datele macroeconomice fac ca dobânzile să crească şi în România", în ton cu evoluţiile randamentelor suverane la nivel global.

"Cresterea economică a României în trimestrul patru al anului 2020 a venit mult peste aşteptările analiştilor scăzand cu «doar» 1,7% an/an (9 economişti se aşteptau la o evoluţie a PIB-ului în trimestrul patru an/an undeva între -5,7% şi -7,5%). Aceasta înseamnă ca în trimestrul patru, faţă de trimestrul trei, economia noastră a crescut cu 5,3% (aşteptările fiind de 0,5%). Cu această surpriză pozitivă, majoritatea economiştilor au început să revizuiască în creştere aşteptările evoluţiei economiei româneşti în anul 2021, majoritatea situându-se cu cifre cuprinse între 4% şi 6%, în timp ce Consiliul Fiscal a înaintat un interval de 4%-5%. Cu creşterea economică ce a bătut orice altă ţară din regiune, cu inflaţia ce este posibil să stea spre partea superioară a intervalului dorit de BNR în urmatoarele luni, dar şi cu un mediu global ce se schimbă puternic datorită revenirii post-pandemice, probabilitatea ca Banca Naţională să reducă din nou dobânda (după tăierea de 0,25% de anul acesta) a scăzut considerabil, iar această schimbare în aşteptările jucătorilor din piaţă se reflectă şi în evoluţia obligaţiunilor guvernamentale în moneda locală", arată analiştii Erste AM.

Săptămâna trecută, pe piata secundară, curba randamentelor pentru obligaţiunile suverane emise în lei a urcat semnificativ, în medie cu 30-35 puncte de bază, mai ales pe scadenţele de 5 şi 15 ani, în timp ce maturitatea de 10 ani s-a apropiat de 3,5%, cel mai ridicat nivel din octombrie 2020. Aceeaşi tendinţă de creştere a costurilor de finanţare s-a observat şi în cazul vecinilor polonezi şi maghiari, unde majorarea randamentelor la obligaţiunile suverane în moneda locală de pe scadenţa de 10 ani a fost de peste 40 de puncte de bază. În paralel, randamentele obligaţiunilor suverane româneşti denominate în euro au urcat cu 20-25 de puncte de bază, maturitatea de 10 ani urcând la 1,8%, evoluţii venite în contextul în care obligaţiunile suverane cu maturitatea de 10 ani din Statele Unite au ajuns la 1,47% pe fondul temerii privind explozia inflaţiei.

"Astfel, după o lună ianuarie unde obligaţiunile româneşti au supraperformat regiunea şi au «sfidat» evoluţia mediului extern de creşteri de randament (scăderi de preţuri), cu această corecţie ne-am aliniat relativ cu celelalte ţări din regiune. Dacă privim evoluţia obligaţiunilor din ţările vecine de la începutul anului, vedem următoarele mişcări: randamentele obligaţiunilor românesti au crescut cu 0,24%, cele ale Ungariei cu 0,29%, ale Cehiei cu 0,26%, iar ale Poloniei cu 0,11% (toate cifrele sunt pentru obligaţiunile la 10 ani). Faptul că pe plan local mişcarea s-a întâmplat într-un mod mai accelerat săptămâna anterioară se datorează, pe lângă mediului extern - ce are un puternic impact asupra randamentelor locale - şi datelor macroeconomice apărute în această perioadă (creşterea puternică a economiei, dar şi inflaţia crescută). De asemenea, Banca Naţională a României a «sterilizat» excesul de lichiditate din piaţă pentru prima oară în ultimul an (exces de lichiditate descris ca fiind «semnificativ» de către BNR), atrăgând prin facilitatea de depozit 4,53 miliarde de lei de la 14 bănci locale", notează specialiştii.

Răspunzând la întrebarea "de ce cresc dobânzile când nimeni nu vrea ca ele să crească", analiştii Erste arată că, istoric vorbind, corelaţia dintre creşterea economică ridicată şi dobânzi ridicate a fost fundamentală pentru conduita politicii monetare.

"Pentru a ţine inflaţia sub control - mandatul tradiţional al autorităţilor monetare -, băncile centrale se folosesc de dobânzi mai ridicate care limitează creşterile economice peste potenţial, iar acum au dificila misiune de a găsi echilibrul fin între cele 2 variabile. Pietele financiare sunt pe deplin conştiente de aceste lucruri, iar importanţa covârşitoare din prezent a condus participanţii la piaţă să acorde o atenţie sporită încercării de a identifica momentul în care băncile centrale vor reduce din stimulii monetari introduşi de la începutul pandemiei. Discursul Fed în acest sens este clar: dobânzi mai joase pentru mai mult timp (lower for longer). Practic, Rezerva Federală americană a semnalat că aceasta nu va interveni prin reducerea programului de cumpărări de active sau majorări de dobânzi prea curând (Fed schimbându-şi chiar obiectivul ţintit în «inflatie pe termen mediu» - astfel permiţând dobânzi mai scăzute chiar în cazul în care inflaţia trece de ţinta lor)", se mai arată în raportul departamentului de investiţii al Erste.

Cu toate acestea, potrivit analiştilor, corelaţia de creştere economică-dobânzi rămâne foarte vie în memoria pieţelor financiare, astfel că obligaţiunile guvernamentale din Statele Unite se apropie de nivelul de 1,5%, un trend ascendent al randamentelor ce a putut fi observat în majoritatea ţărilor dezvoltate.

"Această creştere de randamente s-a întâmplat într-un ritm mai alert decât a fost anticipat, probabil datorită cifrelor bune venite din economia reală (exemplu cifrele PIB menţionate). În timp ce în ultima perioadă, creşterea randamentelor nominale a fost în mare parte determinată de aşteptările inflaţioniste (un lucru natural având în vedere nivelurile scăzute ale inflaţiei), în ultima săptămână am văzut o creştere în randamentele reale - randamente ce scot impactul inflaţiei şi reflectă, pe lângă altele, o revizuire pozitivă a aşteptărilor investitorilor cu referire la potenţialul de creştere a economiei reale pe termen mai lung -, lucru ce poate deveni problematic pentru pieţele financiare. Pentru prima dată din iunie, randamentul real al obligatiunilor guvernamentale din SUA la 30 ani a ajuns pe teren pozitiv", mai arată specialiştii Erste.

Conform acestora, deşi creşterile de dobânzi, teoretic, nu sprijină pieţele de acţiuni, din perspectiva evaluării prezente a veniturilor viitoare, mişcările dobânzilor reflectă şi un mediu economic global îmbunătăţit, iar acest fapt poate ajuta evoluţia companiilor listate prin prisma unor perspective mai bune de venituri şi profit.

Opinia Cititorului ( 3 )

  1. urmariti gap-ul in crestere intre evolutia inflatiei si cresterea economica potentiala (versus actuala) a unei entitati statale.

    cu cat mai mare gap-ul , cu atat mai mare riscul de crah economic (si am proprietatea cuvintelor!). 

    ------ 

    nu am numit state, nu am amintit de o moneda sau alta pentru ca ma duce capul cat sa nu o fac.

    dar ce am scris sus e enorm de important pentru anii 2021-2022, pentru a discerne (inclusiv ca strategie forex sau pe pietele de capital) intre ratati si invingatori.  

    1. inca ceva : ce parere ar avea onoratii analisti Erste in fata datelor privind revenirea economica din China la februarie 2021 ? :)

    Bravo coane! Păcat că românii nu beau apă după astfel de analize!

Cotaţii Internaţionale

vezi aici mai multe cotaţii

Bursa Construcţiilor

www.constructiibursa.ro

Dtlawyers
Apanova
BTPay
Cotaţii Emitenţi BVB
Cotaţii fonduri mutuale

Curs valutar BNR

13 Apr. 2021
Euro (EUR)Euro4.9225
Dolar SUA (USD)Dolar SUA4.1367
Franc elveţian (CHF)Franc elveţian4.4720
Liră sterlină (GBP)Liră sterlină5.6963
Gram de aur (XAU)Gram de aur229.6754

convertor valutar

»=
?

mai multe cotaţii valutare

FINANCIAL FORUM 2021
Pagini Aurii
Carte - Golden calf - the meaning of interest rate
Carte - The crisis solution terminus a quo
www.agerpres.rowww.dreptonline.rowww.hipo.ro